Cu 31,84% prezență, alegerile parlamentare de duminică au marcat înfrângerea PNL, care a plecat din postura de favorit și a pierdut votul în mare măsură datorită erodării la guvernare într-o perioadă de criză, și a marcat apariția AUR, un partid înființat de doar un an care a fost nebăgat în seamă în campania electorală, dar a strâns 9% din voturile celor prezenți la urne.
Votul din 6 decembrie a fost decisiv influenţat de faptul că oamenii au simţit că nu primesc ajutorul de care au nevoie pe măsura gravităţii circumstanţelor şi a sentimentului de incertitudine radicală, susține analiza realizată de IRSOP.
În aceste condiţii, majoritatea au rămas acasă, votanţii mai vulnerabili au ales stânga, iar mulţi susţinători ai guvernului s-au evaporat treptat, pe măsură ce se apropia ziua votului.
Unde a pierdut PNL
IRSOP arată că liberalii au pierdut alegeri pentru că oamenii voiau să simtă şi să constate capacitatea guvernului de a face faţă incertitudinii radicale. Voiau să vadă o focalizare a guvernului spre soluţiile competente imediate, dictate de actualitatea crizei, nu spre planuri de perspectivă sau chestiuni care mai aveau timp să aştepte. Voiau să vadă acţiuni energice, coerente, dinamice şi eficiente.
„PNL a pierdut alegerile pentru că a răspuns greşit sau slab la aceste cerinţe ale electoratului legate de capacitate, focalizare spre criză cu soluţii imediate şi dinamism", este concluzia trasă de IRSOP.
PSD a câştigat alegerile parlamentare cu 29,64% dintre voturile exprimate pentru Senat şi 29,24% pentru Camera Deputaţilor, urmat de PNL, care a obţinut 25,59% la Senat şi 25,17% la Camera Deputaţilor, potrivit datelor prezentate marţi de Biroul Electoral Central, după centralizarea proceselor verbale din 99,03% dintre secţiile de votare.
Majoritatea sondajele de opinie plasau PNL pe primul loc în alegeri cu minim 3% peste PSD. Ba mai mult, la începutul anului, liberalii erau cotați cu peste 40% intenție de vot.
Cum se explică rezultatul AUR
Partidul pentru Unirea Românilor (AUR) are 9,09% voturi la Senat şi 8,99% la Camera Deputaţilor, iar UDMR a obţinut 5,96% la Senat şi 5,82% la Camera Deputaţilor, potrivit datelor centralizate de BEC după centralizarea proceselor verbale din 99% de secții.
Crizele economice, sociale sau medicale accentuează sentimentele de frustrare şi măresc proporţia oamenilor care se simt împiedicaţi să-şi realizeze scopurile sau să obţină ceea ce au nevoie.
Psihologii sociali arată că frustrările mari pot fi asociate cu reacţii puternice şi chiar agresive împotriva oricăror forme de constrângere, respingerea autorităţii sau a teoriilor ştiinţifice, se arată în analiza IRSOP. În schimb, creşte refugiul în valori şi practici tradiţionale statornicite ca: religia, poporul, trecutul luminos, libertatea absolută, naţiunea etc.
În mod bizar, frustraţiile mari dezvoltă tendinţa de a căuta ţapi ispăşitori pentru necazurile proprii, iar cel mai frecvent sunt vizaţi guvernanţii, străinii, băncile şi pretinse organizaţii subterane.
Sondajul IRSOP din 2 decembrie arăta că majoritatea respondenţilor care simpatizau cu AUR aveau o părere negativă despre preşedinte şi guvern, iar 58% vedeau în restricţiile impuse de autorităţi sursa principală de nelinişte personală, în comparaţie cu numai 11% care credeau că răspândirea virusului este problema cea mai îngrijorătoare.
Conform analizei, AUR ar putea să fie afectat pe viitor pentru că atunci când viaţa se îmbunătăţeşte, constrângerile slăbesc, iar oportunităţile se înmulţesc, mişcările bazate pe frustraţii, supărare şi frică încep să-şi piardă membrii şi dispar, dar nu fără riscul să apară din nou când vremurile se strică.
De ce a câștigat PSD?
PSD s-a profilat continuu ca apărător şi speranţă a oamenilor cu resurse puţine, îngrijoraţi de evoluţia pandemiei şi nemulţumiţi de eficienţa scăzută a autorităţilor, arată IRSOP, și astfel a reușit să aducă susținere de partea sa.
A cerut tot timpul măsuri mai consistente de apărare a cetăţenilor în faţa virusului, fără îngrădiri prea mari ale libertăţilor cetăţeneşti. A insistat pentru suplimentări multiple de venit pentru diferite categorii sociale, făcând legătura directă cu pandemia.
Sondajele pre-electorale IRSOP aratău că în timp ce oamenii vedeau o eficienţă mai mare a PNL decât a PSD în apărarea independenţei justiţiei, ei erau de părere că PSD va reuşi mai bine decât PNL să crească veniturile populaţiei. Pentru mulţi oameni vulnerabili, dezamăgiţi de guvern şi profund neliniştiţi de pandemie, PSD a reprezentat o alternativă mai sigură şi mai tangibilă.
PSD a câştigat alegerile parlamentare cu 29,64% dintre voturile exprimate pentru Senat şi 29,24% pentru Camera Deputaţilor, urmat de PNL, care a obţinut 25,59% la Senat şi 25,17% la Camera Deputaţilor, potrivit datelor prezentate marţi de Biroul Electoral Central, după centralizarea proceselor verbale din 99,03% dintre secţiile de votare.
Pe locul al treilea se situează Alianţa USR PLUS, care a obţinut 15,55% la Senat şi 15,04% la Camera Deputaţilor.
Partidul pentru Unirea Românilor (AUR) are 9,09% voturi la Senat şi 8,99% la Camera Deputaţilor, iar UDMR a obţinut 5,96% la Senat şi 5,82% la Camera Deputaţilor.
Potrivit datelor după centralizarea proceselor verbale din 99,03% dintre secţiile de votare, PMP nu atinge pragul de 5% pentru a intra în Parlament, având 4,90% la Senat şi 4,78% la Camera Deputaţilor. Sub pragul electoral s-a clasat și formațiunea lui Victor Ponta și Călin Popescu Tăriceanu, Pro România.
Facebook Forum