Conflictul de pe rețelele sociale din ultimele zile arată că în societatea românească există o anumită tensiune, „o panică morală” în privința valorilor transmise tinerilor, dar acest lucru are loc în toate societățile din Occident, consideră antropologul Radu Umbreș.
„Acești cântăreți nu sunt niște educatori”, spune el.
„Muzica de genul ăsta e o oglindă a societății. Și arată că sunt anumite reprezentări ale femeii care sunt misogine.”
Europa Liberă: În ultimele zile artistul Gheboasă a iscat dezbateri mari pe rețelele de socializare și în spațiul public despre limbajul folosit în cântecele lui. Ce spune acest lucru despre societate?
Radu Umbreș: Într-un fel arată anumite tensiuni care există. Ceea ce apare în toate societățile într-un fel sau altul, și mă refer la o anumită tensiune, anumite conflicte sau discuții sau negocieri despre moralitate, despre comportament, despre valorile sociale.
Arată și un pic de panică morală, i-aș zice eu, care apare în mai multe momente. Acest lucru apare și în Marea Britanie și alte societăți din Vest, în care o parte a publicului se autosesisează că este o problemă morală cu tinerii și se întreabă ce să facem. Azi e miercuri, până vineri cred că mai discutăm despre asta și se termină și cu tema asta.
Europa Liberă: Spuneați că e panică morală, dar ne-am îngrijit până acum să transmitem tinerilor valori? Avem grijă de tineri sau ei merg cu valul?
Radu Umbreș: Dacă vorbim de tineri, în mod special minori, în primul rând că acolo ( n.r. la Untold) sunt cu acordul părinților lor. Iar părinții lor, dacă sunt niște părinți cât de cât responsabili, se uită și află despre festivalul unde merg copiii lor. Deci părinții sunt de acord să meargă acolo.
Eu am o constatare foarte bună cu privire la tineri: dacă din tot ce finanțăm noi în materie de tineri, cea mai mare problemă e că un tânăr folosește expresii licențioase sau înjurături, atunci e bine că le-am rezolvat pe toate și a rămas numai asta.
Europa Liberă: Dar își iau tinerii valorile din muzică? De la artiști precum Gheboasă?
Radu Umbreș: Spun unii că trebuie să fim foarte atenți de unde își iau tinerii valorile, de la Michael Jackson sau de la Gheboasă. Dar chestia asta, pe cât este de evidentă, nu este deloc adevărată. Poate mai repede această imagine întruchipează sau sintetizează într-o persoană un anumit val cultural sau valori estetice sau morale, dar acești cântăreți nu sunt niște educatori.
Europa Liberă: La aceste festivaluri se consumă și droguri, am văzut multe cazuri. De ce oamenii nu se revoltă mai mult pentru acest lucru?
Radu Umbreș: Aceste lucruri sunt în cunoștință sau necunoștință de cauză. Dar și în necunoștință de cauză, nu elimină responsabilitatea părinților.
La festivaluri se întâmplă lucrurile astea, consumul de alcool, tutun și droguri. Festivalurile sunt acele momente la care participă și tinerii și adolescenții care caută experiențe intense. Sunt ieșite din viața de zi cu zi. Nu e ca și cum mergi duminica la biserică, nu e nici mersul la muncă.
Este un festival cu tot felul de experiențe, e o sărbătoare. Iar tinerii sărbătoresc sub formă de rebeliune. Dar sunt absolut convins că ei ridiculizează foarte tare faptul că adulții „s-au opărit” atât de tare pe chestia asta.
Europa Liberă: Pe de altă parte, scandalul din spațiul public a culminat cu autosesizarea jandarmilor care l-au amendat pe Gheboasă cu 1.000 de lei pentru tulburarea liniștii publice. A fost o mișcare inspirată?
Radu Umbreș: Eu cred că acel tânăr e foarte bucuros în momentul de față pentru amendă. Dar pentru ce a primit amendă? A tulburat liniștea publică la un festival? A făcut zgomot? A dat boxele cam tare? La festival se pune muzică! Nu știu dacă în cazul festivalelor există aceleași reguli ca la liniștea publică. Dar dacă s-ar da amenzi pentru toate formațiile care au folosit cuvinte injuriose – Metallica, Gun s Roses - sau toate formațiile de rap care au fost pe aici luau amenzi?
