Linkuri accesibilitate

Buletin de știri 8 aprilie 1989


La căminul cultural din comuna Jobel, Regiunea Timişoara, se organizează cercul agrotehnic.(1950) Fototeca online a comunismului românesc, cota:2/1950

Sâmbătă 8 aprilie 1989

Vremea va fi în general frumoasă. Cer variabil. Înnorări accentuate în nordul țării. Izolat, în zona de deal și în regiunile din nord-est, ploi cu descărcări electrice. Dimineața izolat în vestul și centrul țării ceață. Temperaturile minime se vor situa între două și 12 grade, mai ridicate în sud-vestul țării. Maximele termice vor fi cuprinse între 16 și 26 de grade, ușor mai coborâte în nordul țării.

Ședința Comitetului Politic Executiv. Se discută ca de obicei măsurile pentru pregătirea Congresului al XIV-lea al partidului și s-a propus ca acesta să aibă loc în a doua parte a lunii noiembrie. S-au stabilit și cele patru comisii care asigură organizarea Congresului, elaborarea tezelor și a Programului-directivă pentru dezvoltarea economico-socială în cincinalul 1991-1995 și examinarea problemelor cadrelor de partid. Toate acestea urmează să fie aprobate în plenul CC al PCR. De asemenea, a fost prezentat Raportul de activitate al organelor și organizațiilor de partid pe 1988 în care „s-a subliniat că la baza întregului proces instructiv-educativ trebuie să stea Programul partidului” tezele și orientările cuprinse în Expunerea lui Ceaușescu la forumul FDUS din noiembrie 1988. În același raport se vorbește despre necesitatea folosirii „tuturor mijloacelor de instruire și educare (...) pentru cunoașterea și însușirea temeinică a politicii partidului.” La ședința CPEx a fost prezentat și Raportul privind măsurile de sistematizare a teritoriului. Totul a pornit cu Legea 2 din 1968 referitoare la organizarea administrativă a teritoriului. S-a stabilit ca această politică să continue și în următorul cincinal, „să fie elaborate programe de dezvoltare economico-socială a tuturor comunelor, orașelor și județelor.” Programele urmează să fie dezbătute „cu masele de cetățeni în cadrul organismelor democrației noastre muncitorești-revoluționare și aprobate în adunările cetățenești și sesiunile consiliilor populare.” De asemenea, s-a discutat Raportul privins anularea și reeșalonarea unor datorii ale CAP-urilor. Ceaușescu a propus anularea totală a datoriilor provenite din credite contractate până la sfârșitul lui 1981 dar și anularea totală sau parțială a unor datorii contractate în perioade 1 ianuarie 1982 -31 decembrie 1985. Anularea se va face diferențiat, pentru unele CAP-uri în întregime, pentru altele parțial, între 20% și 50%, în funcție de situația lor financiară. La datoriile anulate nu se vor plăti dobânzi. De asemenea, unele datorii contractate în perioada 1982-1995 urmează să fie reeșalonate până în 1995. Ultimul raport discutat în cadrul ședinței CPEx a fost cel referitor la modul în care a fost aplicată legea ilicitului în 1988. Rezultă că „organele de stat împreună cu organismele democrației muncitorești-revoluționare au acționat mai intens pentru prevenirea cazurilor de încălcare a normelor legale.” S-a insistat asupra necesității „intensificării în continuare a muncii educative, pentru crearea unei opinii de masă în combaterea oricăror tendințe de dobândire a unor bunuri fără muncă, a oricăror manifestări de păgubire a avutului obștesc, de căpătuială și parazitism.”

Elevilor li s-a pregătit o vacanță pe cinste. S-au alcătuit itinerarii de excursii instructiv-educative, drumeții la locuri și monumente istorice. S-au organizat 3800 de cluburi de vacanță „unde vor avea loc acțiuni tradiționale, cât și multiple manifestări puse sub semnul sărbătoririi a 50 de ani de la marea demonstrație patriotică, antifascistă și antirăzboinică de la 1 Mai 1939, la o sută de ani de la proclamarea zilei de 1 Mai ca zi a solidarității internaționale a celor ce muncesc.” Elevilor li se promite că „în cadrul simpozioanelor, dezbaterilor, meselor rotunde vor fi subliniate rolul și importanța contribuției determinante a tovarășului Nicolae Ceaușescu, a tovarășei Elena Ceaușescu, în organizarea și desfășurarea marilor evenimente revoluționare de acum 50 de ani, în excepționala transformare a patriei noastre în glorioșii ani ai epocii pe care cu mândrie o numim Epoca Nicolae Ceaușescu.” Se vor distra și la Zilele filmului științific și la cele ale filmului pentru copii și tineret, precum și la manifestările cultural-artistice și educative din programul Festivalului național Cântarea României. Și tot în această săptămână, ne amintește Mioara Iordache, de la Scânteia tineretului, se intensifică munca patriotică „pentru înfrumusețarea localităților, restaurarea și întreținerea monumentelor istorice și colectarea materialelor refolosibile. Așadar o mulțime de posibilități, de variante dintre care elevii pot alege spre recrearea lor.(...) Tuturor elevilor patriei le urăm vacanță plăcută, cât mai recreativă și educativă!”

