​9 mai 1989

Soarea răsare la ora 5.56 și apune la ora 20.29. Vremea, spun meteorologii, este rece pentru această perioadă a anului. Cerul înnourat, pe alocuri vor cădea ploi mai ales averse, mai ales în estul și sud-estul țării, la deal și la munte. Maximele termice se vor situa între opt și optsprezece grade iar minimele, între zero și zece grade. La București vremea va fi rece cu cer temporar noros. E posibil să plouă. Temperaturile maxime se ridică la 16 grade iar minimele nocturne coboară la 6-7 grade.

9 mai este o zi cu profunde semnificații în istoria României. O spune o voce autorizată: istoricul Mircea Mușat, unul dintre cei mai îndrăgiți istorici ai propagandei comuniste. El enumeră hipnotic: 1877-1945-1989. Firul roșu călăuzitor e că de fiecare dată am celebrat pe 9 mai independența și victoria: în felul acesta, anul în care ne-am câștigat independența față de Imperiul Otoman este legat simbolic de cel în care au fost înfrânți fasciștii și de cel în care s-a anunțat plata integrală a datoriei externe. Dar cel mai important război câștigat a fost cel economic, susține istoricul preferat al fraților Ceaușescu. Prea am fost tratați de colonie încă de pe vremea romanilor. „După date incomplete, spune doctorul Mircea Mușat, într-o perioadă de 80 de ani, din 1860 până în 1940, societățile străine și monopolurile imperialiste au jefuit poporul român de peste 100 de miliarde de dolari.” Adică, reia Mircea Mușat calculele lui Ceaușescu, aproape 14 mii de tone de aur. „(...) o mie patru sute de vagoane care ar acoperi distanța București Ploiești, acesta a însemnat jaful puterilor străine asupra poporului nostru...” Morala: cine-o îndrăgi străinii...! Istoricul îi căinează pe înaintași că au suferit împilări nenumărate din partea veneticilor și-l glorifică pe Ceaușescu că a lichidat datoria externă și a cucerit deplina independență economică și politică și asta „în condițiile asigurării dezvoltării economico-sociale a patriei și ridicării continue a nivelului de trai material și spiritual al poporului.” Este evident că istoricul Mușat pune această victorie mai presus de cele de la 1877 și 1945. Căci „istoria ne-a învățat (...) că nu se poate vorbi de independență dacă nu ești stăpân din punct de vedere economic și politic la tine acasă.” Iar România a reușit „ca o țară a demnității, liberă și suverană” să scape de jugul acesta. Este „ cel mai înălțător omagiu pe care generația noastră îl aduce tuturor acelora care au luptat de-a lungul veacurilor pentru independența țării, împotriva fascismului și războiului, pentru unitatea, integritatea și suveranitatea României.” Mircea Mușat, prieten bun cu generalul Ilie Ceaușescu, a lucrat la Secția Propagandă a CC al PCR și la Institutul de istorie PCR. A fost reciclat de Corneliu Vadim Tudor și, în legislatura 1992-1996 a fost ales deputat din partea Partidului România Mare (a murit înainte de terminarea mandatului, în 1994).

La Sala Dalles, spune Marina Preutu în Scânteia, s-a deschis o expoziție omagială de artă plastică dedicată zilei de 1 Mai, expoziție care „aduce mărturii elocvente în limbajul artei, ale uriașului efort constructiv întreprins de poporul român pe calea dezvoltării sale libere.” Inspirate de realitățile sociale ale țării, dar și de lupta pentru „libertate și unitate a partidului”, lucrările de pictură, sculptură, grafică și arte decorative expuse „au dat chip concret cerințelor, clar formulate în documentele noastre de partid și de stat, de a ilustra tot ceea ce reprezintă frumusețe și aspirație spre frumos și înalt în realitățile țării noastre.” Lucrările vădesc „atașamentul la evenimentul trecut și contemporan, la faptele istoriei revoluționare a clasei muncitoare a poporului.” Sunt scoși din bezna depozitelor artiști pe care, altminteri, muzeele comuniste nu-i prea agreau. Sunt expuse pânze reprezentând primele șantiere românești de construcții pictate de Alexandru Phoebus, Marius Bunescu sau Spiru Chintilă, compoziții cu muncitori de Gheorghe Vânătoru, un desen de Aurel Jiquidi dedicat unei zile de 1 mai. Alături de el, o compoziție amplă a lui Dimitrie Grigoraș reprezenta crearea Partidului Comunist Român lângă pânza lui Kovacs Zoltan „Demonstrație muncitorească.” Însă acestea sunt doar antreurile unui festin propagandistic copios.

