Linkuri accesibilitate

Candidați controversați. Lista marilor semne de întrebare care planează în cursa pentru Parlamentul European


Ce se ascunde în spatele candidaților propuși de partide pentru Parlamentul European.

Oferta de candidați pentru Parlamentul European conține și nume implicate în controverse, fie în justiție, fie în afaceri sau viața profesională. Europa Liberă a analizat candidații situați pe locurile eligibile ale partidelor, în funcție de sondajele de opinie agregate de Parlamentul European.

PSD

Rovana Plumb: afacerile și mașina „pe Bulgaria”

Fostă ministră a Mediului, a Muncii sau a Fondurilor Europene în diverse guverne PSD, Plumb și-a pus bazele averii ca director, apoi acționar al fostei companii de stat Miraj, devenită Gerovital și falimentată în 2010. Familia sa a fost implicată în diverse afaceri, de-a lungul timpului. Andrei Plumb și Răzvan Plumb, fiii Rovanei, s-au implicat în firme de construcții, dar și de carne și mezeluri (Ferma Davicarm). Soțul, Dan Plumb, a fost și el implicat în firmele familiei, unele chiar de energie verde, pe când Rovana Plumb era ministrul Mediului. Tot pe când era la Mediu, unul dintre fiii ministrei conducea un Audi Q7 înmatriculat în Bulgaria, metodă folosită pentru a evita plata timbrului de mediu. Declarațiile de avere ale Rovanei Plumb ridică semne de întrebare: donația sa către PSD este aproape cât toate veniturile declarate, ceea ce ar însemna că Rovana Plumb trăiește din pensia soțului. Sau din afacerile aflate pe numele fiilor săi, dar care nu apar în declarația de avere. Totuși, ea are de achitat un credit de 800.000 de euro.

Carmen Avram: jurnalism simultan cu „simțiri” pentru PSD

Fosta jurnalistă și-a făcut un nume în presă, timp de aproape 30 de ani. Cu toate acestea, ea a recunoscut că a dorit să intre în politică și să candideze la Parlamentul European încă din 2014, pe când conducea emisiunea de investigații „În Premieră”, la Antena 3. Avram a mai spus și că, tot în timp ce profesa ca jurnalist cu putere de decizie, „în ultimii doi ani” a început să urmărească PSD și „am început să simt pentru el lucruri pe care n-am crezut că pot să le simt”. După înscrierea în PSD, în campania electorală ea a preluat teme ale discursului politic promovat de liderii PSD, declarând printre altele că o admiră pe prim-ministrul Viorica Dăncilă sau că oamenii de afaceri nu mai pot vorbi la telefon, pentru că sunt „ascultați”. Soțul ei, Adrian Ursu, este de asemenea un jurnalist-vedetă al Antena 3, anterior având poziții de conducere în trustul media al lui Sorin Ovidiu Vîntu.

Cristian Terheș: schimbarea la față, de la anticorupție la anti-justiție

Preot greco-catolic stabilit în SUA, el a fost eliberat din funcțiile bisericești atât de Episcopia din Oradea, cât și de parohia sa din SUA, având interdicție să mai slujească, cât timp este candidat politic. Terheș a fost un susținător public al fostului președinte Traian Băsescu, atunci când acesta era suspendat din funcție de USL, în 2012, semnând o scrisoare de protest către Congresul SUA. Terheș a fost și un susținător declarat al luptei anticorupție, al Monicăi Macovei. În 2014, el mobiliza românii la vot, împotriva corupției și a lui Victor Ponta, cu un mesaj din care reieșea că Iohannis reprezintă Vestul și libertatea, iar Ponta – Estul și totalitarismul. Viziunea lui s-a schimbat brusc, în urmă cu câțiva ani, Terheș devenind o voce prezentă în peisajul media care lansează atacuri la justiție și care promovează agenda PSD.

Dan Nica: dosarele penale care i-au șuierat pe la urechi

Lider cu vechime în PSD, Nica a fost acuzat de abuz în serviciu în dosarul de corupție privind licențele Microsoft cumpărate de Guvernul român, însă procurorii DNA au clasat dosarul în 2018, pentru că faptele se prescriseseră. Nica mai apărea și în dosarul EADS, privind securizarea frontierelor României, de asemenea închis de DNA, din lipsă de probe. Numele lui Nica a fost pomenit de un fost manager al companiei suedeze Ericsson, ca fiind printre beneficiarii de la București a unei șpăgi de 7 milioane de euro, în schimbul căreia firma de telecomunicații a primit în România, fără licitație, contractul pentru serviciul de urgență 112.

