La sfârșitul anilor 1970, activiști ai Frăției Musulmane (mișcare pan-arabă islamistă) organizau o rețea de caritate care presupunea inclusiv construirea de spitale și școli în Fâșia Gaza și Cisiordania.
Activiști din această rețea s-au implicat în 1987 în Prima Intifadă palestiniană (în arabă intifāḍah înseamnă „scuturare”) împotriva ocupației israeliene.
Hamas s-a constituit în același an din membri ai Frăției Musulmane și ai facțiunilor islamiste din Organizația pentru Eliberarea Palestinei (OEP). În actul său fondator, Hamas afirmă că Palestina este o țară islamică și eliberarea ei de sub controlul Israelului este o datorie spirituală a musulmanilor palestinieni.
Această poziție a adus-o în conflict cu OEP, care în 1988, a recunoscut dreptul Israelului de a exista și are o abordare politică seculară a conflictului cu Israel.
Ca urmare a diferendelor cu OEP, Hamas a început să acționeze independent și să atace ținte civile și militare israeliene. Israelul a replicat și l-a arestat în 1989 pe șeicul Ahmed Yassin, fondatorul mișcării.
În 1996, Khaled Meshaal a devenit șef politic al Hamas și s-a înființat aripa armată a grupului.
În prezent, liderul politic al Hamas este Ismail Haniyeh.
Poziția Hamas privind pacea în Orientul Apropiat
Hamas respinge orice negocieri cu Israelul care presupun cedarea de teritoriu palestinian. Hamas respinge și abordarea seculară a Organizației pentru Eliberarea Palestinei față de conflictul israeliano-palestinian.
Grupul a denunțat și acordul de pace din 1993 dintre Israel și OEP și, împreună cu grupul Jihadul Islamic, și-a intensificat campania de atacuri folosind atentatori sinucigași.
Eșecul negocierilor de pace dintre israelieni și palestinieni în septembrie 2000 a condus la o creștere a violenței, cunoscută ca A Doua Intifadă. Activiștii Hamas și-au intensificat atacurile asupra israelienilor și au comis mai multe atentate sinucigașe cu bombă în Israel.
După a doua intifadă, Hamas a candidat la alegerile legislative palestiniene din 2006 și, ulterior, a fost parte a Autorității Palestiniene (AP). De atunci, liderii Hamas de rang înalt au spus că își doresc soluția celor două state, bazată pe granițele de dinainte de 1967.
Cum a ajuns Hamas să controleze Gaza
La începutul anului 2005, după A Doua Intifadă, Mahmoud Abbas, președintele Autorității Palestiniene, și prim-ministrul israelian, Ariel Sharon, au anunțat suspendarea ostilităților.
În alegerile din 2006 pentru Consiliul Legislativ Palestinian, Hamas a câștigat detașat împotriva Fatah, organizația lui Mahmoud Abbas. Cele două grupuri au format un guvern de coaliție, cu Ismail Haniyeh de la Hamas ca prim-ministru.
Însă ciocnirile dintre Hamas și forțele Fatah din Fâșia Gaza s-au intensificat, determinându-l pe Mahmoud Abbas să dizolve guvernul condus de Hamas.
Organizația a fost lăsată să controleze Fâșia Gaza, în timp ce un cabinet condus de Fatah a preluat controlul asupra Cisiordaniei.
Cum este finanțată Hamas?
În calitate de entitate teroristă, declarată astfel de SUA, UE și alte zeci de state, Hamas din Gaza nu are dreptul să primească asistența pe care o primește Organizația pentru Eliberarea Palestinei din Cisiordania.
Tradițional, diaspora palestiniană și donatorii privați din Golful Persic sunt finanțatorii principali ai Hamas. În plus, unele organizații caritabile islamice din Occident au canalizat bani către grupurile de servicii sociale susținute de Hamas.
Egiptul și Israelul și-au închis în mare parte granițele în 2006-2007, restricționând circulația bunurilor și a persoanelor în și din Gaza.
Ani de zile după începerea blocadei, Hamas a colectat venituri prin impozitarea mărfurilor care circulau prin rețeaua sofisticată de tuneluri care ocoleau punctul de trecere egiptean în Gaza. Așa au fost aduse în teritoriu alimente, medicamente și gaz ieftin pentru producția de energie electrică, precum și materiale de construcție, bani și arme.
Egiptul a început abia în 2018 să permită intrarea unor bunuri comerciale în Gaza prin punctul său de frontieră.
Începând cu 2021, Hamas ar fi colectat peste 12 milioane de dolari pe lună din impozitele pe bunurile egiptene importate în Gaza.
În prezent, Iranul este unul dintre cei mai mari contributori pentru Hamas, cu bani, arme și instruire. SUA estimează că Iranul oferă aproximativ 100 de milioane de dolari anual Hamas, Jihadului Islamic Palestinian și altor grupuri palestiniene desemnate drept organizații teroriste de către Statele Unite.
Conflictul Hamas – Israel
Relația Hamas cu Israelul este de fapt o lungă serie de atentate, conflicte violente și ciclice, cu escaladări și armistiții temporare.
După ce Hamas a preluat controlul asupra Fâșiei Gaza în 2007, Israelul a declarat regiunea de sub controlul Hamas ca o entitate ostilă și a impus o blocadă.
După un șir de atacuri reciproce între Hamas și Israel, în 2008 a fost convenit un armistițiu de șase luni, care s-a deteriorat rapid, ducând la noi ostilități.
În noiembrie 2012, Israelul a lansat atacuri aeriene în Gaza ca răspuns la creșterea tirului de rachete din teritoriu. A fost ucis șeful forțelor Hamas.
În 2014, tensiunea dintre părți a crescut enorm după dispariția a trei adolescenți israelieni în Cisiordania. Forțele israeliene au lansat o acțiune masivă pentru a-i găsi pe adolescenți și pentru a-i reprima pe membrii Hamas. În Gaza s-au intensificat atacurile cu rachete.
În 2018, zeci de mii de palestinieni au protestat în Gaza, la frontiera Israelul, încercând să treacă granița. Soldații israelieni au deschis focul ucigând 60 de persoane și rănind alte aproximativ 2.700.
În mai 2021, au apărut în Ierusalim și au dus la cea mai mare escaladare a violenței din 2014, soldată cu un schimb violent de rachete și atacuri aeriene.
În octombrie 2023, Hamas a lansat un atac surpriză, implicând forțe terestre, maritime și aeriene, provocând pierderi semnificative în rândul israelienilor.
Articolul folosește informații oferite de Reuters, AP, BBC, CNN, Washington Post, PBS, Al-Jazeera.
