Linkuri accesibilitate

Buletin de știri 27 martie 1989


Ceaușescu la volanul primei mașini Dacia 1100. Uzina de automobile de la Mioveni va deveni un reper pe harta „ctitoriilor” lui Ceaușescu. Sursa: Fototeca online a comunismului românesc. Cota 169/1968

Luni 27 martie 1989

Soarele răsare la ora 7.08 și apune la ora 19.36. Vremea va fi predominant frumoasă. Noaptea și dimineața va fi însă răcoare. Cer mai mult senin, mai puțin în nordul și nord-estul țării, unde va fi parțial noros. Brumă în vestul și centrul țării, izolat în rest. Vântul va avea intensificări pe arii largi în estul țării. Va atinge viteze de 55 km/h și la munte va ajunge la 100 km/h, bătând din sectorul nordic. Temperatura minimă se va situa între minus patru și șase grade iar cea maximă va fi cuprinsă între șase și 16 grade.

Cum se vede viitorul pe coridoarele Liceului Industrial nr. 3 „Textil” din Vaslui? se întreabă în Scânteia tineretului George Baciu. „Privită în intimitatea ei, viața profesională a liceului (...) pare un laborator sui-generis în ale cărui retorte se modelează omul secolului XXI.” Ziua elevelor (că e mai degrabă liceu de fete, un pension industrial) începe în dormitorul căminului unde „venite din toate colțurile județului, din alte colțuri de țară, fetele regăsesc aici, în bună parte, căldura căminului părintesc.” Liceul are peste 1600 de elevi care se pregătesc pentru industria ușoară: confecționer mecanic întreținere, filator mecanic întreținere, țesător mecanic întreținere. „Trebuie să putem să pregătim aici, ne spunea cu justificată certitudine profesoara Elena Anușca Doglan, director educativ al liceului, oameni pentru secolului XXI.” Dar teoria ar fi zero fără practica productivă: „produsele făurite (echipament de protecție, lenjerie de pat, salopete, halate) au o valoare de peste un milion de lei anual.” Domnește o disciplină fermă, „austeră.” „Elevele noastre interne au un program riguros alcătuit, ne spune profesoara Elena Anușca Doglan, în care pregătirea lecțiilor alternează cu activitatea gospodărească, cu diverse tipuri de activități educative și recreative.” Elevele o confirmă. Florentina Tiniță, de pildă, din anul I E a școlii profesionale, îi spune ziaristului că „Nu de puține ori, sunt organizate informări pe diverse teme ale politicii interne și externe a partidului, dezbateri pe teme juridice, sanitare, din activitatea domeniului în care ne pregătim și muncim.” Iar Mirela Ploaie din clasa a XII-a spune că, în ceea ce privește timpul liber, „orașul se deplasează la noi la școală prin acțiunile pe care diferite instituții de cultură le organizează aici, pe care le așteptăm cu tot interesul și la care participăm în număr mare. De asemenea, putem completa că liceul are numeroase formații laureate ale Festivalului național Cântarea României, cărora le suntem, pe rând actori și spectatori.” Căminul a devenit pentru multe o a doua natură pentru că le-a format o serie de deprinderi fundamentale. „Colectivitatea a devenit pentru mine o formă de viață,” se confesează multe fete. „Aici în cămin au învățat să fie comunicative, altruiste,” spun și profesoarele. Se pregătesc pentru ziua de mâine. „De fapt, acestui țel îi sunt subordonate aici toate acțiunile politico-educative desfășurate de organizația UTC, de comitetul de cămin, de cadrele didactice.” În felul acesta se pregătesc „pentru marea și nesfârșita școală a vieții, în care zilnic se însușește o nouă treaptă a supremei învățături: munca liberă a omului liber - fundamentul de neclintit al mersului înainte al societății noastre.”