Tudor Ciuhodaru: traseism în cerc închis

Medicul ieșean a schimbat mai multe partide, iar grație acestui traseism și-a păstrat funcțiile politice. Ciuhodaru a intrat în Parlament în 2008, pe listele PSD. A părăsit partidul în 2010, trecând la Partidul Conservator, fondat de omul de afaceri Dan Voiculescu. A plecat și de aici, însă a prins un nou mandat de deputat pe listele PP-DD, partidul lui Dan Diaconescu. În 2015, a trecut la UNPR, partidul lui Gabriel Oprea. Cercul traseismului s-a închis în 2016, când Ciuhodaru s-a reîntors la partidul-mamă, PSD.

PNL

Rareș Bogdan: combinații de jurnalism, afaceri și politică

Fost realizator de talk-show politic la Realitatea TV, Rareș Bogdan a îmbinat dintotdeauna afacerile și legăturile politice cu meseria de jurnalist. Fost coleg de facultate cu șeful SRI, Eduard Hellvig, Bogdan nu s-a ferit niciodată să își exprime afinitatea față de PNL și de președintele Klaus Iohannis. Bogdan a început ca mic afacerist la Cluj, având magazine unde vindea telefoane mobile. Ulterior, a intrat în presă, la ziarul Ziua de Cluj, pe care l-a condus alături de prietenul său, Octavian Hoandră. Cei doi, împreună cu fratele lui Bogdan, dețin și astăzi firma de publicitate Trend Communications, prin care desfășoară contracte cu autorități publice din Cluj. Firma lui Bogdan a avut contracte de PR și cu Hidroelectrica, dar și cu omul de afaceri Mohammad Murad, chiar în timp ce Bogdan profesa la Realitatea TV. Relațiile lui Bogdan în lumea politică sau de afaceri sunt dintre cele mai diverse: este un apropiat al afaceristului clujean Călin Mitică, patronul Transferoviar, trimis în judecată pentru corupție, dar îl și informa personal pe fostul primar Sorin Oprescu despre mersul anchetei de corupție sau se întreținea cu fostul primar Marian Vanghelie, intermediindu-i o presupusă relație cu Iohannis.

Vasile Blaga: între dosare penale și afacerile fiicei

Fostul lider PDL a fost acuzat de procurorii anticorupție, chiar înaintea campaniei electorale din 2016, de trafic de influență, pentru că ar fi cerut 700.000 de euro de la un om de afaceri, pentru a finanța partidul și a-i oferi în schimb protecție pentru contractele cu statul. Blaga a fost însă achitat în primă instanță. De asemenea, Blaga a scăpat și de acuzațiile din dosarul EADS, privind securizarea frontierelor României, după ce procurorii au clasat în 2018 ancheta. Fiica sa, Agathe Rudeanu, deține firma Medical Emergency Division, din Deva, care oferă servicii de ambulanță și are contracte cu mai multe spitale și case de asigurări de sănătate.

Dan Motreanu: verdict penal a doua zi după alegeri

Fost trezorier al PNL și fost parlamentar, este judecat pentru spălare de bani, în vederea finanțării ilegale a campaniei electorale a partidului, în 2008. Procurorii DNA îl acuză că ar fi primit 250.000 de euro dintr-o șpagă de un milion, luată de fostul președinte liberal al CJ Buzău. În primă instanță, judecătorii l-au achitat de aceste acuzații, însă Motreanu va afla verdictul final chiar a doua zi după alegerile europarlamentare, pe 27 mai. Procurorii DNA cer în continuare o pedeapsă cu închisoarea pentru liberal.

Gheorghe Falcă: favorizarea firmei fostei soții

Primarul Aradului a avut mai multe dosare penale, însă fie s-au închis, fie a fost achitat de judecători. Falcă a fost acuzat de procurorii DNA de luare de mită și abuz în serviciu, după un schimb de apartamente care ar fi mascat o mită pentru înstrăinarea unui teren public către o firmă arădeană. Judecătorii l-au găsit însă nevinovat pe Falcă. Acum doi ani, Agenția Națională de Integritate (ANI) a sesizat Parchetul General, acuzându-l pe Falcă de conflict de interese, după ce a constatat că primarul semnase 40 de acte și autorizații pentru niște proiecte realizate de firma de arhitectură a soției sale, de care între timp a și divorțat.