Nu e nimic corect în chestia asta. Nu are niciun sens. A fost o reacție instinctivă, unii au făcut scandal și cineva acolo la jandarmerie a făcut un exces de slugărnicie.
Europa Liberă: Gheboasă cântă pentru public sau publicul a aderat la cântecele lui?
Păi hadeți să mergem și noi acolo și să cântăm câte un fel de muzică. Dacă eu spun niște chestii tâmpite acolo și nu vine lumea, nu am nicio probolemă. Evident, oamenii merg acolo ca să îl asculte, pentru versuri, pentru muzică. Nu îi obligă nimeni, nu sunt spălați pe creier copiii ăia, la nivelul lor de adolescență. Dacă de mâine Gheboasă o să înceapă să cânte cu versete din biblie, nu cred că va mai veni atât de multă lume.
În acest caz și în cazul celor mai mulți muzicieni în general, în ceea ce numim muzică mainstream, oamenii sunt acolo pentru că vor să asculte.
„Dacă oamenilor le place ceea ce faci tu, ai succes”
Europa Liberă: Ce s-a schimbat în societate comparativ cu acum 20 de ani?
Faptul că acum 20 de ani existau anumite curente muzicale care abia ieșiseră din underground și începeau să aibă succes s-a menținut. Și acum acest tip de muzică începe să aibă succes, ajunge la festivaluri, pe YouTube.
Internetul a schimbat într-un fel modul de promovare al muzicii. Înainte erai pe radio sau aveai concerte, circulau casete. Acum avem YouTube, Spotify și poți să ajungi foarte ușor la public. Dacă oamenilor le place ceea ce faci tu, ai succes.
Am văzut la Gheboasă videoclipuri cu milioane de vizualizări și nu cred că a avut în spate o campanie atât de bine pregătită, cu atât de mulți bani, ci pur și simplu place oamenilor.
Europa Liberă: Dar oamenii de acum 20 de ani erau diferiți? Și mă refer și la educație aici.
Acum suntem mult mai educați. Mai sunt unii care spun „pe vremea mea, ce școală se făcea”, dar trebuie să vedem dacă cei care spun asta nu sunt cumva vârfurile de acum 20 sau 40 de ani. Sincer să fiu, la fel cum sunt multe alte cifre care arată îmbunătățirea traiului și a vieții din România, sunt convins că și la educație și la cultură stăm la fel și avem mai multă cultură și mai multă educație decât în trecut.
Europa Liberă: Versurile lui Gheboasă au fost catalogate ca misogine și că incită la ură și misoginism. Crește acest model misoginismul din societate?
Păi trebuie să vedem dacă există o relație cauzală între aceste versuri, care pot fi misogine, nu mă pronunț aici, și misoginia reală din societate.
Eu cred că probabil există o relație cauzală, dar eu văd relația cauzală mai repede invers: și anume, muzica de genul ăsta e o oglindă a societății. Și arată că sunt anumite reprezentări ale femeii care sunt misogine. Din ce am văzut eu, în fața scenei pe care a cântat Gheboasă majoritatea spectatorilor erau tinere. Unii ar spune că e internalizată această misoginie și nici nu își dau seama. Eu nu sar atât de repede și la această prejudecată.
În primul rând că nu știm cum sunt interpretate aceste versuri de fiecare om. Sunt multe versuri pe care și eu le ascult și dacă cineva ar considera că comportamentul meu e un efect ad litteram al muzicii pe care o ascult s-ar speria și nu ar mai vorbi cu mine. Dar e o expresie non literală.
Versurile sunt luate și la mișto, în sensul că poate nu îți plac, dar le folosești ca să enervezi. În cazul tinerilor, folosesc versurile pentru că știu că îi enervează pe părinți. Mie mi se pare că tinerii de acum sunt mult mai cuminți decât cei din generația mea.
