44 privesc incompatibilitatea normelor juridice naționale cu legislația Uniunii Europene (UE) ori cazuri de aplicare incorectă a dreptului UE, iar 33 privesc neîndeplinirea obligației de notificare a măsurilor naționale de transpunere a directivelor Uniunii.
Comisia Europeană identifică posibilele încălcări ale legislației UE pe baza propriilor anchete sau în urma plângerilor formulate de cetățeni, întreprinderi și alte părți interesate.
Astfel, începe procedura de infringement față de statul respectiv, adică procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor.
Nu va pocni în mandatul meu
Toate cele 77 de proceduri în cazul României se află în faza pre-contencioasă, adică dialog administrativ purtat cu Comisia. Altfel spus nu s-a ajuns la judecată.
Despre aceste proceduri de verificare și control impuse de Comisia Europeană țărilor membre, Adrian Moraru, directorul Institutului de Politici Publice (IPP) spune că niciun guvern nu a făcut nimic pentru a le transpune, în speranța că nu vor fi reacții negative din partea CE în timpul mandatelor în curs.
„Să luăm ca exemplu gestionarea deșeurilor. De 10-15 ani, niciun guvern nu a făcut nimic pentru a rezolva această problemă. Merg pe ideea că nu va „pocni” în mandatul meu. Nimeni nu face nimic pe tura lui cât e ministru. Iar când se întâmplă, nu poți da vina pe cel în funcție, deoarece aceste chestiuni nu se pot rezolva peste noapte. Nu poți da vina nici pe guvernul Dăncilă, nici pe Dragnea, nici pe Orban. Vinovații trebuie căutați punctual”, a declarat pentru Europa Liberă Adrian Moraru, directorul IPP.
Un dialog mai apăsat fără efect
Georgiana Gheorghe, director executiv al APADOR-CH, consideră vinovat pentru aceste întârzieri de transpunere a legislației statul român în ansamblul său.
„Este o vină împărțită între statul român și grupurile interministeriale care se formează atunci când apare o nouă procedură de infringement. Din experiența Poloniei și a Ungariei vedem că această procedură este dezamăgitoare ca efecte. Este un greoi și lung proces diplomatic, fără să existe sancțiuni reale pentru neîndeplinirea obiectivelor.
Vedem cazul Poloniei și al Ungariei, unde nu se întâmplă nimic. Procedura de infringement este un dialog mai apăsat, nu poate fi descrisă ca un proces predictibil. Este un ton mai ridicat al Comisiei Europene cu țările care nu respectă angajamentele”, ne-a declarat Georgiana Gheorghe.
Unde e România codașă?
Europa Liberă vă prezintă lista directivelor cu termen împlinit, netranspuse sau parțial transpuse și pentru care nu au fost transmise Comisiei Europene toate măsurile naționale de transpunere:
- Directiva (UE) 2018/849 de modificare a unor legi privind vehiculele scoase din uz, privind bateriile și acumulatorii și deșeurile de baterii și acumulatori și a deșeurile de echipamente electrice și electronice – instituția responsabilă în acest caz este Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor.
- Directiva (UE) 2018/850 de modificare a legii privind depozitele de deșeuri - instituția responsabilă Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor.
- Directiva UE 2018/851 de modificare a legii privind deșeurile - instituția responsabilă Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor.
- Directiva 2018/852 de modificare a legii privind ambalajele și deșeurile de ambalaje - instituția responsabilă Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor.
- Directiva UE 2018/410 de modificare a unei legi în vederea rentabilizării reducerii emisiilor de dioxid de carbon și a sporirii investițiilor în acest domeniu - instituția responsabilă Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri.
- Directiva 2018/1581 de modificare a legii în ceea ce privește metodele de calcul al obligațiilor de stocare - instituția responsabilă Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri.
- Directiva 2019/692 de modificare a legii privind normele comune pentru piața internă în sectorul gazelor naturale - instituția responsabilă Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri.
- Directiva 2017/2110 privind un sistem de inspecții pentru operarea în condiții de siguranță a navelor de pasageri de tip ro-ro și a ambarcațiunilor de pasageri de mare viteză care desfășoară servicii regulate – instituția responsabilă cu implementarea este Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor.
- Directiva 2018/131 de punere în aplicare a Acordului încheiat între Asociația Armatorilor din Comunitatea Europeană (ECSA) și Federația Europeană a Lucrătorilor din Transporturi (ETF) - instituția responsabilă cu implementarea este Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor.
- Directiva 2018/645 de modificare a legii privind calificarea inițială și formarea periodică a conducătorilor auto ai anumitor vehicule rutiere destinate transportului de mărfuri sau de persoane, precum și a directivei privind permisele de conducere – ministere responsabile de implementare: Ministerul Transporturilor și Ministerul Afacerilor Interne.
- Directiva 2019/68 de stabilire a specificațiilor tehnice pentru marcajul armelor de foc și al componentelor lor esențiale – instituția responsabilă de implementare este MAI.
- Directiva 2019/69 de stabilire a specificațiilor tehnice pentru armele de alarmă și de semnalizare în temeiul legii privind controlul achiziționării și deținerii de arme – instituția responsabilă, MAI.
