Lista persoanelor care intră în etapa a doua de vaccinare s-a lungit mult cu funcționari din diverse ministere și instituții, prioritatea părând a fi vaccinarea acestora și nu a persoanelor vulnerabile, care, oricum, au probleme cu înscrierea pe platformă sau cu accesul la centrele de vaccinare. Este morală această strategie, care vine în contrasens cu ceea ce fac alte state europene?
Guvernul a aprobat, printr-o hotărâre, noi categorii de persoane care vor intra în cea de-a doua etapă a vaccinării împotriva COVID-19. Pe lângă persoanele de peste 65 de ani, bolnavii cronici și angajații din domenii esențiale, se află mulți funcționari de la ministere și instituții subordonate lor. Printre altele, documentul prevede că pot fi vaccinați angajații de la Avocatul Poporului, Consiliul Legislativ, Banca Națională a României, Administrația Națională de Meteorologie, funcționarii din administrația locală.
”Fără Meteorologie nici avionele nu pot funcționa”
Includerea acestor categorii de funcționari înainte de a termina de vaccinat bolnavii și bătrânii arată că România are o strategie diferită față de alte țări care și-au propus ca în primul rând să fie vaccinate persoanele vulnerabile.
Persoanele cu boli cronice și cele peste 65 de ani vor avea prioritate la vaccinare, spune secretarul de stat la Ministerul Sănătății, medicul Andreea Moldovan. Însă, a explicat aceasta pentru Europa Liberă, era nevoie de extinderea categoriilor în cea de-a doua etapă de vaccinare, inclusiv la funcționari de la Administrația Națională de Meteorologie, de la Curtea de Conturi a României sau Banca Națională a României.
„Nu este o strategie unitară pentru toate țările, fiecare țară își alege categoriile pe care dorește să le vaccineze. Doar că sunt luate din categorii cele care interacționează cu personalul și a căror funcționare ar putea să fie impietată de îmbolnăvire. Ca prioritate, clar vor fi, ca număr de vaccinări, cei cu boli cronice și cei peste 65 de ani, pentru că acolo este focusul principal”, a spus medicul Andreea Moldovan.
Cum ”interacționează cu personalul” și cât de vitali pentru buna funcționare a economiei sau a serviciilor esențiale sunt funcționarii de la Curtea de Conturi sau cei de la Meteorologie? Secretarul de stat arată că au fost incluși, de exemplu, meteorologii pentru că de acest domeniu depind multe altele.
„Dacă nu funcționează Meteorologia corect, nici avionele nu pot să funcționeze corect. Sunt niște domenii de care depind multe alte domenii, în sensul acesta s-au ales acele populații”, a mai spus medicul Andreea Moldovan pentru Europa Liberă.
Se pune presiune pe public să se vaccineze: e un produs rar, greu disponibil
Prin faptul că lista s-a lungit atât de mult, nici nu se mai poate vorbi de o prioritate în protejarea categoriilor vulnerabile, de altfel nici nu se raportează procentul celor vaccinați din această categorie, spune pentru Europa Liberă profesorul universitar Razvan Chereches, Directorul Departamentului de Sănătate Publică de la Universitatea la Babeș-Bolyai.
Este o abordare care vizează reticența la vaccinare, pentru că atunci când e coadă la un produs, trebuie că e bun și atunci stau și eu să cumpăr.
”Dacă prioritatea ar fi fost protejarea celor vulnerabili, a celor peste 65 de ani și a celor cu comorbidități, atunci ar fi trebuit ca vaccinarea să se lanseze inițial doar pentru aceste grupuri. În abodarea actuală în care au pus împreună o listă lungă de ”priorități”, care fiind așa de lungă nici nu mai e de priorități, cu cei vulnerabili, e clar că prioritatea a fost ritmul de vaccinare, nu protejarea celor vulnerabili. Asta se poate vedea și din faptul că nu se raportează, așa cum se întâmplă în Israel, numărul persoanelor de peste 65 de ani care s-au vaccinat, procentul”, spune Răzvan Cherecheș.
