Duminică 4 iunie 1989

Soarele răsare la ora 5.32 și apune la ora 20.55. Vremea în curs de încălzire. Cer variabil, cu înnourări mai pronunțat în regiunile vestice și sud-vestice. Acolo vor cădea ploi cu caracter de aversă însoțite de descărcări electrice. În celelalte regiuni, ploi izolate, mai ales după-amiază. Temperaturile minime între 10 și 20 de grade și maxime între 22 și 32 de grade, mai ridicate în sudul țării.

S-a deschis Salonul național al tineretului la Sala Dalles, consemnează Marina Preutu. Li se alătură, de parcă ar fi predat ștafeta și câțiva artiști maturi ale căror lucrări „nu fac decât să adauge imagini ale tinereții, ale entuziasmului muncii în procesul făuririi noii societăți socialiste.” Gazetara este încântată: pe zidurile expoziții nu sunt simple fragmente de viață, ci, în primul rând, niște esențe de sensibilitate. Și chiar dacă sunt unii care urmează, cuminței, exemplul maeștrilor mai în vârstă sunt și alții care sondează orizonturile artei, experimentează, în fine aduc un aer de noutate, propunând în pictura lor „valori ale sensibilității, ale atitudinii poetice în fața lumii”. Aici stă umanismul picturii tinerilor și de aceea apar în expoziție unele compoziții „care pun în valoare pagini importante din lupta dusă în trecut de tineretul revoluționar, luptă destinată împlinirii idealurilor de dreptate și libertate socială.” Și, evident, la acest capitol istoric, la loc de cinste se află lucrările care evocă ziua de 1 Mai 1939, când chipurile, conform hagiografilor lui Ceaușescu, acesta și consoarta ar fi avut contribuții decisive la organizarea manifestațiilor pacifiste. Tinerii pictori evocă atitudinea lor revoluționară „prezența lor în mijlocul tineretului, în momente esențiale din dezvoltarea României moderne.” Pictorii care se produc cu asemenea compoziții savante sunt Vasile Pop Negreșteanu, Valentin Tănase, Ion Sinca și Constantin Nițescu. Dar tinerii pictori ajunși la Sălile Dalles nu sunt preocupați doar de istorie, ci și de prezent. Lungu Neagu Maria pictează o brigadă de petroliști, Patricia Popescu dedică o pânză „Referendumului pentru pace”. Se remarcă desigur și peisajele sau portretele, dar ele sunt cumva colaterale și secundare pentru gazetară, de vreme ce reprezintă oameni obișnuiți, nu iluștri conducători. Mai ales pentru că:„Trăim o epocă de înalturi constructive, o epocă în care orașele, satele, întreaga țară au cunoscut radicale transformări, o epocă în care profilul semeț al marilor citadele industriale s-a impus ca tot atâtea trepte ale progresului” iar pictorii sunt pregătiți s-o imortalizeze în operele lor.

​Scânteia face un recensământ al flotei maritime a României, cu ocazia unei vizite făcute de Ceaușescu pe un șantier naval. Între 1951 și 1988, spun gazetarii, s-ar fi construit 5776 nave cu o capacitate totală de 6 535600 tone. România avea 875 de nave maritime (dintre care 478 mari) și aproape toate adică 457, fusese construite după Congresul IX al partidului. Mai erau 1177 de nave fluviale cu propulsie, 912 nave tehnice de pescuit, dragat etc. 2812 nave fluviale fără propulsie (șlepuri, barje, gabare etc.) Numai între 1986 și 1988 (primii trei ani ai cincinalului în curs) se construiseră 32 de nave maritime de transport (cu o capacitate totală de 703 mii tdw), 66 de nave fluviale (inclusiv motonave de până la 5000 tdw), 89 de nave tehnice (nave de pescuit oceanic dar și ferryboat-uri de 12 mii de tone) sau platformele de foraj marin. Navele sunt perlele și diamantele coroanei comuniste, prilej de mândrie patriotică pentru că exprimau mai mult decât mașinile sau trenurile, mobilitatea economică a țării. „Ca să cumperi din străinătate o asemenea navă (și a fost o vreme când am fost nevoiți să o facem) prețul este enorm, o grea povară pentru economia țării,” spune unul dintre directorii șantierului. Și nu doar mobilitate comercială, ci și capacitate tehnică de a produce în întreprinderi românești cele 700 de mii de repere de la pompe, biele, cazane, la tigăi, așternuturi sau tablouri de pus pe pereți. În fine,Mihai Caranfil care face acest istoric în paginile Scânteii conchide: „O industrie de mare amploare și prestigiu, care nu se putea naște decât pe fondul creșterilor general din întreaga noastră societatea, într-o epocă în care poporului nostru i-a fost larg deschisă calea spre afirmarea potențialului său creator, printr-o politică a tuturor deschiderilor spre dezvoltare și prosperitate.”

