În dimineața zilei de 1 ianuarie 2025, la ora 5:00, în regiunea separatistă Transnistria din Republica Moldova intrau ultimele molecule de gaz rusesc.
Deși Moldova nu mai cumpără gaze naturale de la Gazprom din decembrie 2022, regiunea transnistreană depinde încă în totalitate de această resursă.
Centrala termoelectrică MGRES, din zonă, asigură mai mult de jumătate din consumul de energie electrică al celor 300.000 de locuitori de pe malul drept al Nistrului.
Oprirea nu a luat autoritățile prin surprindere. Din 16 decembrie, Chișinăul a declarat stare de urgență pentru 60 de zile, în așteptarea sistării livrărilor de gaze de la Gazprom pentru Transnistria.
În aceeași dimineață a lui 1 ianuarie 2025, la ora 7:00, Gazprom sista și furnizarea de hidrocarburi prin rețeaua ce tranzita Ucraina încă din 1991 și care transporta gaz către țările din estul și centrul Europei.
De această dată, decizia nu aparținea gigantului rus ci autorităților locale din țara de tranzit – Ucraina.
„Nu le vom permite să câștige miliarde cu prețul sângelui nostru. Orice țară din lume care poate cumpăra ceva ieftin de la ruși va deveni dependentă de Rusia – fie că asta se va întâmpla într-o lună sau într-un an. Asta e politica lor”, transmitea Volodimir Zelenski pe 19 decembrie 2024.
Decizia lovea puternic Slovacia, Ungaria și Austria, care se bazează pe ruta ucraineană de tranzit în proporție de 65%.
Nici pentru Ucraina n-a fost o decizie ușoară. Țara ar putea pierde echivalentul a 0,5% din PIB-ul anual prin închiderea contractului.
Subiectul a generat tensiuni în Consiliul European de joi, 19 decembrie. Premierul slovac Robert Fico și Zelenski, invitat special la summitul de la Bruxelles, s-ar fi certat după ce Fico insista că Ucraina trebuie să permită în continuare tranzitul gazului rusesc.
Zelenski i-ar fi propus lui Fico o compensație în valoare de 500 de milioane de euro din activele rusești înghețate de UE.
România nu doar că nu va fi afectată de noua criză energetică, declanșată în prima zi a anului, dar ar putea profita de pe urma ei, consideră experții în domeniu cu care a discutat Europa Liberă.
Rămâne de văzut dacă va adopta strategia câștigătoare în contextul în care în primele zece luni ale lui 2024 exportul de energie electrică a scăzut, iar importul a crescut cu aproape 60%.
Cum se implică România în noua criză energetică
„Astăzi este prima zi în care gazul rusesc nu mai tranzitează Ucraina”, posta pe Facebook Sebastian Burduja, ministrul Economiei din România, în seara lui 1 ianuarie 2025.
„Cei care visează la «gazul ieftin» rusesc să țină cont că libertatea nu are preț. Iar fără independență energetică nu poate exista nici libertatea, nici securitatea unei țări”, adăuga el.
În cazul centralei de la Cuciurgan, din Transnistria, oprirea furnizării de gaze naturale a generat un deficit de aproximativ 600MW de producție de energie electrică.
Ministrul a explicat cum ajută România: Nuclearelectrica a încheiat un contract pentru livrarea a 100MW în bandă peste Prut.
Sunt discuții și cu OMV Petrom pentru 100MW de la centrala pe gaz de la Brazi și cu Complexul Energetic Oltenia pentru încă 100-200MW.
În total, capacitatea tehnică de export de energie electrică din România către Republica Moldova este de 315 MW prin linia Vulcănești-Isaccea (400 kV) și de 115 MW prin cele patru linii de 110 kV care trec Prutul.
„În sectorul gazelor naturale, frații noștri și-au asigurat cantitățile necesare consumului”, mai scria Burduja.
Există și stocuri comerciale și de urgență de peste 70 de milioane Nm³ în depozitele din România.
Capacitatea tehnică de export de gaze naturale prin interconectorul Iași-Ungheni este de 6,1 milioane m³/zi, ceea ce poate acoperi întreg consumul dintre Prut și Nistru, inclusiv în zilele friguroase de iarnă.
Ministrul a subliniat că exporturile de energie electrică și gaze naturale se fac din România în Republica Moldova „pe baze comerciale, în condițiile legii”.
În plus, sprijinul va fi acordat numai în limita volumelor disponibile după acoperirea nevoilor noastre proprii.
