Comisia economică din parlamentul bulgar a votat în favoarea propunerii, iar ultimul pas este votul în plen.
În urmă cu cinci luni, țara, condusă de guvernul interimar numit de președintele Rumen Radev, a devenit parte a coaliției de cinci țări care au cerut Bruxellesului să impună un embargo asupra importurilor de cereale din Ucraina.
Cinci țări din Europa Centrală și de Est, printre care și România, s-au plâns Comisiei Europene că producătorii locali de cereale sunt afectați de scăderea bruscă a prețurilor din cauza importurilor de cereale din Ucraina și au cerut interzicerea lor temporară.
Cu toate acestea, guvernul interimar bulgar a neglijat total interesele consumatorilor și lupta împotriva inflației, precum și sectorul producătorilor de ulei de floarea soarelui din Bulgaria, scrie Euractiv.
La scurt timp după ce a fost impus embargoul, s-a dovedit că Bulgaria importă în mod tradițional 30% din semințele de floarea soarelui necesare din Ucraina tocmai pentru că nu produce suficient pentru a-și satisface nevoile de producție.
De fapt, embargoul a lovit puternic sectorul de profil și a dus la prăbușirea profiturilor la un nivel record în 2022. Mulți producători au avertizat că va urma închiderea fabricilor.
„Recunoscând solidaritatea Bulgariei cu Ucraina și pentru a asigura securitatea alimentară globală, Bulgaria nu sprijină continuarea după 15 septembrie a interzicerii importurilor în Bulgaria, Polonia, Ungaria, România și Slovacia de grâu, porumb, rapiță și semințe de floarea soarelui din Ucraina”, spune proiectul de hotărâre al celor trei formațiuni parlamentare – coaliția Continuăm schimbarea – Bulgaria Democrată, partidul GERB al fostului premier Boiko Borissov și partidul minoritar turc DPS.
Propunând proiectul, ei au eliberat guvernul de responsabilitatea de a lua această decizie, ceea ce a ușurat mult sarcina premierului bulgar Nikolai Denkov, supus unei presiuni intense din partea producătorilor de cereale.
Până în acel moment, ministrul Agriculturii, Kiril Vatev, dăduse semnale că intenționează să solicite prelungirea embargoului doar pentru importul de floarea-soarelui și să nu susțină interzicerea importului de grâu ucrainean.
La sfârșitul lunii august, producătorii de ulei au anunțat că producătorii de cereale bulgari au oferit floarea-soarelui la un preț mai mare decât pe piețele internaționale.
La rândul lor, producătorii de cereale spun că mențin prețurile ridicate pentru că producția de semințe de floarea soarelui a costat mai mult din creșterii prețurilor la îngrășăminte și preparate de protecție a plantelor.
La începutul anului, producătorii bulgari de cereale au primit și un ajutor financiar extraordinar de 26 de milioane de euro de la Bruxelles. Ei spun, însă, că valoarea acestui ajutor este simbolică și nu poate acoperi, de fapt, pierderile.
Din cauza prețurilor ridicate, în depozite se află aproximativ 600.000 de tone de semințe de floarea soarelui din recolta anterioară, care se adaugă celor aproximativ 2 milioane de tone care urmează să vină din recolta acestui an.
În această situație, producătorii care își rețin recolta pierd, iar prețurile pe piețele internaționale nu cresc, prin urmare, uzinele bulgare sunt pe cale să fie închise din cauza lipsei de materii prime.
În ședința extraordinară de marți, comisia economică parlamentară a adoptat proiectul de hotărâre. Zece dintre membrii comisiei au votat pentru, patru au fost împotrivă, iar doi s-au abținut.
Un membru al partidului prorus Vazrajdane a spus că interesele agriculturii bulgare sunt compromise în numele intereselor geopolitice și a spus că decizia este o trădare națională.
În mod surprinzător, doi deputați ai Parlamentului Continuăm Schimbarea-Bulgaria Democrată, Daniel Laurer și Iskren Mitev, au spus că proiectul de hotărâre a fost lansat fără o analiză a efectelor și au anunțat că nu sunt dispuși să-l susțină.
Cinci state membre UE din Europa Centrală și de Est au cerut în luna iulie prelungirea interdicției la importurile de cereale ucrainene și după 15 septembrie, cel puțin până la sfârșitul anului, pentru a evita perturbări majore ale pieței.
Blocajele anterioare în transportul cerealelor au prins milioane de tone de cereale în cele cinci țări, coborând prețurile pentru fermierii locali.Bulgaria, Ungaria, Polonia, România și Slovacia au devenit rute alternative de tranzit pentru cerealele ucrainene, pentru a ajuta la compensarea încetinirii exporturilor prin porturile Ucrainei la Marea Neagră, blocate de forțele rusești după invazia rusească.
În mai, UE a permis Bulgariei, Ungariei, Poloniei, României și Slovaciei să interzică vânzările interne de grâu, porumb, rapiță și semințe de floarea soarelui ucrainene, permițând în același timp tranzitul acestor mărfuri pentru export în alte țări.
Interdicția expiră pe 15 septembrie.
Pe lista țărilor care cer extinderea interdicției se află unii dintre cei mai mari susținători diplomatici ai Kievului în războiul său împotriva Moscovei, care spun, însă, că afluxurile de cereale ucrainene i-au afectat pe fermierii locali.
Ieșirea Rusiei din Inițiativa pentru Cereale de la Marea Neagră ar putea duce la creșterea fluxurilor de cereale și blocaje în cele cinci țări, spun acestea.
După retragerea din acord, Rusia a început să atace porturile și depozitele ucrainene, distrugând milioane de tone de cereale, ceea ce a generat acuzații că Moscova a folosit din nou hrana ca armă de război.
Președintele rus, Vladimir Putin, a declarat că Rusia va rămâne un „furnizor responsabil” de alimente și cereale pentru țările africane și că ar putea lua locul Ucrainei ca furnizor internațional de cereale, într-o declarație înregistrată la un summit al țărilor Brics din Africa de Sud.
