Anul electoral 2024 este considerat atipic pentru că vor avea loc toate rândurile de alegeri posibile- europene, locale, parlamentare, prezidențiale. Un bun motiv de calcule, strategii și negocieri între partidele de la putere care, evident, vor să-și maximizeze șansele.
Deși discuțiile au început acum circa un an, PSD și PNL nu au ajuns încă la un rezultat privind calendarul alegerilor.
Singura dată certă, iar asta pentru că se stabilește la nivel european și nu național, este cea a europarlamentarelor- 9 iunie. În rest, nebuloasă.
Interesele PNL și PSD diferă în funcție de scorurile din sondajele de opinie. Dacă PSD este cotat în unele sondaje cu circa 30%, PNL nu depășește 20% nici în cele mai optimiste, fiind la egalitate cu AUR.
Interesul partidelor poartă fesul calendarului electoral
Din informațiile Europei Libere, PSD ar vrea organizarea alegerilor prezidențiale în 10 și 24 noiembrie, iar parlamentarele după cel de-al doilea tur al prezidențialelor, adică pe 8 decembrie.
O soluție inedită, pentru că de regulă alegerile parlamentare s-au organizat simultan cu primul tur al prezidențialelor și nu au fost niciodată după cele prezidențiale. Cel puțin așa a fost până în 2004.
Cu toate acestea, potrivit unor surse din conducerea PSD, nu este scoasă din discuție nici suprapunerea primului sau chiar celui de-al doilea tur de scrutin al prezidențialelor cu parlamentarele din 8 decembrie.
În funcție de formula aleasă, principalele partide vor fi mai mult sau mai puțin avantajate, dar toate scenariile PSD pleacă de la ideea că va câștiga alegerile prezidențiale.
Varianta 1- alegerile parlamentare după cele prezidențiale
- Avantaj major PSD
Este formula care avantajează în mod evident PSD dacă Marcel Ciolacu câștigă alegerile prezidențiale, ceea ce sondajele arată că este mai mult decât de posibil într-o confruntare în turul doi cu liderul AUR, George Simion.
În privința alegerilor parlamentare, sunt șanse mari ca mulți alegători din alte formațiuni politice să se orienteze spre partidul care va da președintele, iar PSD să-și mărească semnficativ scorul.
Va fi un „efect al vagonului cu orchestra” și PSD va câștiga un număr mai important de mandate, spune pentru Europa Liberă profesorul și analistul politic Cristian Pîrvulescu.
„Este efectul pe care îl vedem în Franța, unde alegerile prezidențiale au loc cu două luni înaintea alegerilor parlamentare în logica de a oferi președintelui majoritatea prezidențială, o majoritate de peste 50%. Este ceea ce speră și PSD. Sau în orice caz o majoritate consistentă care să-i asigure poziția de prim-ministru în orice negociere cu PNL”, explică Cristian Pîrvulescu.
Din informațiile Europei Libere, principalul mobil al PSD ar fi să câștige majoritatea absolută în Parlament, astfel încât să poată guverna singur sau cel mult cu ajutorul UDMR.
„Dacă Ciolacu intră în turul doi cu Simion, oricum electoratul PNL și parțial cel al USR se va mobiliza împotriva AUR, deci Ciolacu câștigă sigur. Iar dacă parlamentarele sunt după aia, alegătorii se vor orienta spre calul câștigător și PSD poate să sară ușor de 40%, ba chiar să ia 50% plus 1. Noi asta urmărim”, spune pentru Europa Liberă o sursă din conducerea PSD.
- PNL dezavantaj major
În situația în care Nicolae Ciucă pierde alegerile prezidențiale, așa cum arată acum sondajele de opinie, înfrângerea se va răsfrânge asupra alegerilor parlamentare. Activul de partid și aleșii locali vor fi dezamăgiți și nu vor mai trage în campania pentru parlamentare, iar electoratul s-ar putea orienta spre PSD.
În această variantă există riscul serios ca PNL să obțină un scor foarte prost la parlamentare, care să-l scoată practic din politica mare.