Cristian Bușoi: combinațiile cu imobile naționalizate

Unul dintre cei mai bogați candidați la Parlamentul European, liberalul este beneficiarul unor sume importante de bani, provenite de la Fondul Proprietatea, în urma achiziționării drepturilor litigioase de la beneficiarii de despăgubiri pentru imobilele naționalizate. Bușoi deținea, în 2015, 14 milioane de acțiuni la Fond, după ce doi fini de-ai săi, cumpărători de drepturi litigioase, fuseseră și ei despăgubiți de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților (ANRP) cu peste 77 de milioane de lei, în perioada în care la conducerea instituției se aflau colegi de partid de-ai lui Bușoi. Procurorii DNA au deschis o anchetă, nefinalizată până în prezent. În cea mai recentă declarație de avere, Bușoi anunță dividende aferente anului 2017, de 950.000 de lei, primite de la Fondul Proprietatea. Soacra lui Bușoi, de profesie notar, a fost condamnată cu suspendare pentru spălare de bani, într-un dosar de corupție.

Marian Jean Marinescu: contractele cu statul

Europarlamentarul care provine din PDL deține o firmă de cadastru și topografie la Craiova – Cartotop, care are încheiate contracte cu autorități de stat, inclusiv pentru construcția de șosele, care se ridică la peste 2,2 milioane de euro, conform declarației sale de avere.

USR-PLUS

Dacian Cioloș: umbra Securității și a fostului „doi și-un sfert”

Cu o imagine de tehnocrat european, fostul premier și-a pornit cariera politică în guvernul Tăriceanu, ca subsecretar de stat a Agricultură, sub Decebal Traian Remeș, apoi ca ministru în locul acestuia, în guvernul Tăriceanu. Ulterior, guvernul PDL condus de Emil Boc l-a propus comisar european pentru agricultură. Marele semn de întrebare care atârnă asupra lui Cioloș este relația sa cu Securitatea și cu serviciile secrete. Cioloș a recunoscut, în urma unor acuzații lansate de Călin Popescu Tăriceanu, că a făcut armata, înainte de 1989, la trupele Ministerului de Interne, de care ținea și Securitatea, ajungând să păzească chiar intersecția străzii unde locuia disidenta Doina Cornea. Tot Cioloș a recunoscut, în urma unor alte acuzații apărute, că sora sa lucrează la serviciul secret al Ministerului de Interne din județul Sălaj (fostul „doi și-un sfert”), precum și că este rudă îndepărtată cu generalul Virgil „Vulpea” Ardelean, fostul șef al respectivului serviciu secret – denumit acum Departamentul de Informații și Protecție Internă (DIPI) al MAI. De altfel, partidul condus de Cioloș – PLUS, a pornit la drum tot sub semnul fostei Securități: fondatorii săi, care apar în actele de la Tribunal, sunt fiul unui fost maior de Securitate, soția acestuia și o angajată a casei de avocatură Iordache Partners, fondată chiar de fostul securist, Alexandru Iordache.

Dragoș Pîslaru: firma economiștilor cu contracte la stat a migrat în Estonia

Firma de consultanță a fostului ministru al Muncii din guvernul Cioloș, GEA Strategy&Consulting, a plecat la drum avându-i asociați pe Pîslaru, Daniel Dăianu (fost liberal, membru în board-ul BNR), Florin Cîțu (senator PNL), Liviu Voinea (viceguvernator BNR, fost ministru în guverne PSD), precum și pe alți economiști. Când a intrat în cabinetul Cioloș, Pîslaru a ieșit din firmă. Până atunci, firma câștigase contracte cu statul în valoare de circa 30 de milioane de lei, conform România Curată. În 2018, firma și-a schimbat numele în Civitta Strategy&Consulting și e controlată de o companie din Estonia, țară cu un regim fiscal foarte relaxat. Pîslaru deține încă acțiuni acolo.

ALDE

Norica Nicolai: fantoma trecutului comunist

Europarlamentara a fost procuror la Călărași, în timpul comunismului, începând cu 1983. Nicolai a fost propusă pe postul de ministru al Justiției, în 2007, de premierul Călin Popescu Tăriceanu, însă președintele Traian Băsescu a refuzat numirea. Pretextul invocat s-a regăsit în „mapa profesională” a fostei procuroare comuniste Nicolai. În 1987, ea a obținut condamnarea unei persoane nevinovate, poliția descoperind ulterior adevăratul făptaș, care avea același nume. Nicolai nu a respectat apoi procedura penală, prin care să repare eroarea. În 1991, deși era încă procuror, a pledat ca avocat într-un proces prin care o persoană din străinătate înfia un copil din România, lucru interzis de lege, a mai arătat atunci Președinția.

