Linkuri accesibilitate

Ce opțiuni îi rămân lui Vladimir Putin în urma înfrângerilor de pe frontul din Ucraina


În timp ce forțele ruse erau alungate din mai multe orașe din estul Ucrainei, Vladimir Putin a participat în weekend la Zilele Moscovei.
În timp ce forțele ruse erau alungate din mai multe orașe din estul Ucrainei, Vladimir Putin a participat în weekend la Zilele Moscovei.

Forțele ucrainene au recucerit cel puțin 20 de localități din regiunile Harkov și Donețk, în urma ofensivei din weekendul trecut, după  cum a anunțat Statul Major al armatei de la Kiev. Rușii stau în expectativă și vorbesc despre retragerea trupelor către Donbas.

De acealaltă parte, entuzismul ucrainean este moderat cu privire la o data a victoriei, în condițiile în care rușii bombardează infrastructura cheie din aceste regiunile eliberate.

Analiștii politici și militari arată că, în prezent, problemele lui Putin nu sunt doar pe câmpul de luptă.

La Moscova, se ridică tot mai multe voci împotriva lui Putin. Una dintre aceste voci este a lui Serghei Markov, fost parlamentar al partidului Rusia Unită, care l-a criticat sâmbătă pe liderul de la Kremlin. Putin a fost prezent la Zilele Moscovei, care aniversează 875 de ani de la înființare, și a inaugurat un carusel, în timp ce știrile despre victoriile ucrainene nu conteneau să curgă. Serghei Markov susține că această participare a președintelui Putin la o astfel de sărbătoare nu face decât să arate confuzia autorităților.

„Sărbătorile arată ca o greșeală politică. Un echivalent al unei sărbători în timp de ciumă. Este clar că nu au vrut să le anuleze, pentru a nu provoca panică”, a spus Markov, un susținător înfocat al mișcării separatist din regiunea Donbas, potrivit Politico.

Analiștii politici în probleme militare sunt și ei critici cu privire la tacticile folosite de autorități pe frontul din Ucraina.

Una din opțiunile care se conturează în acest moment este o negociere între Moscova și Kiev. Opțiunea a fost avansată chiar de ministrul de externe Serghei Lavrov, care a spus duminică la televiziunea de stat că Rusia este dispusă să negocieze. „Rusia nu respinge negocierile cu Ucraina, dar cu cât procesul este amânat mai mult, cu atât va fi mai greu să ajungi la un acord”, a declarat Serghei Lavrov, potrivit agenției TASS preluată de Digi24.

Analistul militar Kirill Mikhailov spune într-un interviu pentru RFE/RL Current Time că ofensiva ucrainenilor din ultimele zile ar putea schimba cursul războiului, dar depinde ce se întâmplă în regiunea Herson, unde sunt mult mai multe trupe rusești decât în Harkov.

Mikhailov arată că, în Regiunea Herson, trupele ruse au opus rezistență serioasă. „În Harkov, frontul era ținut de luptătorii Gărzii Ruse, trupe obișnuite rusești, care nu erau destinați pentru acest lucru(…) În aceste condiții forțele armate ale Ucrainei au reușit să avanseze”, a spus Kirill Mikhailov.

Analistul susține că scopul operațiunii din regiunea Harkov este întreruperea aprovizionării de la Izium, unde rușii aveau o bază militară.

Ce urmează

Oficiali americani citați de CNN arată că, pe lângă faptul că rușii nu au unități militare bine pregătite, nu mai au nici muniție și apelează la Coreea de Nord pentru aprovizionare. În plus, unele grupuri tactice au fost reconstituite din voluntari adunați din toată Rusia pentru a forma un nou corp de armată.

Analista Kateryna Stepanenko, de la Institutul pentru Studierea Războiului, a declarat pentru CNN că succesul remarcabil al contraofensivei ucrainene va forța o reevaluare a modului în care este utilizat acest nou corp de armată.

 Cum au eliberat ucrainenii 20 de orașe: „Mulți soldați ruși fug”
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:41 0:00

„Rușii ar putea încă să încerce să folosească aceste unități pentru a opri contraofensiva ucraineană de la Harkov, deși folosirea unor astfel de trupe nepregătite în astfel de operațiuni ar fi un efort periculos”, susține Stepanenko.

Cucerirea localităților din regiunea Harkov a fost explicată de Moscova printr-un comunicat al Ministerului Apărării, care a spus că trupele de aici au fost redirecționate către Donețk.

Putin contestat pe față în propria țară

Explicațiile oficiale nu i-au mulțumit pe bloggerii militari ruși și pe naționaliști care au postat critici dure la adresa comandanților militari de pe frontul ucrainean.

Europa Liberă Ucraina îl citează pe Igor Girkin, un cunoscut fost ofițer rus de informații, care a jucat un rol esențial în Donbas în 2014. Acum acesta este un critic deschis al armatei și a remarcat sarcastic: „genial... operațiune de transfer a orașelor Izium, Balaklia și Kupiansk către respectații noștri parteneri ucraineni”.

Militari ucraineni în localitatea Hoptivka, regiunea Harkov, pe care au eliberat-o în weekendul trecut. Fotografia a fost publicată pe 11 septembrie 2022.
Militari ucraineni în localitatea Hoptivka, regiunea Harkov, pe care au eliberat-o în weekendul trecut. Fotografia a fost publicată pe 11 septembrie 2022.

Într-o analiză „Este Rusia pe fugă?”, The Economist se întreabă dacă Ucraina va profita de dezordinea din rândul armatei ruse pentru a lovi în altă parte a frontului. Prestigioasa revistă britanică remarcă faptul că Vladimir Putin pare că nu ține seama de aceste probleme.

Istoric: Răsturnarea lui Putin va fi politică

Într-un interviu pentru Europa Liberă, istoricul Cosmin Popa vorbește despre scenariul în care Vladimir Putin ar putea fi înlăturat.

„Răsturnarea lui Putin va avea loc, din punctul meu de vedere, pe fondul unor procese politice structurale. Va însemna nu doar o schimbare de lider, ci și o revoluție politică, /.../ căderea unui tip de regim”, consideră Cosmin Popa.

Istoricul susține că, în acest scenariu, schimbările ar fi unele profunde, menite să înlăture autoritarismul instaurat de Putin în 1993. „O eventuală revoluție care ar însoți căderea regimului Putin, în scenariul pozitiv, s-ar traduce în reluarea de la punctul în care s-au oprit transformările politice, mentale și culturale ale societății ruse spre democrație”, spune Cosmin Popa.

  • 16x9 Image

    Andreea Ofițeru

    Andreea Ofițeru s-a alăturat echipei Europa Liberă România în ianuarie 2021, ca Senior Correspondent. Lucrează în presă din 2001, iar primele articole le-a publicat în România Liberă. Aici a scris pe teme legate de protecția copiilor, educație, mediu și social. De-a lungul timpului, a mai lucrat în redacțiile Adevărul, Digi24, Gândul, HotNews.ro, unde a documentat subiecte legate de învățământul din România și de actualitate. 

    A scris știri, interviuri, reportaje și anchete. A participat la mai multe proiecte printre care și conceperea primului supliment dedicat exclusiv subiectelor despre școală: Educație&Școală.  

    A fost bursieră Voice Of America/Washington DC, într-un program dedicat jurnaliștilor din Europa de Est.

XS
SM
MD
LG