Linkuri accesibilitate

7 capete de acuzare împotriva Ungariei pe care România le ignoră cu bună știință


Ministrul de Externe din Ungaria, Peter Szijjarto și omologul român Bogdan Aurescu, București, 26 mai 2020

România și Ungaria au o serie de probleme și nemulțumiri asupra cărora închid ochii reciproc, cel puțin așa rezultă din declarațiile făcute luni de miniștrii de externe ai celor două țări: (1)România a lăsat Ungaria să-și extindă influența economică în Transilvania, fără ca președintele Klaus Iohannis să se fi opus în vreun fel și fără ca vreo altă instituție a statului să se fi sesizat. (2) Naționalismul părților este tolerat, dacă nu chiar încurajat și (3) nimeni nu vrea să mai vorbească despre nevoia unei istorii comune care să se despartă de trecutul pasional

(1) Ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, a spus abia marți, după întâlnirea cu omologul său maghiar, că „nu există niciun acord al României” pentru punerea în aplicare a programului de dezvoltare economică a Transilvaniei prin care Ungaria investește bani în bazinul carpatic. Totuși, înaltul oficial român ar fi trebuit să știe despre Strategia Unității Naționale pe care Ungaria a adoptat-o în 2011, cu scopul reunirii maghiarilor din bazinul carpatic. „Planul Kos Karoly” din 2016, prin care au fost trasate prioritățile dezvoltării economice a Transilvaniei, este parte a acestei Strategii.

Ministrul ungar de Externe, Péter Szijjártó, a răspuns că a discutat „condițiile operaționalizării” acestui program în 2017 cu omologul său de atunci, Teodor Meleșcanu, dar a admis că „fără acceptul statului român acest program nu se poate derula, în consecință încercăm sa stabilim un acord”.

Partea română susține că finanțarea prin fundația Pro Economica, prin care Ungaria ajuta tot mai multe comunități din Ardeal, s-ar face în mod discriminator, fiindcă banii ajung doar la maghiari. Discriminările se fac însă altfel, iar România nu a vrut să pună punct acestui program care ajută, mai ales, comunitățile din Harghita și Covasna, fiindcă Bucureștiul face același lucru în Republica Moldova, tot discriminatoriu, deoarece nu face niciun fel gesturi în Găgăuzia sau în Transnistria pe care, altminteri, le socotește ca fiind părți integrante ale țării de peste Prut.

Dacă România ar fi vrut să oprească investițiile masive ale Ungariei în Ardeal ar fi avut mai multe instrumente internaționale, pentru că felul în care se fac investițiile încalcă inclusiv Tratatul bilateral, încheiat în 1996, iar Convenția- Cadru privind protecția minorităților naționale limitează legăturile pe care o țară le are cu minoritățile sale din altă țară. Pentru a opri Ungaria să-și extindă influența economică, România putea să reclame Budapesta la Comisia de la Veneția, la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, la Consiliul Europei.

Cazul ar fi fost simplu pentru ministrul român de Externe, care predă Dreptul Internaţional al protecţiei minorităților. România a acceptat însă Strategia Națională de reunificare a națiunii maghiare în Bazinul Carpatic, prin care Ungaria încalcă flagrant tratatul bilateral cu România dar și standardele internaționale în domeniul relației statului înrudit cu minoritatea înrudită de pe teritoriul unui alt stat.

Care ar putea fi acuzațiile împotriva Ungariei:

  1. adoptarea unui program de susținere economică pentru cetățenii români, chiar dacă sunt de etnie maghiară
  2. aplicarea acestui program pe teritoriul României
  3. atribuirea unei funcții cvasioficiale unei organizații neguvernamentale din România (Fundația Pro Economica)
  4. săvârșirea discriminării indirecte pe criteriul apartenenței etnice/naționalitate
  5. absența unui acord prealabil cu România
  6. încălcarea prevederilor, interpretărilor, standardelor și uzanțelor de drept internațional public
  7. Ungaria preia din atribuțiile statului român

