Linkuri accesibilitate

Câte femei se luptă în 2019 pentru Cotroceni. Ar putea România să aibă o președintă?


Din 1990 până în prezent, în cele șapte runde de alegeri prezidențiale, doar trei femei au participat la cursa pentru Cotroceni. De această dată, partidele par mai dispuse să susțină candidate pentru alegerile din toamnă, sunt de părere sociologii.

„În ultimii ani „vedem o disponibilitate mai mare a partidelor a avea candidate”, a explicat, pentru Europa Liberă, sociologul Barbu Mateescu. În opinia sa, acest lucru s-a întâmplat mai ales după victoria Gabrielei Firea la Primăria Capitalei, fapt care le-a demonstrat social-democraților că PSD deși este „un partid mai tradiționalist” poate avea o femeie candidat care să aibă și succes.

Totuși, sociologul socotește că o candidată ar putea să aibă deschisă calea către Cotroceni dacă structurile de partid sau factorii decizionali ar susține o nominalizare în cursa prezidențială, fiindcă „există o legătură foarte strânsă între scorurile obținute de candidate și forta organizatiilor sau segmentelor din societate care le-au susținut”. ​

Spre deosebire de o candidatură a unui bărbat, în cazul femeilor, prejudecățile complică lucrurile, explică sociologul: „dacă excludem lucrurile universal valabile pentru orice candidat, în cazul candidaturii unei femei e vorba despre un echilibru fin între o accentuare prea puternică a componentei de gen, care poate să reprezinte pentru anumite grupuri sociale mai degrabă ceva enervant, de natură să afecteze candidatura, și pe de altă parte a nu utiliza această componentă, ceea ce iar ar putea să reprezinte o oportunitate ratată”.

Deocamdată, o singură femeie și-a lansat oficial candidatura, deși termenul pentru predizențiabilii oficiali este 11 august: Ramona Ioana Bruynseels, fost consilier de stat pentru mediul de afaceri în cabinetul Dăncilă, care e susținută de umaniști. Un personaj fără notorietate, care după cum spun sociologii n-ar avea nicio șansă să ajungă la Cotroceni.

Fiindcă alegerile prezidențiale sunt „printre puținele lucruri care atrag atenția românilor”, participarea unor persoane cu notorietate redusă reprezintă fie un mijloc de a obține notorietate, fie o atitudine disciplinată de partid, în cazul acelor formațiuni care nu au o „locomotivă” pentru prezidențiale sau care sunt total necunoscute, susține Barbu Mateescu.

Pentru alegerile din toamnă se numără însă și alte nume cu o mai mare greutate și care ar putea da sarea și piperul cursei pentru fotoliul prezidențial, mai ales că în cei 30 de ani care au trecut de la căderea regimului comunist, din totalul celor 54 de candidați la prezidențiale, doar trei au fost femei, adică 5,5% din totalul candidaților. În 2000, a intrat în cursa prezidențială avocata Grațiela-Elena Bârlă, apoi în 2014, Elena Udrea și Monica Macovei.

Ar mai fi de menționat și încercarea Liei Roberts, din 2004. Născută în România, dar emigrată în 1979 în Statele Unite, unde și-a construit o carieră politică, Lia Roberts a vizat cea mai înaltă funcție în statul român, dar nu a reușit să strâng suficiente semnături pentru a-și depune candidatura.

Barbu Mateescu este de părere că, la alegerile din 2014, candidatura Monicăi Macovei a schimbat percepția asupra femeilor care candidează la cea mai înaltă funcție în stat, în sensul în care până atunci „intenția de vot a femeilor pentru candidatele de sex feminin era mai mică decât a bărbaților”. Altfel spus, pe Macovei au votat-o în special femeile tinere, dar nu numai, numărul total al votantelor ei fiind semnificativ mai mare decât s-ar fi așteptat specialiștii. A fost deci învinsă prejudecata că femeile nu votează femei.

Dăncilă vs Firea

Cursa prezidențială care începe în această toamnă a trezit interesul femeilor din politică. Viorica Dăncilă a declarat deja că „nu ar da înapoi” de la o eventuală candidatură dacă i-ar cere partidul acest lucru, o declarație care pare să îi fi luat pe nepregătite pe liderii PSD, dar care a declanșat și nemulțumirea Gabrielei Firea: „sub nicio formă nu aş fi de acord ca PSD să arunce un iepure în cursa prezidenţială sau un candidat fără şanse care să facă uşoară lupta candidaţilor de pe dreapta”. Pe de altă parte, Firea, care a intrat întrun con de umbră în ultima perioadă din cauza unor probleme de sănătate, nu a exclus o viitoare candidatura a sa la Cotroceni, precizând că va da săptămâna viitoare detalii legate de planurile sale.