Emil Vasilescu constată în Scânteia că organizarea Muzeului Unirii din Alba Iulia, care împlinea un secol de la înființare, „valorifică superior gândirea secretarului general al partidului (...) privind istoria națională și rolul ei în cultivarea sentimentului patriotic, a mândriei de a fi cetățean al României socialiste. Pe baza acestei concepții revoluționare, profund științifice, s-a inițiat și se desfășoară în continuare o amplă acțiune de organizare a muzeelor în centrele tradiționale (...)” Elementul central al noii organizări muzeale este „regândirea unitară, coerentă, în succesiune firească a participării tuturor zonelor țării la realizarea Unirii și menținerea unității noastre naționale.” Este motivul pentru care muzeul devine „o unitate reprezentativă, unicat al culturii noastre” pentru că ilustrează „mai clar marile momente și evenimente ale istoriei noastre.” Poate și pentru că nu e dedicat exclusiv Unirii (care reflectă „dimensiunea apoteotică a împlinirii idealului național, răscruce a istoriei noastre”), ci și diverselor momente istorice ulterioare, subsumate acestei împliniri: se subliniază creșterea mișcării revoluționare, apariția PCR etc. toate acestea fiind „adevărate linii de forță în organizarea spațiului muzeal.” Dar tot anilor Epocii Ceaușescu li se dedică spații mai ample și mai atent prezentate. „Ansamblul său oferă o puternică și sugestivă imagine a transformărilor fundamentale produse în întreaga țară” și, în special aici, în Cetatea Alba Iulia.

Valentin Silvestru ne explică în Scânteia de unde vine cuvântul animator: de la cuvântul latin anima, suflet, ceea ce înseamnă că animatorul e cel care pune inimă în ceea ce face. Într-o societate animată deja de ideile lui Ceaușescu, trebuie să depui multă inimă pentru a deveni animator. Trebuie s-o faci din... animă, să nu fie necesar să te îmboldească cineva și să nu te aștepți la recompense. E ceea ce fac milioanele de artiști profesioniști și amatori „în cadrul creat” de Festivalul Cântarea României. „Animatorul cultural poate fi întâlnit în multe locuri, în orașe și sate, în uniunile de creație și în organizațiile obștești, în forurile ce diriguiesc activitățile culturale dintr-un ținut, într-o școală, într-o productivă, într-o redacție, pe un șantier. De asemenea, mulți sunt artiștii profesioniști care și-au pus talentul și priceperea în slujba educării și călăuzirii artiștilor amatori. Dramaturgul Tudor Popescu, de pildă, sau regizorul de film Geo Saizescu, scriitorul și criticul teatral George Genoiu „sunt unii dintre mulți alții ce pot fi întâlniți mereu în diverse locuri din țară, conducând jurii, dând sfaturi, ținând prelegeri, participând la dezbateri, angajându-se în acțiuni metodice de o însemnătate probată.” Însuși Valentin Silvestru este într-o călătorie perpetuă prin țară din juriu în juriu, de la o conferință la alta. Dar animatorul cultural nu este doar descoperitorul de talente, ci și cenzorul creatorilor mai puțin înzestrați, gardianul valorilor muncitorești-revoluționare. „Personalitatea autenticului animator cultural, focalizând demersuri de eficacitate și exercitând înrâuriri benefice, mai are și harul de a înlătura sau măcar de a pune în dificultate persoanele care nu au altă țintă decât de a se evidenția pe ele însele; ori care doresc să realizeze de pe urma îndeletnicirii lor pasagere alte foloase decât cele spirituale.” Nu e simplu pentru că în artă nu ai de-a face doar cu spirite înalte și curate, dezinteresate și dedicate, au loc și aici „înfruntări cu mentalități anacronice, cu tendințele negative ce cată a degrada amatorismul spre un semiprofesionalism mercantil.” Prezența acestor inși care au prea puține legături cu etica și estetica „este cât se poate de dăunătoare și e cauza impersonalității multor producții.” Și tot acești veleitari nedescoperiți și evacuați la timp de pe câmpia artei îi supun pe adevărații creatori, cei care se remarcă în cadrul Festivalului național Cântarea României, la „un tir de reclamații, anonime suspecte (sic!), defăimări perfide.” Mai sunt și alți așa-zis animatori care se tem de schimbare, cei pe care „orice pornire înnoitoare [îi face] lamentuoși, suspicioși și a căror mulțumire e ca totul să rămână așa cum a fost.” Oricum ar fi, animatorul cultural este un reper, „un jalon luminos” care desparte apele de noroaie și întunericul de lumina creației. „Sunt idei și gânduri de bine pe care cultura noastră contemporană și le asimilează, dându-le un orizont larg și o arie de manifestare pe deplin liberă, conform cu echitatea și spiritul democratic autentic ce guvernează viața spirituală din România socialistă.”