Acesta este motivul pentru care liberalii se opun formulei avansate de PSD și doresc ca alegerile prezidențiale să aibă loc după cele parlamentare.
Din informațiile Europei Libere, discuțiile pe acest subiect nu sunt foarte avansate, dar PNL pare decis să refuze propunerea.
Cu toate acestea PNL este într-o situație imposibilă, pentru că poate fi forțat să accepte strategia PSD, nefiind în poziția de a ieși de la guvernare.
- AUR dezavantajat
În varianta în care George Simion pierde prezidențiale în favoarea lui Marcel Ciolacu, electoratul AUR ar putea migra într-o măsură spre PSD, mai ales că este puțin probabil ca partidul să reușească până atunci să-și organizeze structuri locale puternice.
„AUR va fi net defavorizat la parlamentare pentru că cei din local care ar fi fost dispuși să-l sprijine schimbă macazul, toată lumea vrea să meargă cu învingătorul”, spune pentru Europa Liberă profesorul și analistul Cristian Pîrvulescu.
Pe de altă parte, chiar dacă AUR este centrat pe figura liderului său, este și un partid a cărui ideologie suveranistă, naționalistă și antieuropeană este de natură să coaguleze, așa încât s-ar putea ca la parlamentare alegătorii să fie totuși mobilizați să dea votul lor partidului, pentru a-l ancora mai bine în politica românească.
Varianta 2- alegerile parlamentare concomitent cu primul tur al prezidențialelor
- Avantajate PNL, USR și AUR
În ipoteza în care alegerile prezidențiale au loc la data turului întâi al parlamentarelor, situația va fi deosebită față de cea anterioară, pentru că efectul nu va fi același.
Chiar dacă sondajele de opinie arată că în turul doi ar intra Marcel Ciolacu și George Simion, „ne putem aștepta la un vot util în favoarea unui al treilea candidat sau partid”, susține profesorul Cristian Pîrvulescu.
Iar acest vot util se poate îndrepta spre PNL sau USR, pentru că, matematic vorbind, au un electorat care nu a susținut niciodată candidatul PSD la prezidențiale.
Acest lucru va avea efect și asupra alegerilor parlamentare, existând șanse bune ca electoratul să se mobilizeze în susținerea propriului candidat la prezidențiale și a propriului partid la parlamentare și, implicit, împotriva PSD.
Și AUR ar fi avantaj de această formulă, pentru că electoratul este motivat să-l ducă în turul al doilea al prezidențialelor pe George Simion și deci va vota la parlamentare pentru AUR.
Varianta 3- alegerile parlamentare concomitent cu al doilea tur al prezidențialelor
- Avantajate PSD și AUR
Dacă Marcel Ciolacu și George Simion intră în turul doi, atât PSD, cât și AUR vor fi avantajate la parlamentare pentru că activul de partid și electoratele lor sunt mobilizate în a susține candidații.
Mai mult, bipolarizarea vieții politice ar duce și la bipolarizarea și votul pentru Parlament, deci, spune profesorul Cristian Pîrvulescu, „AUR ar avea chiar un plus de voturi, ar fi favorizat”.
- Dezavantajat PNL
Cel mai mare dezavantaj din această formulă îl va avea PNL, pentru că ieșirea din cursa prezidențială a lui Nicolae Ciucă, așa cum arată sondajele de opinie acum, va fi percepută de electorat drept o înfrângere a partidului.
Eșecul se va răsfrânge asupra alegerilor parlamentare, iar electoratul și alesii locali dezamăgiți s-ar putea orienta spre partidul care dă președintele, adică spre PSD, după toate probabilitățile.
Românii, obișnuiți cu „oboseala” alegerilor
Încă de acum un an din momentul în care a început discuția despre comasarea alegerilor în diverse variante, principalul argument adus de PNL a fost acela al oboselii electoratului.
Chiar zilele trecute Nicolae Ciucă spunea că ar fi bine să se comaseze alegerile pentru că, altfel, oamenii vor fi atât de „uzați” încât nu vor mai merge la vot.