- Directiva 2014/55 privind facturarea electronică în domeniul achizițiilor publice – instituțiile responsabile cu implementarea directivei sunt Ministerul Finanțelor Publice și Autoritatea pentru Digitalizarea României.
- Directiva 2017/159 de punere în aplicare a Acordului referitor la punerea în aplicare a Convenției din 2007 a Organizației Internaționale a Muncii privind munca în domeniul pescuitului. Instituțiile responsabile cu implementarea acestei directive sunt Ministerul Muncii și Protecției Sociale Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
- Directiva 2018/958 privind efectuarea unui test de proporționalitate înainte de adoptarea unor noi reglementări referitoare la profesii - Ministerul Educației și Cercetării (Centrul Național pentru Recunoașterea și Echivalarea Diplomelor).
Termene expirate
Toate aceste sunt directive care fac obiectul unor proceduri de infringement declanșate pentru neîndeplinirea obligației de notificare a măsurilor naționale de transpunere. Mai sunt trei directive al căror termen de transpunere și notificare a expirat, fără a fi încă declanșată o procedură de infringement.
- Directiva 2019/944 privind normele comune pentru piața internă de energie electrică, instituția responsabilă de implementare fiind Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri.
- Directiva 2018/2002 de modificare a legii privind eficiența energetică - Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri.
- Directiva 2018/1808 de modificare a unei legi privind coordonarea anumitor dispoziții stabilite prin acte cu putere de lege sau acte administrative în cadrul statelor membre cu privire la furnizarea de servicii mass-media audiovizuale. În acest caz, instituțiile responsabile de implementare sunt Ministerul Culturii și Consiliul Național al Audiovizualului.
Comisia consideră obligația de transpunere îndeplinită atunci când acte de transpunere sunt nu numai publicate în Monitorul Oficial al României, dar și notificate instituției UE.
Restanțele ministerului Justiției
Și ministerul Justiției ne-a transmis cele șase directive în curs de transpunere:
- Directiva 2018/1673 a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2018 privind combaterea prin măsuri de drept penal a spălării banilor. Aceasta are termen de transpunere pe 03 decembrie 2020. Având în vedere acest termen scurt, ministerul Justiției și ministerul Finanțełor Pubłice au co-inițiat un proiect de lege pentru completarea normei privind prevenirea si combaterea spălării banilor și finanțării terorismului. Proiectul de lege amintit se află în dezbatere la Camera Deputaților, ïn calitate de cameră decizională.
- Directiva 2019/713 a Parlamentului European și a Consiliului din 17 aprilie 2019 privind combaterea fraudelor și a contrafacerii in legătură cu mijloacele de plată fãră numerar. Aceasta are termen de transpuneredata de 31 mai 2021. Pe 19 octombrie 2020, proiectul de lege care ar urma să transpună directiva privind combaterea fraudelor și a contrafacerii în legătură cu mijloacele de plată fără numerar a fost pus în dezbatere publică pe pagina de internet a MJ.
- Directiva 2019/1023 privind cadrele de restructurare preventivă, remiterea de datorie și decăderile, precum și măsurile de sporire a eficienței procedurilor de restructurare, de insolvență și de remitere de datorie are termen de transpunere etapizat, în 2021, 2024 și 2026. Potrivit MJ, „transpunerea se va realiza cu sprijinul Comisiei Europene, în cadrul Programului Strategic de Reforme Structurale (PSRS). Potrivit calendarului proiectului de asistența, textul proiectului de lege de transpunere va fi supus unei consultărì publice ample”.
- Directiva 2019/1151 a Parlamentului European şi a Consiliului de modificare a legii în ceea ce privește utilizarea instrumentelor și a proceselor digitale în contextul dreptului societăților comerciale are termen de transpunere etapizat în 2021 și 2023. Despre acesta, MJ susține că „este în curs de finalizare, urmând să fie supus, în perioada imediat următoare, dezbaterii publice și consultării inter-instituționale”.
- Directiva 2019/1937 a Parlamentului European și a Consiliului privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii are termen de transpunere17 decembrie 2021. „În vederea definitivării proiectului de lege de transpunere, s-a constituit un grup de lucru interinstituțional, cu peste 20 de instituții implicate, în cadrul căruia au existat consultări ample. La acest moment se lucrează la versiunea intermediară a proiectului de lege, care va fi pus în dezbatere publică in perioada următoare”, mai susține MJ.
- Directiva 2019/2121 de modificare a legii în ceea ce privește transformările, fuziunile și divizările transfrontaliere are termen de transpunere ianuarie 2023.
11 procese
Revenind la statisticile MAE rezultă că, de la data aderării României la UE, 1 ianuarie 2007, au fost declanșate în total 687 de proceduri de infringement împotriva României.
Dintre ele, 599 au fost clasate de Comisie în faza pre-contencioasă și 11 au ajuns în faza contencioasă, adică pe rolul Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE).
Într-o procedură, instanța UE a dat câștig de cauză României, în patru a dat câștig de cauză Comisiei, iar șase proceduri au fost radiate de pe rolul CJUE ca urmare a cererilor de desistare prezentate de Comisie.
Facebook Forum