Nu vrea să-și asume nicio ideologie și candidează pentru a treia oară la Primăria Generală a capitalei susținut de PNL și USR-PLUS. Niciunul din aceste partide nu s-a implicat însă cu entuziasm în această campanie electorală. Nicușor Dan încearcă să-și convingă electoratul că un matematician poate avea viziune. Îl citează astfel pe Pascal care împarte matematicienii în geometri și algerbiști: „eu sunt geometru” spune Dan, ceea ce înseamnă, după propria-i definiție că el „transformă toate realitățile în imagini”: „Munca administrativă cere să pui ordine într-o realitate complicată – exact ceea ce eu am făcut și în matematică.”
Independent, angrenat în Uniunea Salvați Bucureștiul, Nicușor Dan a fost acuzat că are legături nepotrivite cu dezvoltatorii imobiliari și lumea interlopă. Au început să apară cu zece zile înainte de ziua votului diferite înregistrări audio sau video, preluate de televiziunile care primesc publicitate masivă de la Primăria Generală a Bucureștiului, administrată de Gabriela Firea. Încercări de compromitere, dar fără argumente serioase. Totuși, Nicușor Dan recunoaște că a avut de-a face cu persoane din zona interlopă, cum ar fi Mihai Mitrache, zis Câine, pe al cărui cărui restaurant, construit pe zona verde a Parcului Copilului a vrut să-l salveze.
A recunoscut de asemenea și veridicitatea videoclipul publicat de o prietenă a Gabrielei Firea, Dana Budeanu, și rostogolit de televiziunie naționale de știri în care se prezintă o întâlnire pe care a avut-o cu dezvoltatorul imobiliar Cătălin Grigore, de la Sud Rezidențial.
O a treia înregistrare apărută joi noaptea este cu un reprezentant al proprietarilor, care și-a protejat identitatea, acuzându-l, fără documente sau dovezi, că ar fi cerut prin interpuși inclusiv câteva apartamente într-un imobil care se construia, pentru a renunța la un proces.
Macularea contracandidatului Gabrielei Firea face parte dintr-un plan mai mare al PSD, care să aibă ca efect creșterea absenteismului. Cu cât prezența este mai scăzută, cu atât Firea are mai multe șanse să câștige
Nicușor Dan a fost ales deputat pe listele Uniunii Salvați România în 2016, dar se retrage din partid un an mai târziu, după ce USR a decis să se opună schimbării Constituției prin Referendumul care propunea să se precizeze în legea fundamentală că familia trebuie să fie formată dintr-o femeie și un bărbat. Obiectivul acestui Referendum era să prevină legalizarea căsătoriei între cuplurile gay. Fostul lider USR și-a dat demisia explicând că refuză să activeze într-un partid care se definește implicit ca un partid al libertăților civile, fiindcă în acest fel s-ar limita publicul Uniunii Salvați România. Din punctul lui de vedere partidul ar fi trebuit să se adreseze atât progresiștilor, cât și conservatorilor.
Înainte să câștige bursa de studii în Franța, Nicușor Dan a încercat să fie întreprinzător. După cum a recunoscut într-o discuție reluată de Antena 3, Nicușor Dan a făcut comerț cu lână de capră adusă din Turcia,în anii 90 a dat bani cu camătă (care nu era incriminată penal la acea vreme), și-a deschis o firmă de computere. În 1998, în loc să-și continue o carieră de cercetător în Franța, se întoarce. După cum mărturisește în cartea Sandrei Pralong De ce m-am întors în România, Nicușor Dan nu a mai „suportat” diferența culturală: „diferența de transcendentă dintre cele două culturi”, care îi crea „o stare de iritare permanentă”. În plus, voia „să schimbe România”, să fie „ unul dintre cei 1.000 de oameni care să se coalizeze într-o structură și să afirme: Noi vom schimba România!”. Era un idealist și credea că „istoria poate fi determinată printr-un efort comun de voință și că nu se reduce la a fi rezultatul fluxurilor de capital”. Mai târziu și-a dat seama că acesta a fost „cel mai mare eșec”.