Este o abordare care vizează reticența la vaccinare, pentru că atunci când e coadă la un produs, trebuie că e bun și atunci stau și eu să cumpăr. Este o abordare care vizează reticența la vaccinare, pentru că atunci când e coadă la un produs, trebuie că e bun și atunci stau și eu să cumpăr”.
Din perspectiva sănătății populației ar fi avut mai mult sens ca etapa a doua să fie lăsată exclusiv pentru persoanele de peste 65 de ani, care putea fi făcută etapizat, dar autoritățile au optat pentru varianta inducerii emoției în public, în sensul că e vorba de un produs rar, care nu e disponibil, explică Răzvan Cherecheș. ”Se pune presiune pe public să se vaccineze în felul acesta. Este o abordare care vizează reticența la vaccinare, pentru că atunci când e coadă la un produs, trebuie că e bun și atunci stau și eu să cumpăr”.
Partea goală a paharului este că astfel există riscul ca cei peste 65 de ani să rămână o perioadă mai lungă neprotejați. Dar, doar pe termen lung se va putea vedea dacă a fost o abordare corectă sau nu, completează medicul Răzvan Cherecheș.
Răsturnarea priorităților, prin lărgirea listei, diluează foarte mult categoria a doua de vaccinare, consideră mediul Octavian Jurma
„E un criteriu politic. Introducerea unei categorii din etapa 3 în etapa 2 ca prioritate face să dispară prioritatea. Dacă îi lăsam să se vaccineze în paralel și era un funcționar public, un bătrân și un medic, atunci spuneai medicul primul, apoi bătrînul. Așa, funcționarul poate să intre înaintea bătrânului pentru că face parte din aceeași categorie de prioritate. Important e să se mențină prioritățile de vaccinare”, explică medicul pentru Europa Liberă.
Octavian Jurma susține că România ar fi putut să ia exemplul Israelului, care a vaccinat până acum în paralel peste 2 milioane de persoane.
„Dacă chiar avem atât de mult vaccinuri, să dăm drumul la etapa a treia și să vaccinăm în paralel. Cum s-a făcut în Israel. Ei și-au vaccinat peste 70% dintre persoanele de peste 65 de ani”, mai arată Jurma.
Bolnavii cronici care nu sunt cuprinși nicăieri pot să meargă direct la vaccinare
O altă problemă este cea a bolnavilor cronici care, deseori, întâmpină dificultăți în a se înregistra pe platfoma de vaccinare pentru că sistemul nu-i recunoaște ca atare. Adică, ei nu figurează ca bolnavi cronici, iar asta pentru că nu există un registru pe care Ministerul Sănătății să-l aibă în vedere.
„Nu există un registru unitar al pacienților cronici, pentru că avem date pentru cei care în principiu sunt pe programe. Va fi important să avem această evaluare, dar o evaluare completă nu există pe țară. De aceea s-a recurs la măsura programării de către medici de familie, de către medicii curanți pentru cei cu afecțiuni cronice. Cei cei care nu pot să aibă nicicum acces la medicul de familie sau la medicul curant, atunci să prezinte dovada bolii cronice la centrul de vaccinare, fie bilet de vaccinare, fie scrisoare medicală”, a precizat secretarul de stat Andreea Moldovan pentru Europa Liberă.
Secretarul de stat susține că pentru toți cei care s-au programt până acum sunt rezervate cele două doze de vaccin necesare. Cei care nu au reușit să se programeze pe platforma online, pot să apeleze la call center.
„Este și un volum foarte mare de informație care se adresează acestei platforme și este un ritm foarte mare de programare. Știm că există aceste blocări și probleme la care se lucrează să fie depășite”, a arătat Andreea Moldovan.
În tot acest context, atrage atenția profesorul Răzvan Cherecheș, extrem de important este să se obțină în final imunitatea de masă, pentru că, în caz contrar, protejarea celor vulnerabil devine vitală.
”Statisticile spun că undeva la 30% dintre români vor să se vaccineze urgent. Problema va fi în momentul în care îi epuizăm pe cei 30%. Care e abordarea pentru restul de 40% care au un nivel de scepticism variabil și pe urmă, evident, cei 30% care vor să se lupte cu oculta mondială trebuie lăsați că, na, e lupta lor. Acești 40% sunt esențiali pentru că dacă nu se obține imunitatea de grup, atunci devine vitală protejarea celor vulnerabili”.