​

Manifestația de 1 Mai 1939 în organizarea căreia istoricii partidului au stabilit că Ceaușescu și consoarta au avut „un rol determinant” este imaginată de mai multe compoziții semnate de Constantin Nițescu, Ileana Balotă, Vintilă Mihăescu, Eftimie Modâlcă, Valentin Tănase, Ion Sinca, Albru Stănescu, cu toate „ un emoționant omagiu (...) Sunt lucrări ce dau expresie artistică sentimentelor de dragoste și recunoștință cu care întregul nostru popor îl înconjoară pe conducătorul partidului și statului, ctitorul României socialiste moderne.” De altfel, Ceaușescu domină absolut întreaga expoziție. Chipul său se regăsește singur sau alături de Elena Ceaușescu reprodus în tablouri reprezentând vizite de lucru „în punctele fierbinți ale industriei românești sau pe vastele ogoare ale țării, alături de mineri, în subteran sau în mijlocul tineretului, în cursul unor hotărâtoare acțiuni pentru salvgardarea păcii.” Cei care-și pun semnătura pe aceste pânze sunt Dan Hatmanu, Vintilă Mihăescu, Eugen Palade, Vasile Pop Negreșteanu, Cornelia Ionescu-Drăgușin, Ion Bițan, Vladimir Șetran, Mircea Coșan. Pe lângă reproducerea sârguincioasă a chipului comandantului suprem, pictorii s-au întrecut și în reprezentarea ctitoriilor. „Compozițiile figurative narează cu claritate, dinamism, amploarea construirii socialismului în România.” Valentin Tănase își aduce contribuția artistică semnând „Canalul Dunăre- Marea Neagră”, Vladimir Șetran pictează „Amenajarea râului Argeș” la competiție cu Marcel Bejgu care semnează pânza „Amenajarea complexă a Dâmboviței” însoțite de (pe principiul estetic drag propagandei comuniste „mai mult înseamnă mai bine”) pânza „Dâmbovița” de Emil Aciocoiței. Dimitrie Grigoraș pictează și el „Podurile de la Fetești-Cernavodă” iar Eugen Palade „Metroul bucureștean.” Bogdan Pietriș zugrăvește Palatul Pionierilor, în vreme ce Constantin Albani și-a găsit inspirația în „Platforma petrolieră din Teleorman-Videle.” Și lista poate continua că muza comunistă cădea mereu gravidă cu diverse ctitorii. „Sunt lucrări care se definesc prin încrederea permanentă în speranțele, năzuințele și viitorul omului contemporan.” Nu lipsesc lucrările unor Ion Gheorghiu, Geta Mermeze, Cela Neamțu, Brăduț Covaliu, Ion Stendl care, spune gazetara, „exprimă, la un nivel simbolic, aceeași încredere în triumful vieții, al civilizației și culturii, al progresului.” Chiar dacă deosebite ca stilistică și cromatică, în expoziție sunt lucrări „care subliniază aceeași convergență în a exprima omagiul adus de creatori clasei noastre muncitoare, partidului comunist.”