Totuși, în 1999, președintele Emil Constantinescu i-a oferit posbilitatea să participle la „schimbarea” țării și să preia portofoliul de secretar de stat pentru românii din afara granițelor, plus un buget de 10 milioane de dolari pe an. Nicușor Dan a refuzat această demnitate, imaginându-și că poate face mai multe din rândul societății civile: „eroare uriașă”, după cum recunoștea mai târziu.
În 2000 pune bazele Școlii Normale Superioare din București, „o universitate complementară adresată elitelor în științele exacte”, pe care reușește să o acrediteze abia în perioada guvernării lui Adrian Năstase, în 2003. Cinci ani mai târziu începe să salveze Bucureștiul, dar în 2012, după primele alegeri la care ia parte, pare deprimat, după cum rezultă dintr-un text publicat în Dilema: „În societatea fîl-fîl care îl înconjoară, activistul are senzaţia că este, într-o comunitate de 10.000 de oameni, cel care strînge permanent gunoiul, în vreme ce ceilalţi 9999 cîntă continuu noi sîntem români. Sînt activist de 12 ani şi am făcut-o fără nici o plăcere, rupînd dureros din timpul dezvoltării mele personale (…) mă întreb tot mai des pentru cît timp voi continua să strîng gunoiul.”
Nicușor Dan a lucrat până în 2016 la Institutul de Matematică al Academiei Române și chiar dacă-i rămăseseră datorii de la Campania din 2012 se lăuda că „nu este un om sărac”: „am avut o firmă de calculatoare pe care am vândut-o cu vreo 200.000 de euro, chiar înainte de criză”, adică în 2008. Vorbind despre creditele pe care le avea atunci, pe care potrivit declarației de avere le are încă - unul de 27.000 de euro, scadent anul acesta, dar făcut în 2012 la Garanti Bank, și un altul, de 59.000 de euro, din 2007, cu un termen de restituire în 2032 -, după cum explica Nicușor Dan în 2016 pentru Rise Project:
„Nu poți să controlezi tot ce se întâmplă într-o campanie. Se strâng niște cheltuieli pe care, în cele din urmă, candidatul trebuie să le plătească. Am însă un teren la Predeal care valorează cam 200.000 de euro. A valorat și 500.000 de euro în perioada de boom, dar m-am lăcomit și nu am vrut să-l vând, am zis să mai aștept. Dacă vând acest teren, scap de datorii și îmi mai rămân și bani”.
Acest teren de la Predeal pare să fie singura proprietate a candidatului la Primăria Bucureștiului, în afara unui Citroen BX din 1986. În Declarația sa de avere mai apare un cont de circa 10.000 de euro și două donații de 15.000 de euro, respectiv, 1.000 de euro, fără să fie menționată sursa banilor.
În 2016, candidatura sa la Primăria Capitalei devine importantă, dar susținerea este încă insuficientă. Nicușor Dan pare obosit și recunoaște că de 10 ani nu a mai citit nicio carte: „Vin acasă extenuat. Sunt un om care se concentrează pe lucrurile pe care le face. Deja în viața mea de activist am fost la limită cu timpul”
Imediat după campania din 2016 încep să se ivească și problemele. Șeful lui de campanie, Matei Păun, pe care îl numește prieten, apare în Panama Papers: împreună cu alți trei asociați, cu care avea afaceri și în România, conducea o societate offshore în Seychelles din 2001. Apoi, același Păun postează pe Facebook mesaje admirative la adresa lui Vladimir Putin și postări pro-rusești, care nu-l deranjează pe Nicușor Dan sau crede că-și simplifică viața dacă le ignoră. Ulterior unele dispar, dar suspiciunea rămâne și se resfrânge și asupra lui Dan.
Matei Păun a locuit în Germania, Belgia şi Statele Unite și a fondat o bancă de investiții regională: BAC România şi BAC Belarus, cu birouri la Belgrad, Sofia, Bucureşti şi Minsk.
BAC a intermediat finanţări pentru România din partea Băncii Internaţionale de Investiţii, un fel debancă de dezvoltare inventată la Moscova pentru foștii ei sateliți, cu acţionari la nivel de state în România, Ungaria, Slovacia, Cehia şi Bulgaria.
A urmat, în 2020, o campanie susținută de compromitere a lui Nicușor Dan, pe ecranele marilor televiziuni de știri la nivel național.