La Întreprinderea Chimică Victoria din Târgoviște se fac vopsele, esențe, substanțe pentru lipit, produse fabricate din ceară iar calitatea producției a crescut în paralel cu cea a oamenilor. Explicația este buna organizare „premisă a eficienței tuturor inițiativelor,” spune Gavrilă Inoan, gazetar la Scânteia tineretului. Aici jumătate din angajați sunt tineri și 80% din total femei. Organizația de tineret e foarte implicată în producție și nu numai. Nu se mulțumesc să-și facă planul de producție, dar sunt puși de direcție să-i ajute și pe alții. Se strâng în timpul liber pe convocator și întreprind diverse munci prin secțiile întreprinderii. Nu e nevoie să fii calificat, e nevoie de bunăvoință, mai ales că e vorba despre munci de jos pe care ceilalți salariați cu experiență nu au vreme să le facă: ordine, curățenie etc. Când e de dat cu mătura prin secție, în uteciști stă speranța membrilor de partid. În ceea ce privește acțiunile educative ele sunt discutate mai întâi de comitetul UTC care le selectează pe cele mai interesante. De pildă, cele care privesc educația sanitară a tinerelor. Sunt aduse cadre medicale care le vorbesc despre respectarea normelor de protecția muncii, se dau filme de specialitate urmate de întrebările participanților. Dar fetele se distrează și în vacanțe când participă la diverse excursii educative. Viorica Ispas este ghid BTT în timpul liber și-i explică gazetarului de la Scânteia tineretului cum se organizează aceste acțiuni. Propunerile sunt discutate în comitetul UTC, se stabilește numărul celor care vor participa, Viorica Ispas ia legătura cu BTT-ul pentru a le spune ce, cum, câți și unde vor să meargă și a afla cât costă cu tot cu cheltuielile de cazare și masă. „După întoarcerea din excursie, Viorica prezintă comitetului UTC o scurtă informare verbală cu privire la desfășurarea acțiunii.”

La Muzeul Județean Vaslui a avut loc faza județeană a concursului Măreția omului, organizat de Comitetul județean Vaslui al UTC. „Tinerii care au participat trebuiau să cunoască istoria poporului român, noua geografie a patriei, realizările de excepție ale epocii în care trăim. Desemnarea câștigătorilor a fost urmată de programul artistic intitulat Flori și cântece de primăvară, susținut de formații artistice din municipiul Vaslui.”

Profesor universitar dr. Petru Oniță, rectorul Universității din Timișoara, explică de-a fir a păr în Scânteia ce înseamnă conlucrarea dintre profesor și student. „Trebuie să ridicăm calitatea educației, desigur, dar nu putem uita că viitorul specialist are nu doar o viață profesională, ci și una cetățenească”, este principiul de la care pornește universitarul. „De aceea, concomitent cu preocuparea noastră, a cadrelor didactice, pentru un învățământ de calitate, este necesar să ne preocupe (...) și pregătirea studenților ca cetățeni și specialiști cu un larg orizont ideologic.” Această pregătire nu se obține doar la învățământul politic, „ci și prin dialoguri deschise cu studenții la cursuri sau în afara lor, pe teme ale politicii interne și externe a partidului și statului nostru.” Sunt dialoguri necesare și permanente care asigură „perfecționarea permanentă a metodelor noastre de lucru”căci doar așa pot fi pregătiți viitorii specialiști „să asigure înaintarea fermă a patriei noastre spre cele mai înalte culmi de progres și civilizație.” De aceea, mentalitatea învechită a universitarilor că temele programelor pot fi expuse doar ex cathedra a început să fie o povară. Prelegerea universitară trebuie modernizată, trebuie înlăturată pasivitatea studenților, stimulată participarea la procesul formării propriei personalități. Ca să fie posibil așa ceva, profesorul însuși trebuie să se schimbe, să devină mai flexibil, mai comunicativ.