Funcționari vs vulnerabili
La jumătatea lunii noiembrie, înainte să se definitiveze și aprobe strategia națională de vaccinare, în ministere și alte instituții publice se făceau liste cu angajații care vor să se vaccineze. Atât Florin Cîțu, ministrul finanțelor la vremea aceea, premierul Ludovic Orban, cât și președintele Klaus Ioahnnis au negat că se urmărește introducerea funcționarilor și a înalților demnitari printre priorități. ”Nu vor avea prioritate funcţionarii publici, aşa cum a spus şi preşedintele României, în ceea ce priveşte vaccinarea. Acea listă era cu cine vrea să se vaccineze, nu se spunea că vei fi vaccinat şi de unde vin banii. Preşedintele României şi premierul au spus foarte clar că nu există prioritate pentru angajaţii din sectorul public pentru vaccinare”, declara Florin Cîțu.
În decurs de două luni însă s-a ajuns exact în această situație, fără a avea o clarificare oficială de ce, de exmplu, au fost incluși în etapa a doua de vaccinare ”personalul din administrația publică locală, inspectorii sociali din cadrul Agenției Naționale pentru Plăți, personalul Curții de conturi a României și ai camerelor de conturi judeţene şi a municipiului Bucureşti și personalul din cadrul aparatului central și local al Consiliului Concurenței”.
În urma marilor semne de întrebare ridicate de această strategie, guvernul a stabilit, că programările pentru etapa a doua vor respecta un raport de 75% persoane de peste 65 de ani, cele cu boli cronice și vulnerabile, iar 25% persoane din instituțiile și domeniile considerate esențiale.
Cine are prioritate la vaccinare în Marea Britanie, Israel și Germania
În Marea Britanie, peste 4 milioane de persoane au fost vaccinate cu prima doză de vaccin cel puțin. Numărul mare de oameni vaccinați se datorează celor două vaccinuri - Pfizer-BioNTech și Oxford-AstraZeneca, care sunt administrate mai întâi celor vulnerabili, potrivit BBC.
Guvernul are o listă prioritară pe care se află aproximativ 90-99% dintre cei cu risc major de deces în caz de îmbolnăvire. Sunt considerați prioritari cei care stau în casele de bătrâni și îngrijitorii lor. Lista cuprinde persoanele vulnerabile de peste 65 de ani, inclusiv cele care sunt extrem de de vulnerabile din punct de vedere clinic. De asemenea, la vaccinare mai sunt primii și persoanele cu vârste cuprinse între 16 și 64 de ani, cu afecțiuni grave de sănătate.
În Israel, primul care s-a vaccinat a fost premierul Benjamin Netanyahu, însă apoi au urmat medicii și personalul medical. În același timp, prioritate la vaccinare au vârstnicii, adulții cu afecțiuni cronice și persoanele care lucrează în sectoare în care sunt expuse în fața virusului. Până acum Israelul a vaccinat peste 2,2 milioane de persoane, iar dintre acestea peste 500.000 de mii au primit deja a doua doză de vaccin, potrivit scrie The Time of Israel. Guvernul Israelian plănuiește să extindă lista pentru vaccinare inclusive la copii de peste 12 ani, după ce sosesc mai multe doze de vaccin.
În Germania, la o lună de la începutul vaccinării au fost vaccinaţi 1,2 milioane de germani, scrie CNBC. Prioritate la vaccinare au lucrătorii din sănătate, rezidenţii şi îngrijitorii din casele de bătrâni şi persoanele cu vârste înaintate. Până acum, doar 25.000 de oameni au primit a doua doză a vaccinului. Acceași sursă arată că Germania nu respectă neapărat ceea ce își propusese la începutul campaniei de vaccinare. Ministrul Sănătății, Jens Spahn, spunea atunci că vor fi 300.000 de vaccinări pe zi, dar până acum țara nu a reușit să atingă acest prag. Marți, datele de la Institutul Robert Koch arătau că în ultimele 24 de ore s-au efectuat puțin peste 62.000 de vaccinări.