Munca l-a făcut pe revoluționar om, munca izvor de satisfacție și împlinire, scrie și Ion Andreiță în România liberă. De pildă, pe inginerul Aurel Mitrofan care muncește de treizeci de ani. Omul se pregătea să meargă la întâlnirea de treizeci de ani cu colegii de facultate și repeta discursul pe care-l va rosti la masa tovărășească. Vrea să le vorbească despre „școala muncii urmată la Călan, în acest puternic colectiv muncitoresc.” Sau la cea de la Drâmbar, în coasta Albei Iulia, unde conduce o întreprindere mecanică. Omul s-a ridicat încet la demnități. A fost la început muncitor, apoi inginer, apoi director, alternând munca istovitoare cu învățătura. Dar cel mai mult el și muncitorii lui au învățat la școala muncii. De aceea întreprinderea lui, deși profilată ca turnătorie de piese obișnuite pentru mașini-unelte, a ajuns să facă piese unicat, „nu prin dotări suplimentare (...) ci prin gândire și curaj deprinse la școala aspră a muncii și dragostei de muncă.” Apoi au trecut la policalificare, reușind să-și reducă astfel substanțial organigrama. Avea acum un colectiv, toți oameni și oameni, ”elevi la această fundamentală școală a muncii și a dragostei de muncă. Școală despre care se hotărăște, până la urmă, să vorbească inginerul Aurel Mitrofan, la întâlnirea de treizeci de ani a promoției sale de facultate.” Un adevărat eroul al vremurilor noastre.

Distrugerea comunei Mioveni se apropia de sfârșit. „Un palat într-o comună este Centrul de creație și cultură Cântarea României” din această comună, viitor oraș al constructorilor argeșeni ai autoturismului românesc Dacia, spune tehnicianul Gheorghe Diaconu într-o scrisoare entuziasmată trimisă la România liberă. Este un palat „încadrat de noile construcții de locuit, dând peisajului o puternică notă de modernitate, de confort și eleganță.” Tehnicianul vizitează clădirea, minunându-se sală după sală, de la sala de spectacole de cinci sute de locuri, la biblioteca unde sunt deja 40 de mii de volume. „Activitățile tehnico-științifice își au în acest palat locul lor bine stabilit, căci în afara cursurilor din cadrul universității cultural-științifice se organizează cu regularitate simpozioane pe teme politice, lansări de cărți, acțiuni ale unor brigăzi pentru răspândirea cunoștințelor științifice, tribune ale experienței înaintate, acțiuni pe teme de educație juridică și moral-cetățenească.” Aici sunt premiați lunar fruntașii în producție cu câte un spectacol care le este dedicat și cu toții beneficiază de sprijinul permanent „asigurat de partid, de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretarul general al partidului, pentru continua ridicare a nivelului de cultură.”