Să primești, spune Cristina Balint, în Scânteia tineretului, carnetul de utecist în primăvara lui 1989 are o semnificație deosebită, dat fiind că agenda lunii e încărcată cu festivități și sărbători de partid și de stat, de la Ziua muncii la cea a partidului și a Victoriei. „Sute, mii de tineri, oameni ai celei mai tinere generații au trecut și trec, în această perioadă de puternică angajare patriotică și exemplară dăruire revoluționară, luminosul prag al intrării în Uniunea Tineretului Comunist. Sunt momente solemne, de emoție și responsabilitate ce reprezintă fierbintele legământ de inimă și conștiință” etc.etc. Dar primirea în UTC nu se putea face oriunde, ci într-un spațiu simbolic, pentru ca tânărul să simtă mai bine ritul inițierii în misterele unei noi etape a existenței. Pentru tinerii din București, „a devenit o tradiție (...) să fie organizate acțiuni de înmânarea festivă a carnetului de utecist” la Muzeul de istorie a partidului comunist, a mișcării revoluționare și democratice din România. Cumva trebuia marcată tranziția de la „o copilărie generoasă, pusă sub semnul înaripat al pionieriei” la o nouă etapă a tinereții, „însușindu-și cu pasiune valorile fundamentale ale tinereții revoluționare.” Această lună mai nu face excepție de la ritual. Încă o sută de tineri, elevii claselor a VIII-a a Liceului de artă George Enescu și ai școlilor generale 6, 152 și 178 „au primit aici, sub bolțile ce poartă ecourile unei istorii glorioase, a unui trecut de luptă eroic (...) carnetul de membru UTC.” Acest ceremonial a avut loc în secțiunea permanentă a muzeului „Momente din istoria UTC” iar vizita s-a transformat, ca mereu, „într-o veritabilă lecție de istorie, de educație patriotică-revoluționară.” Călăuza prin aceste locuri sacre e Elena Georgescu, doctor în istorie, care le-a prezentat tinerilor „cele mai semnificative momente din activitatea și lupta organizației UTC” de la înființare până în acel moment și „le-a evocat lupta eroică și tinerețea revoluționară ale tovarășului Nicolae Ceaușescu și ale tovarășei Elena Ceaușescu.” Aici, sub portretele complezente ale cuplului prezidențial la tinerețe, au rostit angajamentul de utecist: „Ca tânăr comunist îmi voi consacra întreaga viață și putere de muncă înfloririi patriei socialiste, apărării cuceririlor revoluționare ale poporului, independenței și suveranității Republicii Socialiste România, cauzei socialismului și comunismului. Voi acționa fără preget pentru întărirea solidarității forțelor revoluționare, antiimperialiste, ale progresului și păcii, pentru dezvoltarea prieteniei și colaborării între popoare, a unității tineretului de pretudindeni în lupta pentru o lume mai bună și mai dreaptă.” Apoi profesorii, ca niște părinți spirituali ce erau, îi felicită și le dau sfaturi: „Acest carnet să vă fie îndemn în muncă și învățătură” „Trebuie să dovediți că ați devenit uteciști pe merit și că meritați pe mai departe această cinste, această demnitate” etc.etc. Și noii uteciști răspund cam cu aceleași vorbe, semn că învățau repede, bine și în timp real aceste lecțiile de învățământ politico-ideologic. Eleva Carmen Caraiman spune poetizând:„ Întipărit pentru totdeauna în memoria mea acest moment va însemna pentru mine un moment de referință pentru întreaga viață.” Ana Maria Iliuț spune și ea că va fi o utecistă „care-și va respecta întotdeauna angajamentele și își va duce la îndeplinire îndatoririle” iar Răzvan Constantinescu spune ca „Voi munci și voi învăța pentru a cinsti acest carnet ce-mi deschide un nou drum.” Cu toții au semnat în cartea de onoare a muzeului unde, de-ar mai exista pe undeva și de-și va irosi cineva timpul și energia, erau mii de semnături și mesaje de asemenea fel de la zeci de generații de uteciști. „100 de carnete de utecist. 100 de tineri care au depus legământul de credință într-o tinerețe deplin angajată, revoluționară, dăruită cauzei partidului, ridicării patriei pe noi culmi de progres și civilizație.”