„Analiza noastră absolut generală, fără să ne ducem pe date, pe termene şi aşa mai departe, ne-a relevat faptul că pentru orice om aproape cinci rânduri de alegeri sunt cât se poate de obositoare şi apare această problemă ca la final oamenii să fie atât de uzaţi, ca să folosesc acest termen, şi de sătui de ceea ce poate să însemne campania electorală, ca partea finală a alegerilor să ne găsească fără prea mulţi votanţi. Motiv pentru care este bine să gândim, să analizăm, să luăm o decizie politică”.
La rîndul ei, Alina Gorghiu, vicepreședintă PNL, susținea că din sondajele de opinie făcute de PNL reise că 67% dintre români sunt favorabilii comasării alegerilor din 2024.
Românii erau însă obișnuiți cu „oboseala” mersului la secția de votare până în 2004, drum pe care îl băteau și de câte patru ori în anii electorali.
- 1990- 2 rânduri de alegeri- prezidentiale și parlamentare (20 mai)
- 1992- 4 rânduri de alegeri- locale 2 tururi, prezidențiale 2 tururi, parlamentare. Primul tur al prezidențialelor și parlamentarele a avut loc pe 27 septembrie.
- 1996- 4 rânduri de alegeri- locale 2 tururi, prezidentiale 2 tururi, parlamentare. Primul tur al prezidențialelor și parlamentarele au avut loc pe 3 noiembrie.
- 2000 – 4 rânduri de alegeri- locale două tururi, parlamentare, prezidențiale două tururi. Parlamentarele și primul tur al prezidențialelor au avut loc pe 26 noiembrie.
- 2004- 4 rânduri de alegeri- locale două tururi, parlamentare, prezidențiale două tururi. Parlamentarele și primul tur al prezidențialelor au avut loc pe 28 noiembrie.
- 2008 – 3 rânduri de alegeri, locale două tururi, parlamentare
În 2003, în timpul guvernării Adrian Năstase (PSD), s-a modificat Constituția și s-a mărit mandatul președintelui de la 4 la 5 ani, în acest fel alegerile parlamentare și cele prezidențiale fiind decalate.
Premierul Adrian Năstase a făcut această schimbare deoarece era convins că va câștiga alegerile prezidențiale. Pe principiul „unde dai și unde crapă”, alegerile au fost câștigate de Traian Băsescu.
Dincolo însă de aceste interese personale și de partid, despărțirea alegerilor parlamentare de cele prezidențiale este benefică funcționării democrației, spune pentru Europa Liberă profesorul Cristian Pîrvulescu.
„ Ceea ce se încearcă acum este să se creeze o confuzie pe linia personalizării alegerilor parlamentare, adică votăm la parlamentare pentru președinte sau împotriva cuiva la turul doi. Asta nu e sănătos pentru democrație, iar recomandările Comisiei de la Veneția sunt foarte clare – să fie despărțite”, explică Cristian Pîrvulescu.
Ce au vrut și n-au obținut liberalii
Inițial, liberalii au dorit comasarea legerilor locale cu parlamentarele în primăvara lui 2024, dar PSD s-a opus, așa cum face de altfel și în prezent.
Liberalii își făceau calculul că aleșii locali se vor implica mai mult în campania pentru alegerile parlamentare și astfel vor evita dezastrul de la alegerile precedente.
În 2020, de exemplu, PNL a pierdut de la locale la parlamentare aproximativ 5%, adică peste 800. 000 de voturi. În 2016, pierderea liberalilor între cele două scrutinuri a fost și mai mare, de 1,2 milioane voturi.
În plus, inițiativa liberală suferea de vicii de constituționalitate, pentru că o decizie a CCR din 2012, venită după ce PDL a încercat o stratagemă asemănătoare, spune că mandatele aleșilor locali nu pot fi prelungite decât în stare de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă ( art. 63 al. 1 din Constituție).
Or, mandatele aleșilor locali expiră în septembrie 2024, alegerile locale din 2020 fiind organizate în 27 septembrie din cauza pandemiei de Covid.