Ciocnirile după meciul Steaua-Dinamo, cu cinci zile înainte, stârnesc încă ecouri, semn că undeva sus, cineva era foarte supărat că scandalul i-a compromis frumoasa imagine a vizitei făcute în Valea Jiului, cu casca de miner pe-o ureche (meciul a fost transmis la televizor în direct, imediat după „Marea adunare populară” de la Petroșani unde Ceaușescu a rostit un alt discurs mult-citat). România liberă publică o compunere bricolată din comunicatele FRF și ale conducerii clubului Dinamo (deja publicat cu o zi înainte). Scânteia tineretului face un pas înainte și concepe un text aproape nou și mai general care avertizează asupra necesității ca sportivii (și galeriile) să aibă „un comportament de înaltă ținută morală și civică.” „Spiritul sportului presupune corectitudine, respect pentru adversar și public, cere din partea sportivilor un comportament civilizat, de înaltă ținută morală, sportul fiind un teritoriu al eticii și echității.” Este motivul pentru care gazetarii de Scânteia tineretului își exprimă „alături de milioane de suporteri ai fotbalului, de toți iubitorii sportului, de cei prezenți în tribunele stadionului din Ghencea, dezaprobarea, profunda dezamăgire față de manifestările nesportive care au umbrit și influențat negativ atmosfera și desfășurarea partidei, ca și, sau mai ales, față de gesturile obscene, huhliganice la care s-a pretat jucătorul Andone, după încheierea partidei.” După ce trece în revistă întreaga partidă, spune că aceasta a avut doar o îndepărtată înrudire cu sportivitatea. S-au dat cinci cartonașe galbene într-un sfert de oră, apoi două roșii:„Faulturi grosolane, repetate, îmbrânceli, insulte, vociferări, proteste frecvente la deciziile arbitrilor, insulte reciproce, iată un arsenal întreg de mijloace incorecte și incompatibile cu limatul din arena sportivă, cu ținuta morală a unui jucător.” Apoi anonimul semnatar al acestor rânduri susține că a atras atenția nu odată „asupra moralității fotbalului nostru” aducând în discuție problema educației fotbaliștilor „care se bucură, cum știm, de cea mai mare audiență publică și de avantaje cu totul speciale.Am semnalat că în fotbal se-ntâmplă lucruri grave, nepermise, că acest domeniu cu puternice rezonanțe sociale este infestat de amestec neprincipial, de elemente necinstite, corupte, a căror activitate subterană, indiferent de mijloace, aduce grave prejudicii climatului de muncă onestă, responsabilă (...) toate acestea reflectându-se în trucarea unor rezultate, prin aranjamente de culise, coruperea unor arbitri și jucători, înregistrarea de scoruri neobișnuite, eludarea unor norme morale și reguli financiare care, luate global, fac să stagneze progresul mișcării fotbalistice, în general să înregistreze chiar un regres...” Observații neașteptat de exacte pentru un sport care era pe atunci teatrul de luptă unde se confruntau orgoliile instituțiilor represive. Observații valabile și azi în cazul uneia dintre cele mai utilizate mașini de spălat bani negri pentru zile albe. Iar finalul apoteotic al acestui text moralizator („Apropiata Conferință a mișcării noastre sportive are datoria expresă de a analiza temeinic și latura educativă a activității competiționale și de a stabili sarcini și norme pentru asigurarea climatului de cinste și adevăr, de etică și echitate, de muncă angajată și pasionată în întreaga activitate sportivă, promovând în acest scop cadre competente, cu înalte calități civice și morale” etc. etc.) trădează faptul că textul a fost scris de mai marii mișcării sportive, poate chiar de cineva din minister, pentru a mai stinge ceva din supărarea șefului din Cabinetul 1.

Biroul federației de handbal masculin a analizat desfășurarea întâlnirii de Divizie A dintre echipele Poli Timișoara și Comerțul Sânnicolau pierdut de studenți la scor (21-27) și a concluzionat că rezultatul a fost trucat, decizând ca ambele formații să piardă meciul cu 0-6.

Se vând „barcă fibră de sticlă Delfin fără motor, cu peridoc” „Videocasete traduse, noutăți, calitate (disc) muzică, desene animate” „Urgent, ieftin, mobilă veche (cubistă): pat mijloc, sufragerie (piese separate) furnir rădăcină nuc, două fotolii, scaun birou” „Pick-up NZC-O47, discuri noutăți, goblen, pat copil, bibliotecă, scară interioară” „Butelie oxigen medicală cu reductor”

Se cumpără „Arzătoare de combustibil lichid de calorifer, tip bloc standard, capacitatea 35-60 l/h în perfectă stare” „Obiecte vechi din sticlă stratificată, semnate original și obiecte vechi din porțelan” „Pisoi sau pisică rasă mică stufoși (sic!), pui”

Aflăm că s-a redeschis salonul de frizerie și coafură Lido. „Unitatea este situată în incinta hotelului Lido, la etajul 1.” De asemenea, un atelier autorizat de pe Nikos Beloianis face restaurare și „completare lipsuri la obiecte de porțelan, fildeș, cristal, ramă (tablou, oglindă).” Face și expertize la domiciliu.

