Linkuri accesibilitate

Câți porci se pot crește în gospodărie fără autorizație sanitară? Miza controversată a unui ordin de ministru


Într-o gospodărie aflată în „vatra satului”, se pot crește până la 130 de porci pentru comerț, dar numai cinci animale pentru consumul familiei
Într-o gospodărie aflată în „vatra satului”, se pot crește până la 130 de porci pentru comerț, dar numai cinci animale pentru consumul familiei

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a încercat să impună avize de sănătate publică celor care cresc mai mult de cinci porci pe lângă casă, dar a întâmpinat opoziția țăranilor. Acum ANSVSA vine cu un proiect de ordonanță de urgență în acest sens.

În acest moment, în curtea unei case aflate chiar și pe ulița principală a unui sat se pot crește până 130 de porci fără vreun aviz de tip sanitar-veterinar, dar cu o condiție: să se declare că suinele sunt crescute pentru comerț.

Invocând motive sanitare, ministrul Oros a hotărât recent să reglementeze situația prin ordin de ministru, dar micii fermieri au replicat acuzând favorizarea marilor producători din industria cărnii.

Pe acest fond, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) a lansat la sfârșitul săptămânii trecute în dezbatere publică un proiect de ordonanță de urgență prin care se impun norme exigente din punct de vedere al sănătății publice celor care vor să crească porci în curtea gospodăriei.

Principala măsură impusă este limitarea la maximum șase porci care pot fi crescuți pe lângă casă fără autorizații sanitar-veterinare. „Persoane fizice neînregistrate la ORC (n.r. - Registrul Comerțului) în cadrul exploatațiilor non-comerciale, înregistrate în SNIIA (n.r. - Sistemul Național de Identificare și Înregistrare a Animalelor), pot crește până la șase capete porcine. Porcinele sunt crescute numai pentru îngrășare, nu se comercializează, iar reproducția acestora în aceste exploatații este interzisă. Carnea și produsele din carne rezultate în urma sacrificării porcinelor sunt destinate exclusiv consumului în gospodăria proprie”, se stipulează în proiectul ANSVSA.

Măsurile din OUG, așa cum reiese și din titlul inițiativei, doresc să oprească răspândirea pestei porcine africane în România, virus care a fost descoperit încontinuu în fermele românești începând cu anul 2017.

Ordinul lui Daea a fost în favoarea samsarilor

În 2019, când febra porcină africană se răspândea tot mai mult în România, fostul ministrul al Agriculturii, Petre Daea, a publicat Ordinul 280 din 25 octombrie 2019. Astfel, febra porcină africană a adus în România și prima reglementare serioasă în domeniul creșterii animalelor.

Principala noutate adusă de Ordinul 280/2019 era faptul că stabilea un număr maxim de cinci porci care pot fi crescuți într-o gospodărie pentru consumul familiei, porci care apoi nu mai pot fi vânduți, cel puțin nu legal.

Dacă fermierul dorea să vândă porcii pe care îi creștea pe lângă casă, el trebuia să-și înființeze o societate (SRL) sau o persoană fizică autorizată (PFA) și să declare fiscal că face comerț cu animale. În această situație, fermierul avea voie să crească între șase și 130 de porci în propria gospodărie. Dar conform ordinului lui Petre Daea, pentru acești fermieri nu s-au impus norme sanitare.

Acest non-sens i-a avantajat pe samsari care au putut să-și continue afacerile fără a respecta norme sanitare, dar a avut un impact semnificativ asupra faptului că România a ajuns să fie singurul stat al Uniunii Europene care să aibă în continuare sute de focare de pestă porcină africană (PPA), cu urmări dezastruoase inclusiv asupra exportului în piața comună europeană.

Încă din 2018, la un an de la apariția pestei porcine africane în România, experții europeni au atras atenția că virusul nu va dispărea dacă nu sunt reglementate fermele gospodărești.

Potrivit unei analize făcute în urma unei vizite în România de Jose Manuel Senchez-Vizcaino, expert al Organizației Mondiale pentru Sănătatea Animalelor, „principalele probleme în ceea ce privește PPA sunt fermele cu biosecuritate slabă - cu animale crescute în aer liber, cu posibilitate de mișcare și în afara padocurilor, în curte -, procesul de identificare a animalelor efectuat necorespunzător, ceea ce creează probleme în transabilitate, controlul scăzut al mișcării animalelor și al dezinfecției vehiculelor de transport”.