„În contextul de față, ordinea de prioritate este acoperirea consumului pentru români în România, după aceea acoperirea cât mai mult din nevoia cetățenilor Republicii Moldova, în principal între Prut și Nistru, conform deciziei și strategiei Guvernului de la Chișinău. Și, în al treilea rând, Ucraina”, a explicat Burduja pentru Europa Liberă care sunt prioritățile.
Acesta a arătat că ucrainenii în principal au nevoie de capacitate de interconectare, nu neapărat să importe din România.
„Să poată avea disponibilul de rețea, să spunem așa, în contextul în care Slovacia, de exemplu, ar declara indisponibilă o stație sau o linie de interconexiune, acea capacitate să poată fi eliberată pe granița cu România”, a explicat Burduja cum poate interveni România în cazul în care Slovacia ar încerca să blocheze exportul de energie electrică al Ucrainei.
„E o chestiune tehnică, nu implică bani din partea noastră, implică doar o coordonare între operatorii de transport”, a mai transmis Burduja.
Eficientizare în locul creșterii consumului
„Ar trebui să devenim mari exportatori în regiune”, a spus pentru Europa Liberă Otilia Nuțu. Membră fondatoare a Expert Forum, este analist de politici publice în energie şi infrastructură.
„Ar trebui la noi acasă, în loc să ne gândim la planuri de cum să creștem consumul de gaze, să ne gândim la cum să ne eficientizăm consumul actual”, explică Nuțu principala direcție de reorganizare pentru ca România să poată deveni un jucător regional important.
„Întreruperea livrărilor de gaze prin Ucraina nu are un efect devastator pentru securitatea energetică a regiunii, pentru că Europa deja s-a desprins destul de bine de consumul de gaz rusesc”, mai spune Nuțu. Inclusiv Slovacia are soluția importurilor din Cehia, variantă deja discutată.
Aceasta susține că slovacii importau mai mult gazul rusesc decât consumau iar diferența o revindeau în regiune.
„Făcea un profit de vreo 500 de milioane de euro. Deci, asta este supărarea lui Fico (premierul Slovaciei, n.r.) în momentul ăsta. Nu e nicio amenințare de securitate energetică pentru noi”, susține Otilia Nuțu.
„Am avea de câștigat din tranzitarea gazului din zona bulgară către Europa Centrală și de Est”, arată una dintre oportunități expertul tehnic și consultantul în domeniul petrolului și gazelor naturale, Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă.
„Există și oportunitatea vânzării unor cantități de gaze atât din producția internă cât și din cele înmagazinate pe parcursul anului 2024”, susține Chisăliță.
Pe termen scurt, beneficiile financiare nu ar avea, în opinia sa, un impact major. „Există un avantaj care ar trebui să se materializeze în reducerea taxelor de transport, pe termen lung”, este de părere Chisăliță.
Exporturile de energie scad, importurile cresc
Noile oportunități energetice nu par să găsească România pregătită, conform ultimelor analize din domeniu.
Pe 13 decembrie 2024, Institutul Național de Statistică publica studiul referitor la Resursele de energie primară în perioada 1.I - 31.X.2024.
Conform datelor INS, exportul de energie electrică a fost în primele zece luni de 9,10 milioane kWh, în scădere cu 3,6% față de aceeași perioadă a anului precedent, iar importul de 10,82 miliarde kWh, în creştere cu 59,7%.
Producţia din centralele electrice eoliene, în perioada 1 ianuarie-31 octombrie 2024, a fost de 5,07 miliarde kWh, mai puțin cu 18,2% comparativ cu perioada similară a anului trecut.
Consumul final de energie electrică în primele zece luni a fost de 41,55 miliarde kWh, cu 1,3% mai mare faţă de perioada similară din 2023. Consumul final de energie electrică în economie s-a cifrat la 31,54 miliarde kWh, în urcare cu 0,9%; consumul populaţiei (9,69 miliarde kWh) a crescut cu 3%. Doar iluminatul public a înregistrat o scădere cu 2,4% (327,2 milioane kWh).
În acest context, România a furnizat totuși fără probleme energie electrică Republicii Moldova în primele zile ale noului an.
Potrivit Guvernului R. Moldova, peste 50% din energia furnizată pe 1 ianuarie a fost importată din România iar 2,8%, din Ucraina.
În zilele următoare, o treime din necesar a venit din aceleași două surse, iar autoritățile din Moldova nu s-au confruntat cu probleme în furnizarea de energie.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