Dumitru Ion Dincă ne spune în Scânteia tineretului cum se pregătesc de viață elevii liceului din Comănești, Brașov. Unul vrea să fie miner, că așa sunt toți bărbații din familia lui, o fată optează pentru prelucrarea lemnului. Sunt peste o mie de elevi la zi, aproape patru sute la seral și cam tot atâția la școala profesională. Dar nu trebuie să aștepte angajarea. Oricum școala îi pune la lucru. În atelierele liceului petrec mai mult timp decât în sălile de curs. Iar liceul și-a îndeplinit ba chiar depășit planul economic, elevii realizând diverse lucrări pentru comunitate. De pildă Inspectoratul județean le-a dat comanda de mobilier și elevii de la profilul tâmplărie s-au executat. Pentru Întreprinderea poligrafică au realizat un set de mii de cuburi, pentru explorările geologice au făcut diverse panouri-schelă și panouri-cofrag. În 1988 „planul economic al atelierelor liceului a fost de 1,2 milioane de lei și a fost realizat și depășit, ambițiile pentru 1989 sunt mult mai mari.” Și-au diversificat munca: acum fabrică și mobilier pentru grădinițe, panouri pentru construcțiile de locuințe. Ei sunt călăuziți și monitorizați de doi maiștri-instructori. Dar proba de foc a meseriei „examenul maturității profesionale îl susțin majoritatea, așa cum este și profilul liceului, în cadrul Întreprinderii Miniere.” De fapt, elevii nu mai au nevoie de aclimatizare și adaptare: ei cunosc mina în amănunțime înainte de terminarea liceului. O spune și inginerul-șef al minei:„Suntem pe deplin satisfăcuți de modul în care liceenii noștri se pregătesc pentru viitoarea profesie. (...) Ceea ce impresionează la fiecare este modul în care acționează în abataj, în funcție de utilajul cu care lucrează, în funcție de stratul de cărbune.” Inginerul apreciază la superlativ și faptul că elevii stau aproape de minerii cu experiență, învățând secretele profesiei. Dar liceul nu-i ține captivi pe elevi în meseriile de profil. 40% dintre elevi au plecat la facultăți din afara specializării liceului. Unii au ajuns ingineri minieri, alții studiază la Silvicultură, Industrializarea lemnului sau la Institutul de mine din Petroșani. Unii au ajuns prin conducerea unităților economice locale sau, ca Daniela Hanganu, în Comitetul Orășenesc Comănești al UTC. Directorul spune, mândru de elevii săi: „Încercăm să-i educăm prin muncă și pentru muncă, având în permanență un obiectiv prioritar – nuanțarea orizontului de cultură prin acumularea unor cunoștințe din toate domeniile.” Un semn al orizontului lor cultural este participarea în masă la Festivalul național Cântarea României cu dansuri populare, teatru, dansuri moderne și grupuri vocale. Mai mult, Daciada a propulsat în lotul național mai mulți foști elevi. Mulți nici nu-și doresc mai mult.

România s-a eliberat pe 9 mai și i-a eliberat și pe alții. Nicolae Ceaușescu și Constantin Dăscălescu semnează o telegramă adresată lui Milos Jakes, secretar general al PCC, Gustav Husac, președintele Republicii Socialiste Cehoslovace, și Ladislav Adamec, prim-ministru, pentru a-i felicita cu ocazia celei de-a 44-a aniversări a sărbătorii naționale a Republicii Cehoslovacia. Le urează toate cele bune, le transmit un cald salut tovărășesc și cele mai cordiale felicitări din partea lor, a partidului și a întregii țări. Telegrama nu se oprește aici. Ceaușescu le aduce aminte că la „eliberarea Cehoslovaciei de sub dominația fascistă, eveniment de importanță istorică” a luat parte și armata română. „În perioada care a trecut de la eliberare, poporul cehoslovac, sub conducerea Partidului Comunist din Cehoslovacia, a obținut realizări remarcabile în toate domeniile construcției socialiste pe care poporul român le urmărește cu sentimente de prețuire” și își exprimă convingerea că, în spiritul Tratatului de prietenie, colaborare și asistență mutuală, acționând împreună pentru realizarea hotărârilor și înțelegerilor convenite la nivel înalt” colaborarea celor două partide și popoare „se va amplifica în continuare (...) în interesul cauzei generale a socialismului, pcii și colaborării internaționale.”