La Vaslui peste două mii cinci sute de tineri din șase consilii agricole au efectuat întreținerea viței de vie pe 600 de hectare, prașile a doua la porumb pe 500 de hectare și la sfeclă de zahăr pe 400 de hectare. De asemenea au cosit iarba de pe 350 de hectare. Totul în timpul lor liber. La Bacău, Comitetul județean UTC a organizat în municipiul Bacău Sesiunea județeană de referate și comunicări științifice ale elevilor. De asemenea au avut loc tot acolo simpozionul „Educația materialist-științifică și umanist-revoluționară a elevilor”, consfătuirea anuală a cenaclurilor literar-artistice ale elevilor, precum și concursul Tinere condeie, manifestare dedicată anului centenar Mihai Eminescu.

În județul Argeș se desfășoară Luna culturii cinematografice argeșene. Este o manifestare care și-a propus „amplificarea procesului de educație comunistă, patriotică, printr-o mai intensă și eficientă folosirea filmului”, după cum scrie în Scânteia tineretului, Laurențiu Ungureanu. „Acțiunile cultural-educative au fost structurate pe săptămâni, genuri și programe, manifestarea debutând cu Zilele filmului social-politic, organizate în prima săptămână a lunii urmate de Retrospectiva filmului istoric românesc, Zilele filmului educativ în spiritul apărării păcii, înțelegerii și cooperării între popoare. Ultima săptămână este rezervată Zilelor filmului de educație științifică. În cadrul acestei serii de manifestări, în tot județul, prin cămine culturale și centre sindicale sau de partid sunt proiectate aceste filme și, pentru ca mesajul lor să fie mai clar și să aibă impact mai mare, după aceea „sunt organizate simpozioane, expuneri, mese rotunde și proiecții-dezbatere, realizate cu ajutorul unor activiști de partid și de stat, oameni de cultură și artă.” Și la Botoșani are loc Ediția a XV-a a Lunii culturii cinematografice. Șirul de evenimente poartă titlul edificator „Înalt omagiu marilor evenimente” și este organizat de Întreprinderea Cinematografică județeană. Iar în localitățile Smiel și Cujmir din Mehedinți, la Centrul de creație și cultură socialistă Cântarea României pentru tineret din Drobeta Turnu Severin, Întreprinderea Cinematografică a județului împreună cu Comitetul municipal UTC organizează două dezbateri cu „teme de interes”: „Tineretul României – puternică forță socială angajată în înfăptuirea programului partidului” și „Rolul familiei și al școlii în formarea și educarea tinerei generații”. După aceste ședințe de îndoctrinare, spectatorii vor urmări filmele românești de lung-metraj Un oaspete la cină și Nelu. N. Bălu, directorul Întreprinderii cinematografice, spune că aceste evenimente se înscriu în seria manifestărilor prilejuite de Luna culturii cinematografice „care se bucură de o largă audiență în rândul tinerilor.”

În Polonia au loc alegeri generale, parţial libere. Partidul Unit al Muncitorilor din Polonia renunța la monopolul puterii. Opoziţia înregistrează un succes zdrobitor, asigurându-și 160 de locuri din cele 161 ale Senatului. A doua rundă de alegeri va avea loc pe 18 iunie. La sfârșitul lui august se forma o coaliție de guvernământ condusă de liderii Sindicatului Solidaritatea iar în decembrie Tadeusz Mazowiecki era ales prim-ministru.

Victor Felea scrie în Jurnalul său: „Ayatollahul Khomeyni s-a dus la sânul lui Allah. A scăpat lumea de una din marile întruchipări ale răului.”