Ministrul Oros nu a avut curaj să-și mențină ordinul

Adrian Oros, actualul ministru al Agriculturii, a înțeles că trebuie să schimbe legislația impusă de Petre Daea și să stabilească faptul că într-o gospodărie nu pot fi crescuți fără avize sanitare mai mulți de cinci porci. În acest sens, el a inițiat la începutul anului proiectul Ordinului 24/2021. Potrivit propunerii, cine ar dori să vândă porci trebuie să-și întemeieze o fermă de specialitate care să nu fie în mijlocul satului decât dacă respectă norme de mediu, de sănătate publică, dar și să aibă medic veterinar. Condiții perfect logice, dar care par imposibil de respectat pentru gospodăriile țărănești.

Proiectul lansat la finele lunii ianuarie în dezbatere publică, reglementează creșterea și mișcarea porcilor domestici și clasifică exploatațiile de porci în exploatații non-comerciale - gospodăriile țărănești - unde pot fi crescuți pentru consum familial până la cinci porci, și exploatații comerciale, unde sunt crescuți porci pentru comercializare.

Ordinul propus de Oros i-a sperit însă foarte tare pe micii fermieri care au înțeles decizia ca pe o interdicție de a mai crește animale lângă casă. Este un ordin prost, pentru că noi nu suntem ajutați, dar ni se impun reguli. Cred că mai întâi ar trebui să se acorde sprijin, apoi reguli stricte, ne-a transmis Cosmin Constantin, un mic fermier din Galați. Inițiativa lui Oros a dus și la o petiție online semnată de aproape 7.000 de persoane.

Pe 23 februarie, ministrul Oros a anunțat că își retrage ordinul fără a explica prea mult. Conform surselor Europa Liberă, decizia a fost luată în urma presiunilor venite dinspre primarii PNL care au susținut că vor pierde electoratul din sate dacă oamenii nu vor mai putea crește animale în gospodărie pentru a-i vinde.

Regulile stabilite de Ordinul lui Daea, în vigoare

Ordinul 280/2019 al ministrul Agriculturii precizează normele în vigoare pentru exploatațiile de creștere a suinelor care nu au nevoie de avize de sănătate publică.

  • Aanimale crescute pentru hrană:

exploatație de creștere a suinelor de subzistență - exploatație agricolă cu un efectiv de maximum 5 capete de porcine;

  • Animale crescute pentru comerț:

exploatație mică de creștere a suinelor - exploatație agricolă cu un efectiv cuprins între 6 și 65 de capete de porcine;

exploatație medie de creștere a suinelor - exploatație agricolă cu un efectiv cuprins între 66 și 130 de capete de porcine;

exploatație mare de creștere a suinelor - exploatație agricolă cu un efectiv de peste 130 de capete de porcine.

Doar România mai are febră porcină africană în ferme

La patru ani de la apariția în Uniunea Europeană a pestei porcine africane la porcii domestici, doar România mai înregistrează astfel de cazuri. În acest moment, sunt înregistrate peste 200 de focare în ferme, cazuri care duc la sacrificarea în masă a animalelor.

În această săptămână, aproape 20.000 de animale au fost sacrificate într-o fermă de porci din jud. Arad, după ce mai multe dintre acestea au fost depistate cu febră africană.

În România erau înregistrate peste 400 de focare de febră africană în rândul porcinelor în această săptămână. La același moment, numărul cazurilor de febră porcină africană în toate celelalte state din Uniunea Europeană era zero.

De altfel, din aceste date reiese că doar în România și în alte două state de pe continent (țări care nu sunt însă membre UE) mai sunt cazuri de febră porcină africană în rândul animalelor destinate consumului. Pe această listă se mai află Ucraina cu două cazuri și Serbia cu 17 cazuri.

  • 16x9 Image

    Marian Păvălașc

    A intrat în echipa Europa Liberă în ianuarie 2021. Este un jurnalist freelancer care își propune să publice știri importante, dar și reportaje, investigații. A intrat în presă în primii ani ai studenției, în urmă cu 15 de ani, atunci când a început să scrie pentru un cotidian din Galați. 

XS
SM
MD
LG