În turul finalei Cupei campionilor europeni la handbal masculin echipa Steaua București a învins echipa sovietică S.K.A. Minsk cu 30-24. A fost un meci dominat pe handbaliștii români. Partida retur se joacă pe 21 mai la Minsk. La Concursul internațional de atletism de la Hamamatsu (Japonia) Paula Ivan a câștigat proba de 5000 de metri. La concursul internațional feminin de floretă de la Como (Italia) din cadrul Cupei Mondial, Elisabeta Tufan s-a clasat pe locul doi, întrecută în finală cu 10-8 de scrimera vest-germană Anja Fichtel.

De vânzare: „Apartament 3 camere Socului, doresc două camere, chirie, în Pantelimon. Vând servici masă RSC, de tort Bavaria, suporturi de pahare și lingurițe, două galerii și marmură albă”; „Convenabil garnitură hol imitație piele, perfectă stare, magnetofon Tesla B 90, tocuri cu ferestre și uși duble”; „Pianină Schledmayer, placă bronz, corzi încrucișate”; „Covor mecanic 9 mp, carpete 1,82 m, îmbrăcăminte damă 42-44, încălțăminte 37, fotolii, măăsuță, costume bărbătești 52, blugi roșii Wrangler, masă bucătărie, 4 scaune, haină piele 44, etajeră, cojoc 46, alte obiecte”

Se cumpără: „Televizor color, casete video sigilate, joc TV Atari, căruț spor model deosebit”; „Televizor Cromatic, orgă absolut nouă”; „Umbrelă pliantă mică (diametru maxim 60 cm)”; „Geacă și cămașă de blugi prespălate, pantaloni raiați”, „Antenă cu pilon cablu coaxial 25 m. Vând secretaire Ludovic XV, bufet Biedermeier Maria Terezaz autentic”; „Ceas bărbătesc marcă cunoscută, dreptunghiular, fabricație 1940-1950”

Colegii de la Opera Română deplâng moartea basului Nicolae Rafael, artist emerit, remarcat, printre altele, în Motanul încălțat de Cornel Trăilescu.

La sala de concerte a Radioteleviziunii române Studioul S: Recital cameral- Cvartetul Clasic – violonista Liliana Manu și pianistul Mihai Ungureanu. La Ateneul Român (sala Studio), Recital de pian Oltea Șerban-Pârâu. În Sala mare a Ateneului, Comori camerale. La Opera Română: Noaptea cea mai lungă, interogatoriul din zori. La Teatrul de Operetă, Maratonul melodiilor. La Teatrul Național se joacă Moștenirea la Sala Mare. La Sala Amfiteatrul, Drumul singurătății. La Teatrul Lucia Sturdza Bulandra, pe scenă Privind în jur cu ochi fără lumină (sala din Schitu Măgureanu) și A treia țeapă (Sala Studio). La Teatrul de comedie, Scaiul. La Nottara (sala din Magheru) Micul infern iar la Sala Studio, O noapte furtunoasă. La Teatrul Mic: O femeie drăguță, cu o floare și ferestre spre nord. La Giulești (sala Majestic) Arta conversației. IATC are reprezentație la Studioul de teatru Casandra cu Steaua fără nume. Circul București este gazda spectacolului Vedetele Circului din Varșovia.

Pe marile ecrane continuă la cinema Patria ciclul România o țară în plină dezvoltare – Străzile au amintiri. Și cinema Lumina continuă Ciclul de filme românești „Victoria împotriva fascismului – oglindită în film”: Emisiunea continuă. La celelalte cinematografe, O vară cu Mara, Vacanța cea mare, Sosesc păsările călătoare, Martori dispăruți, Francois Villon, Alo, aterizează străbunica, Caz cu caz nu se potrivește, Întâlnire amânată, Zece negri mititei, Misiune specială.

La televizor programul începe la ora 19.00 cu Telejurnalul. La 19.20, File de glorioasă istorie (color). Eroice bătălii pentru Independența României, pentru victoria asupra fascismului. La 19.40, Industria – programe prioritare. La 20.00, Imagini din R.S. Cehoslovacă (color). La 20.20 Film artistic (color). Ultimul meci. Producție a studiourilor cehoslovace. Premieră TV. La 21.50 Telejurnal. Programul se închide la ora 22.00.