Tinerii vor să corespondeze. De pildă Marian Aprodu din Râmnicu Vâlcea este interesat de muzică (C. Chiriac, Scorpions, George Michael, Europe), literatură, filosofie, limbile engleză, franceză, italiană. Mariana Ordean, de la Stația CFR Șelimbăr, jud. Sibiu vrea să schimbe impresii despre Dida Drăgan, Kim Wilde, Holograf, Iris, AC/DC, A-ha!, Sandra, Michael Jackson) și film (în special Alain Delon și Louis de Funes). Gabriela Laios din Pitești e interesată de muzica lui Ricky Dandel, Doru Căplescu, Carmen Rădulescu, de fotbal, matematică, diverse. Marcel Podină din Cluj-Napoca, vrea să schimbe sau să facă rost de casete și discuri originale cu muzică indiană și eventual corespondență în limba hindi. Bianca Vlădescu din București e interesată de literatură, artă, muzică (Vasile Iova, Ghiță Baciu). Vrea fotografii, afișe, discuri, casete.

În topul muzical întocmit de Andrei Partoș pentru revista Săptămâna a lui Eugen Barbu, la secția română pe primul lor este Mihai Pocorschi cu melodia Cântă. Este urmat de Ricky Dandel cu O zi frumoasă și Gabriel Cotabiță cu Noi rămânem oameni. Pe următoarele locuri Mădălina Manole (O floare pentru mai târziu), Luiza Petcu (Fir de lumină) și Loredana Groza (În fiecare zi). La secția de muzică străină pe primul loc este Michael Jackson cu Leave Me Alone. Urmează Fine Young Cannibals cu She Drives Me Crazy. Pe trei U2 alături de B.B.King cu melodia When Love Comes to Town. Urmează Bros (Cat Among The Pigeons). Pe cinci, Yazz (Stand Up For Your Love Rights) și pe șase Chris de Burgh (A Night On The River). La secția populară pe primul loc este Filuța Bogdan cu Siminocul. Pe doi Ghiță Baciu cu Fetele de la Cicir, apoi Tiberiu Crișan cu Multe doruri are omul. Pe locul patru e Victoria Darvai cu Cine ți-o pus nume, dor și pe cinci Lia Lungu cu melodia Pe dealul cu florile.

La televizor programul începe la ora 11.30 cu Lumea copiilor (color). Telefilmoteca de ghiozdan. Căpitanul vasului Pelerin (ep. I) Producție a studiourilor sovietice. Premieră TV. La 12.25, Sub tricolor, la datorie! (color) La 12.40, Viața satului (color). La 13.00 un buletin de știri, Telex. Apoi la ora 13.05, Album duminical (color). La ora 15.00 programul se închide pentru a fi reluat la ora 19.00 cu Telejurnalul. La 19.20, Cântarea României (color) Omagiul țării, conducătorului iubit. Emisiune realizată în colaborare cu Consiliul Culturii și Educației Socialiste și cu Comitetul de Cultură și Educație Socialistă al județului Galați. La ora 20.25 Film artistic (color). Perechea visată. La 21.50, Telejurnal. Emisiunea se închide la ora 22.00.

La Opera Română spectacol de balet în matineu: Coppelia. Seara, reprezentație verdiană: Bal mascat. La Teatrul de Operetă, dimineața Povestea soldățelului de plumb. Seara, Paganini. La Ateneu, în sala Studio, Treptele afirmării artistice: Veronica Goreaev, pian (ora 10.30). Treptele afirmării artistice: Mirela Pița (vioară), la pian Viorica Boerescu (ora 17.30), În sala mare a Ateneului Român, Orchestra de cameră Virtuozii din București. Solist: violoncelistul Kiril Rodin (URSS). În Sala Mare a Teatrului Național, Harap Alb (matineu) și seara, reprezentație cu Nu se știe niciodată. În Sala Amfiteatru, la matineu Cineva te iubește și seara Vassa Jeleznova. La Național, sala Atelier, dimineața Cartea lui Ioviță, seara – Între patru ochi. La Bulandra, sala din Schitu Măgureanu, la matineu, Traversarea Niagarei iar seara D-ale carnavalului (ambele spectacole fiind prezentate de Teatrul de stat din Arad). La sala de la Grădina Icoanei, Dimineața pierdută. La Teatrul Nottara, Ultimul bal (sala de pe Magheru) și Craii de Curtea Veche (sala Studio). La Teatrul Giulești, în sala Majestic, Pescărușul. În foaierul sălii, Doamnele domnului Caragiale. În sala Giulești, Hotel „Zodia Gemenilor” la matineu și Bărbierul din Sevilla (seara). La Ion Creangă, Pinocchio (matineu), Turandot (seara). Studioul de teatru IATC prezintă Regele Lear (dimineața) și Ana-Lia (seara).