PSD a revendicat postul de premier după victoria de la alegerile parlamentare, dar nu are pârghiile constituționale pentru a-i impune președintelui Iohannis pe cine să nominalizeze. De pe poziția a doua, PNL afirmă că poate construi în jurul său o majoritate în viitorul Parlament, ceea ce îi conferă dreptul să formeze Guvernul.
Situația politică rezultată după alegerile parlamentare este mai complicată decât se anticipa. PNL, deși era sigur de victorie înaintea scrutinului, a obținut cu cinci procente mai puțin decât PSD.
Social-democrații au revendicat victoria și poziția de premier imediat după închiderea urnelor și prezentarea primelor exit-poll-uri. Cu zestrea de 30 de procente, Marcel Ciolacu a susținut că președintele ar trebui să nominalizeze un premier de la PSD, „conform Constituției”. Poziția sa a fost dublată de prim-vicepreședintele Gabriela Firea, care i-a solicitat președintelui Klaus Iohannis să „respecte” Constituția și să încredințeze formarea guvernului partidului care a câștigat alegerile.
Numele avansate de social-democrați pentru funcția de premier sunt: Alexandru Rafila, Sorin Grindeanu, Vasile Dîncu și Mihai Tudose.
Vasile Dîncu a subliniat că Alexandru Rafila este o „propunere de nerefuzat” pentru președintele Klaus Iohannis. O variantă susținută de Alexandru Rafila este formarea unui guvern alături de USR-PLUS.
Ce prevede ”respectarea” Constituției
La articolul 103 din Constituție nu se face vreo referire la obligația președintelui de a desemna premierul de la partidul care a câștigat alegerile, dar nu are majoritatea absolută.
- Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament
„Președintele trebuie să aibă în vedere la nominalizarea premierului, în jurul cărui partid se poate constitui o majoritate care poate guvernare, asta este principala problemă care trebuie decisă cu ocazia consultărilor. Degeaba ești pe primul loc, dacă nu reușești să aduni în jurul tău și alte partide cu care poți să constitui o majoritate. Important e care dintre partidele parlamentare reușește să coaguleze o majoritate”, a declarat Ștefan Deaconu pentru Europa Liberă.
Fostul consilier prezidențial, șef al Departamentului Constituțional Legislativ în perioada 2005 – 2012, a precizat că și în cazul unei majorități formată „pe hârtie” după alegeri, președintele tot nu este obligat să nominalizeze o persoană anume.
Potrivit acestuia, mesajul dat de PSD privind dreptul de a nominaliza premierul face parte din jocul politic.
„Întotdeauna câștigătorul își revendică locul, e un mesaj puternic pe care îl dai electoratului, dar pe textul constituțional președintele are o marjă mare de joc, putând desemna orice candidat dorește”, a adăugat Ștefan Deaconu.
De ce insistă PSD cu premierul, deși știe că nu are șanse
Surse din conducerea PSD au declarat pentru Europa Liberă că nu se așteaptă ca președintele Klaus Iohannis să accepte nominalizarea propusă de social-democrați. De altfel, Iohannis a spus clar în campanie că nu va desemna un premier de la PSD.
„Jocul s-a resetat după ce am văzut rezultatele. Președintele a spus că vrea guvern PNL – USR-PLUS. Dar cele două partide nu au împreună 40%. Și dacă vin cu UDMR, eventual și cu PMP, abia trec de 50%. PSD, după redistribuire, împreună cu AUR, sau în altă formulă ajunge mai repede la aceste procente. E greu de construit o majoritate, iar cea care se va construi va fi una extrem de fragilă”, a fost poziția unui membru din conducerea PSD.
Social-democrații trebuie să țină cont însă și de așteptările propriului electorat. Pagina de Facebook a președintelui PSD a fost luată cu asalt de propriii susținători după victoria în alegeri, simpatizanții cerându-i lui Marcel Ciolacu ca partidul pe care îl conduce să intre la guvernare, iar unele voci cer suspendarea lui Klaus Iohannis dacă nu va desemna un premier social-democrat.
Marcel Ciolacu a precizat după aflarea rezultatelor că va demara negocieri cu toate partidele care au depășit pragul electoral de 5%, inclusiv cu Alianța pentru Unitatea Românilor (AUR). Partidul reprezintă surpriza acestui scrutin, obținând un scor de peste 8%, deși la alegerile locale abia trecuse de un procent.
PSD își aroga premierul încă din campanie
Liderii social-democrați au început din timpul campaniei electorale să transmită mesaje potrivit cărora partidul care câștigă alegerile trebuie să desemneze premierul.
„De regulă, în toate democraţiile, partidul care câştigă alegerile este primul partid care desemnează premierul. Sigur că acest premier trebuie să formeze o majoritate parlamentară care să ducă la învestirea Guvernului”, a afirmat pe 30 noiembrie premierul Ludovic Orban la postul de televiziune RTV.
Imediat, președintele PSD a postat pe Facebook un mesaj în care l-a avertizat pe premier să își mențină declarația și după 6 noiembrie.
Ludovic Orban și-a nuanțat apoi afirmația într-un interviu pentru Europa Liberă, precizând că viitorul premier desemnat trebuie să aibă și capacitatea de a forma o majoritate în jurul său, nu doar să câștige alegerile.
Cum a forțat, fără succes, PSD nominalizarea în 2016
PSD a avut mai multe tentative de a forța mâna președintelui pentru accepta propunerile sale de premier. În 2009, PSD a semnat alături de PNL și UDMR un protocol pentru susținerea lui Klaus Iohannis pentru funcția de premier. Președintele de la acea dată, Traian Băsescu, a respins varianta celor trei partide și l-a nominalizat pe Liviu Negoiță.
Social-democrații au invocat în 2016 și decizia 80/2014 a Curții Constituționale în care judecătorii susțin că:
”Președintele României, neputând avea rol de decident în această procedură, ci de arbitru și mediator între forțele politice, are doar competența de a desemna drept candidat pe reprezentantul propus de alianța politică sau partidul politic care deține majoritatea absolută a mandatelor parlamentare sau, în cazul în care nu există o asemenea majoritate, pe reprezentantul propus de alianța politică sau partidul politic care poate asigura susținerea parlamentară necesară obținerii votului de încredere al Parlamentului”.
Decizia reprezintă un punct de vedere al Curții Constituționale față de un proiect de modificare a Constituției din 2013, care nu a mai fost însă finalizat.
Klaus Iohannis a respins în decembrie 2016 propunerea venită din partea PSD, Sevil Shhaideh, iar social-democrații nu au insistat și l-au nominalizat pe Sorin Grindeanu.
Facebook Forum