Daniel Barbu: între Roșia Montană și dosar penal la AEP

Profesorul universitar de științe politice a fost un susținător al proiectului de exploatare auriferă de la Roșia Montană, fiind una din țintele protestelor din 2013. Este urmărit penal de procurorii DNA, pentru că, din postura de șef al Autorității Electorale Permanente (AEP), ar fi oprit ilegal un control al instituției la PSD, legat de cheltuirea subvențiilor de la stat pentru partid.

Pro România

Victor Ponta: de la plagiat la prietenia cu Ghiță

Fostul premier PSD, care a părăsit partidul pentru a fonda Pro România și a avea o retorică opozantă la Liviu Dragnea, și-a plagiat lucrarea de doctorat, iar titlul de doctor în drept i-a fost retras de Universitatea București, după lungi demersuri în instanță. Ponta a negat până în ultima clipă că a plagiat, în ciuda dovezilor aduse de experții din mediul academic. Ponta fost acuzat de DNA în dosarul Rovinari-Turceni, alături de colegul său de casă de avocatură Dan Șova, de fals și spălare de bani, însă a fost achitat în primă instanță. Ponta mai are un dosar pentru ­trafic de influență și spălare de bani, alături de Sebastian Ghiță, referitor la vizita fostului premier britanic Tony Blair în România. Cumnatul lui Ponta, Iulian Herțanu, a fost și el urmărit penal de DNA într-un dosar legat de contracte pe bani europeni, pentru construcția de rețele de canalizare în județul Prahova, unde ar fi primit protecția liderului PSD Mircea Cosma, dar și a lui Sebastian Ghiță.

Mihai Tudose: academicianul SRI acuzat de plagiate

Fostul premier PSD, defectat recent la noul partid al lui Victor Ponta, s-a apropiat de mediul academic al SRI, dar și al Armatei. Mihai Tudose a făcut mai multe stagii la Colegiul Național de Apărare și la Academia SRI, devenind chiar conferențiar la Academia Națională de Informații. A cerut singur retragerea titlului de doctor în securitate, după ce a fost acuzat de plagiat. A mai fost acuzat de plagiat și în cazul unei cărți, cosemnată alături de un fost șef al SRI Brăila.

Iurie Leancă: legăturile cu Plahotniuc și Șor

Fostul premier din Republica Moldova a ajuns pe lista Pro România grație prieteniei cu Victor Ponta. Înainte de 1989, Leancă a lucrat la ambasada URSS la București. Este văzut drept un apropiat al oligarhului Vladimir Plahotniuc. De asemenea, în Moldova există o anchetă legată de finanțarea studiilor în Anglia ale fiului lui Leancă, de către afaceristul Ilan Șor, judecat pentru devalizarea a trei bănci moldovene.

PMP

Traian Băsescu: suspiciunile colaborării cu Securitatea

Fostul președinte a fost implicat în 68 de dosare penale, în perioada 2004-2014. Cele mai importante, precum dosarul Flota sau dosarul casei din Mihăileanu, s-au clasat. Deși după încheierea mandatului de președinte, lui Băsescu i s-au redeschis mai multe dosare penale, el nu a fost trimis în judecată în niciunul. În schimb, fiica sa cea mare Ioana Băsescu, este judecată alături de Elena Udrea, într-un dosar vizând finanțarea ilegală a campaniei electorale a lui Băsescu. Recent, colaborarea lui Băsescu cu Securitatea, despre care s-a tot vorbit în spațiul public, din cauză că înainte de 1989, Băsescu a condus agenția Navrom din Anvers, Belgia, a revenit pe tapet. Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) l-a trimis pe Băsescu în judecată, pentru a-i confirma colaborarea cu Securitatea, după ce în arhive s-au descoperit coperțile unui dosar de rețea, cu numele real și numele de cod al lui Băsescu, precum și două note informative semnate de acesta. Perioada în care au fost date aceste note către Securitate datează de când fostul președinte era student la Institutul de Marină din Constanța. Descoperirea, apărută după ce instituția i-a dat 5 avize de necolaborare în trecut, ar fi fost făcută de un fost angajat al SRI, care acum lucrează la CNSAS.

Facebook Forum

Multimedia

Ce se întâmplă cu Dăncilă dacă pierde alegerile prezidențiale
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:27 0:00
Mai mult
XS
SM
MD
LG