Cele patru state aveau termen-limită pentru transpunerea directivei 17 decembrie 2021. România nu a transpus nici acum legislația europeană privind avertizorii de integritate.
În ianuarie 2022, Comisia trimisese scrisori de punere în întârziere unui număr de 24 de state membre pentru că nu au transpus directiva și nu au comunicat Comisiei măsurile luate, iar în iulie a mai trimis avertismente pentru 15 state membre care nu comunicaseră încă transpunerea integrală. Comisia a decis, joi, să trimită avize motivate și acestor patru state membre, care nu au notificat încă integral măsurile de transpunere.
România are la dispoziție două luni pentru a răspunde Comisiei care, în cazul unor răspunsuri nesatisfăcătoare, poate decide sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene.
România a accelerat procesul de transpunere a directivei privind avertizorii de integritate abia după expirarea termenului.
Prima variantă a legii care a ieșit din parlament a fost puternic contestată de societatea civilă și opoziție. Legea nu transpunea directiva europeană întocmai și complica statutul avertizorilor față de legislația precedentă.
Vicepreședinta Comisiei Europene, Věra Jourová, s-a întâlnit cu președintele Klaus Iohannis și a menționat și această temă. Ulterior, Klaus Iohannis a retrimis legea în Parlament pentru că ea nu respecta cerințele Comisiei.
După parcurgerea unei noi proceduri Parlamentare, legea urmează să intre pentru vot în plenul Camerei Deputaților, cameră decizională.
Comisia Juridică a Camerei a aprobat întocmai varianta de lege care a ieșit din dezbaterea Senatului.
Aceasta este din nou contestată de societatea civilă pentru că ar afecta în continuare statutul celor care vor să facă plângeri anonime. USR a anunțat deja că va depune amendamente și la dezbaterile din plen.
Tot joi, Comisia a decis să trimită scrisori de punere în întârziere Bulgariei , Irlandei, Poloniei și României pentru că nu și-au notificat strategiile naționale pe termen lung în temeiul Regulamentului privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice.
Comisia susține că strategiile pe termen lung sunt esențiale pentru a contribui la realizarea transformării economice necesare și a obiectivelor mai ample de dezvoltare durabilă. Tot ele sunt necesare pentru a înregistra progrese în ceea ce privește obiectivele climatice pe termen lung stabilite de Acordul de la Paris.