Printr-o scrisoare adresată lui Dumitru Radu Popescu, preşedintele Uniunii Scriitorilor din România, scriitorul Aurel Dragoş Munteanu cere sprijin pentru poeţii Mircea Dinescu, Dan Deşliu şi Ana Blandiana. Scrisoarea va ajunge în Occident şi va fi prezentată la Radio Europa Liberă. Era a doua scrisoare de protest a lui Aurel Dragoș Munteanu (1942-2005). În prima din 9 noiembrie 1988 protesta împotriva legii care restrângea posibilitatea contactelor cu străinii. Scrisoarea era transmisă chiar în acea zi la Radio Europa Liberă. În decembrie dă un interviu critic lui Dorin Tudoran pentru Vocea Americii. Interviul era reluat de Europa Liberă.

Victor Felea scria în Jurnalul său: „Mi s-a spus că la înmormântarea lui N. Steinhardt (la Rohia) a fost o asistență destul de numeroasă. Dintre scriitori, au fost prezenți printre alții Mihai Șora și Al. Paleologu. Acum Ei au rămas înțelepții noștri. Și sunt într-adevăr spirite de elită, iar prezența lor ne îngăduie însă că fim încrezători în puterea de a ne depăși mizeria prezentului.”

De vânzare „Player Funay Vip 3000 HQ, nou, haină blană vulpe roșie 6-48, lungă, nouă”; „Amplificator Technics, boxe Unitra 140W, picup Electromureș, acvarii, trenuleț electric”; „Bicicletă motor nefinisată, motor miniMobra, miniMobra care necesită reparații, Apartament 3 camere, et. 10, Lacul Tei, Skoda 100S”; „Televizor color, video VHS, SEG, mobilă, oglindă cristal, triciclu invalid”; „Elcrom nou. Cumpăr rulmenți cutie Oltcit; rochie blue-jeans”; „Boxe Unitra, model nou, motor tăiat lemne Drujba, magnetofon Rostov. Cumpăr Telecolor garanție”; „Mașină cusut Singer, servietă diplomat cu cifru, două fotolii, saltele lână, bormașină de mână”; „Convenabil pat dublu, șifoniere, covoare oltenești, frigider Calex defect, fotoliu pat, raft metalic, birou, lustre, chiuvetă dublă cu baterie inox, rochie albă deosebită Dior, diferite obiecte.”

La televizor, de la ora 13.00 Telex apoi La sfârșit de săptămână (color). La 14.45, emisiunea Săptămâna politică. Programul se închide la 15 și e reluat la 19 cu Telejurnal. 1 Mai - raport muncitoresc. La 19.25, Sub tricolor, sub roșu steag (color). Emisiune de versuri patriotice-revoluționare. La 19.40, Teleenciclopedia. La 20.10, Floarea din grădină (color) Emisiune-concurs de muzică populară. La 21.05 Film artistic (color): Sper să ne mai vedem. Producție a Casei de filme trei. La 22.20 Telejurnal. Programul se închide la 22.30.

Filarmonica George Enescu, Sala Studio, Treptele afirmării artistice. Iulia Mocioc, pian; Simona Avesalon, vioară. La pian Adrian Tomescu. La Ateneul Român, Recital instrumental Nicolae Licareț-orgă, Stana Bunea-harpă, Raluca Voicu-vioară. La Teatrul de Operetă: O noapte la Veneția. Pe scena Sălii Mari a Naționalului, Ploșnița. În sala Amfiteatru, Poveste din Hollywood iar în sala Atelier, Act venețian. Teatrul Mic are pe afiș Coriolan. Nottara (sala Magheru) Taifun, Dansul morții (sala Studio). La Teatrul Giulești (sala Majestic) este reprezentație cu Vânătoarea de rațe pus în scenă de Teatrul dramatic Constanța. La sala Giulești se joacă Milionarul sărac.

Multimedia

5 lucruri despre siguranța ta financiară
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:45 0:00
Mai mult
19.12.89 - Actualitatea românească: Ediție specială (II)
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:39:57 0:00
1989
Latest episode
19.12.89 - Actualitatea românească: Ediție specială (II)
1989
1989

Subscribe

Abonează-te
XS
SM
MD
LG