(2) Naționalismul exprimat prin cuvinte dure sau gesturi discutabile este tolerat bilateral. În vreme ce oficialii maghiari apar cu harta Ungariei mari în fundal, cei români defilează cu harta României mari. Oficialii români socotesc că discursurile naționaliste ținute de Viktor Orban anual la Tușnad au intrat în cotidian și nu spun nimic. Voturile date de maghiarii din Transilvania la alegerile din Ungaria au devenit și ele parte a noii democrații transfrontaliere pe care o practică și România în Republica Moldova. Ministrul Szijjártó a evitat să revină la episodul în care președintele Klaus Iohannis a vorbit despre cum PSD vrea să dea Ardealul ungurilor și a spus doar că „anul acesta vor fi de două ori alegeri în România” și că Ungaria „a acceptat cu plăcere să nu furnizeze teme” în campaniile electorale care urmează. Șeful diplomației române, Bogdan Aurescu a cerut, în schimb, Budapestei să nu mai facă declarații care „contravin” Parteneriatului Strategic româno-ungar.

(3) Subiectul Trianon a fost pus pe tapet de ministrul român de Externe, care s-a lăudat că nu voia să-l primească pe omologul său ungar înainte de 4 iunie, când are loc în Ungaria comemorarea unui secol de la Tratatul de la Trianon, prin care Budapesta a pierdut două treimi din spațiul pe care îl administra, pentru a „detensiona” situația dintre cele două țări. Șeful diplomației române a cerut „respect pentru ordinea constituţională din România” pentru că „orice fel de astfel de declaraţii” ar duce în această perioadă „la deteriorarea relaţiei bilaterale şi noi nu ne dorim acest lucru". Aurescu a ținut să sublinieze că 4 iunie înseamnă pentru România „consfinţirea juridică la nivelul relaţiilor internaţionale a actului de importanţă cu adevărat primordială al Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, prin exercitarea dreptului de autodeterminare al naţiunii române”. Ministrul de Externe de la Budapesta i-a răspuns că Ungaria respectă decizia de la Trianon, dar că pentru maghiari acest eveniment nu poate fi decât unul „incredibil de trist”.

Szijjártó a mai adăugat că Ungaria este „o naţiune de peste 1.000 de ani”, așteaptă să fie tratată cu „respect”: „nu trebuie fii specialist în fizică nucleară pentru a înțelege că e mult mai bine să fim în relaţii bune decât rele” şi „este în interesul celor peste 1,5 milioane de maghiari care trăiesc pe teritoriul Ardealului, respectiv în Ţinutul Secuiesc”.

Vizita ministrului ungar de Externe la București a fost făcută în fugă, pentru a bifa invitația omologului său român, căruia nu-i pica bine ca Szijjártó să meargă la Cluj și la Alba Iulia unde-și programase cu o lună înainte să ajungă. A preferat de altfel să onoreze cum se cuvine conferința de presă de la Cluj, nu pe cea din București, iar Alba Iulia era pe traseul lui pentru întâlnirea cu noul episcop auxiliar, László Kerekes, proaspăt numit de Papa Francisc.

Popasul în „capitala unirii” este, pe de altă parte, plin de înțelesuri simbolice, între altele o rememorare a faptului că Alba Iulia nu este doar un centru ortodox, de vreme ce acolo se află cea mai veche clădire cu arhitectură romanică și gotică din Transilvania, Catedrala Romano-Catolică Sfântul Mihail, care datează din secolul al XI-lea, probabil din 1004, odată cu întemeierea Episcopiei Transilvaniei de către regele Ștefan I al Ungariei.

Rezultatele vizitei ministrului ungar la București și discuția cu omologul său român scot la iveală că România și Ungaria nu vor să se reconcilieze, nu sunt interesate de o relație liniară, clară și predictibilă, pentru că fiecare dintre părți are propriile ei interese în menținerea ambiguităților economice, istorice și politice.

Facebook Forum

VIDEO

COVID-19: Proteste la Belgrad din cauza impunerii de noi restricții
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:32 0:00
XS
SM
MD
LG