Dăncilă a bifrat în dreptul ei două premiere deja: este prima femeie premier și prima femeie președinte al PSD, dar în cele patru sondaje care au fost date în lucru la comanda PSD, numele Vioricăi Dăncilă nu apare măsurat la intenția de vot pentru prezidențiale.

Pe de altă parte, într-o cercetare IMAS, din luna iunie, făcut la comanda Europa FM, Viorica Dăncilă este cotată cu 6,7% din intențiile de vot.

În schimb, Gabriela Firea, prima femeie aleasă în funcția de primar al Capitalei, conform unei măsurători CURS, se bucură de un grad de încredere ridicat, de 47%. Totuși, un Barometru al Academiei Române, publicat la începutul acestui an, arată că un eventual tur al doilea al alegerilor prezidențiale între Gabriela Firea și Klaus Iohannis, edilul Capitalei ar obține 21% din voturi, iar actualul președinte 37,4%.

Un candidat-surpriză

Dacă pe partea stângă a eșichierului politic, lupta se duce între Viorica Dăncilă și Gabriela Firea, iar la un moment dat a circulat chiar și numele Corinei Crețu pentru o eventuală nominalizare din partea Pro România, în mediile politice a mai fost vehiculat și fosta șefă a DNA, Laura Codruța Kovesi. Numele ei a apărut în discuții mai ales în perioada în care procedura pentru alegerea procurorului-șef european a fost în impas.

Un alt sondaj din luna mai, realizat de IMAS, al comanda Europa FM, scotea la iveală că 47% dintre respondenți erau de părere că Laura Codruța Koveși ar trebui să candideze pentru funcția de președinte al României, dacă nu devine procuror-șef european.

Numele ei a fost pus pe tapet de către liderul Uniunii Salvați România, Dan Barna vara trecută. Liderul USR spunea atunci că Laura Codruța Kovesi „ar putea să fie o opţiune pentru România”, pentru că „a dovedit în toată această perioadă că există posiblitatea ca un om să lupte în mod real pentru justiţie”.

Fosta procuroare șefă anticorupție a declarat, în schimb, pentru Europa Liberă, că nu este interesată de politică și că nu vrea să iasă din magistratură, dar de pildă, liderul UDMR Kelemen Hunor spunea, înainte de alegerile europarlamentare, într-un interviu pentru Adevărul, că fosta șefă a DNA ar fi o alegere firească pentru USR: „Dacă nu va ajunge procuror-şef la UE, de ce să nu ? Fiindcă aici există o logică. USR-ul trebuie să aibă un candidat, mai ales dacă scoate un rezultat bun la europarlamentare. E o logică elementară din punct de vedere politic”. Lucrurile se vor clarifica sâmbătă fiindcă USR urmează să aibă congresul unde își va anunța candidatul pentru prezidențiale.

Unii sociologi cred însă că românilor nu le plac procurorii, chiar dacă strada a aclamat-o pe Kovesi în ultimii ani.

Jocurile nu sunt nici pe departe făcute și rezultatele ar fi oricum greu de anticipat, după cum observă Barbu Mateescu, care amintește că la alegerile din 2014, din cercetări reieșea că românii și-ar fi dorit un președinte „mai degrabă tânăr, ortodox și etnic român”, dar în practică, au contat alte lucruri și mesajul a fost cel care a cântărit cel mai greu, iar cel ales nu a fost nici ortodox, nici etnic român și nici foarte tânăr, spre deosebire de principalul său contracandidat. Așadar, femeile par să aibă drumul deschis pentru prezidențialele din 2019.

Femeile și politica, în Europa

Europa se poate lăuda cu doar patru femei care ocupă funcția de președinte. Este vorba despre Slovacia, acolo unde activista pentru mediu și fără experiență în cadrul unui partid politic, Zuzana Čaputová a câștigat recent alegerile și este, din luna iunie, oficial, președintă.

Ea se alătură croatei Kolida Gabar- Kitarovic, în funcție din 2015, estonei Kersti Kaljulaid, președintă din 2016, și lituaniencei Dalia Grybauskaite, fostă comisară europeană, care deține, pentru al doilea mandat consecutiv, funcția de șef al statului.

La capitolul femei premieri, Europa numără doar trei nume: Angela Merkel, în Germania, Theresa May, în Marea Britanie, și Viorica Dăncilă în România.

La nivelul Parlamentului European, femeile reprezintă puțin peste 36% dintre eurodeputați, ceea ce, în multe cazuri, reprezintă un scor mai bun decât în multe parlamente ale statelor membre, unde media este de 24,1%, arată un studiu al Fundației Robert Schuman. În Parlamentul României, reprezentarea feminină nu depășește nici în actuala legislatură 20%.

Facebook Forum

Multimedia

Șerban Nicolae critică „foia de parcurs”
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:41 0:00
Mai mult
XS
SM
MD
LG