La Opera Română, Recital extraordinar Ioan Tugearu. La Teatrul de Operetă, Maratonul melodiilor.

În Sala Mare a Teatrului Național, Ucenicul vrăjitor. În Sala Amfiteatru, Din tradițiile unei arte milenare - arta chineză. Prezintă Carmen Brad. La Teatrul Ion Creangă, Pinochio și, după aceea, David Copperfield. La Teatrul Evreiesc de stat, Sonata Kreutzer. Teatrul C. Tănase are în program două reprezentații succesive cu spectacolul Culisele revistei (prezentat de Teatrul din Baia Mare). La Țăndărică Aventuri cu Scufița roșie (sala Victoria) și Anotimpurile mânzului (sala din Piața Consmonauților) și spectacolul Vântură lume în două reprezentații succesive la Clubul IREMOAS. La Ateneul Român, în sala Studio, Treptele afirmării artistice iar în Sala Mare, Integrale camerale.

În cinematografe rulează Martori dispăruți (spectacol de gală cu participarea realizatorilor), Fata morgana, Revanșa, În fiecare zi mi-e dor de tine, De ce are vulpea coadă, Antoniu și Cleopatra, Expediația, Vacanța cea mare, Iubire statornică, Ultima noapte a Șeherezadei, Prețul unei vieți, Văduvele, Comedianta, Destin tragic, Karel Gott.

Fata Morgana (1980) este regizat de Elefterie Voiculescu și îi are în rolurile principale pe Dinu Manolache, Diana Lupescu și Petre Lupu. Regizorul (el însuși obscur romancier) folosește canavaua unui roman scris de Ion Grecea (alt romancier categorie ușoară). Din această peltea a ieșit un film de un moralism caricatural în care sunt criticate familiile de bani-gata, noii mic-burghezi ai vremurilor noi. Firește, dacă facem abstracție de marii burghezi roșii care nu au apărut în niciun film deși dominau scena publică. Eroul principal al peliculei e craidonul Virgil care se pregătește pentru admiterea la facultate ducând o viață boemă, de unic fiu răsfățat. În fapt, la „facultăți”, că voia să dea examen și la teatru, și la inginerie (Nu exista nicio modalitate prin care să faci două facultăți concomitent în perioada comunistă, mai ales că la finalul uneia erai obligatoriu repartizat la post. Ca băiat trebuia să mai faci și un alt scurt stagiu militar. Chiar și consecutiv era, cumva, imposibil să faci două facultăți, iar cine o făcea era suspect. Dar, mă rog, în comunism nu odată filmul bătea viața la licențe propagandistice). La teatru voia să dea pentru că avea o aplecare sufletească pentru cabotinism și seducție, la inginerie pentru a-i face pe plac tatălului, inginer șantierist. De fapt, pe șantier o cunoaște pe Cristina pontatoarea, fata care va ajunge să-l obsedeze. Fata nu-i răspunde avansurilor apoi se lasă dusă de val când aude că e fiu de director. O lasă însărcinată și vrea să-i plătească intervenția ilegală. Ea îl dă afară și de atunci dispare. Virgil cade la facultate și e luat în armată, la tancuri. Are probleme de disciplină, de anger management, face și ceva carceră, mă rog, tot tacâmul. Și peste toate aceste cazne se suprapune spectral chipul Fetei Morgana sedusă și abandonată. În final, ea îl caută, nu-l găsește și pleacă, el ajunge (ca în filmele italienești cu Gianni Morandi) cu mare greutate la gară, o revede la fereastra unui tren, își fac semne drăgăstoase și bezele: se pare că familia disfuncțională va deveni, după marea școală a muncii soldățești, o familie funcțională.

19.12.89 - Actualitatea românească: Ediție specială (II)
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:39:57 0:00
1989
Latest episode
19.12.89 - Actualitatea românească: Ediție specială (II)
1989
1989

Subscribe

Abonează-te
XS
SM
MD
LG