„Defund the police” (tăiați finanțarea poliției) a devenit un slogan național al mișcării Black Lives Matter după moartea lui George Floyd, ultimul caz de deces al unei persoane afroamericane în timpul unei tentative de arestare de către polițiști albi.
Sloganul a găsit deja potențial sprijin în Minneapolis, orașul lui George Floyd, dar a atras atenția și în alte orașe mari ale SUA și a provocat reacții de la politicieni de top.
Președintele Donald Trump, care urmărește să fie reales pentru un al doilea mandat în noiembrie, a respins deja vehement posibilitatea.
„Acest an a adus cele mai reduse statistici de criminalitate în întreaga istorie a țării noastre, iar acum democrații radicali de stânga vor să taie fonduri și să abandoneze poliția noastră. Îmi pare rău, eu vreau lege și ordine”, a scris Trump pe Twitter pe 8 iunie, într-un mesaj adresat preponderent bazei sale de simpatizanți conservatori.
Totuși, pe 11 iunie, Donald Trump a făcut un pas către o reformă a poliției, afirmând că are în vedere un ordin executiv prin care să încurajeze departamentele de poliție să adere la „standardele profesionale curente pentru uzul de forță”.
Contracandidatul democrat, Joe Biden, se opune mișcării de reducere a finanțării poliției, dar sprijină „nevoia urgentă” de reformă, conform unui purtător de cuvânt al campaniei sale.
Ce înseamnă „defund the police”?
Când protestatari sau activiști cer reducerea fondurilor, nu înseamnă abandonarea poliției în termeni generali, așa cum susține Trump.
În schimb, ce vor aceștia, este realocarea unei părți din buget către școli, centre de pregătire profesională, instituții de sănătate mintală și locuințe subvenționate.
Mulți cercetători din mediul academic și lideri ai mișcărilor civice spun că sărăcia, șomajul și problemele de sănătate mintală (precum adicțiile, de exemplu) sunt cauzele primare ale criminalității, așa că o abordare adecvată de rezolvare a lor ar fi mai eficientă decât suplimentarea numărului de polițiști pe străzi.
„Avem nevoie de investiții în educație, scheme de angajare, acces cu adevărat echitabil la servicii medicale și mai puține patrule pe străzile noastre”, spune Kailee Scales, director al Fundației Black Lives Matter, într-un mesaj pe Twitter din 5 iunie.
Ar duce tăierea fondurilor la o creștere a criminalității?
Aceasta este poziția pe care o susțin șefii de departamente de poliție, sindicaliștii și politicienii, în principal cei republicani. Ei spun că poliția ar avea mai puține resurse să lupte cu criminalitatea.
„Minoritatea polițiștilor care abuzează de autoritatea lor trebuie trași la răspundere. Punct. Dar a reduce fondurile sau a desființa poliția ar fi o mișcare foarte periculoasă, cu efect de creștere a criminalității și de periclitare a locuitorilor nevinovați din Houston”, explică parlamentarul republican Wesley Hunt, reprezentant din Texas și afroamerican, într-un mesaj pe Twitter pe 8 iunie.
Cu toate acestea, criticii spun că în prezent sunt oricum prea mulți polițiști, în special în comunitățile sărace, de culoare, și că situațiile la care răspund ar fi mult mai bine deservite de alți profesioniști, precum lucrători sociali sau medici cu specialitate în afecțiuni psihice.
Alex Vitale, profesor de sociologie la Brooklyn College și autor al cărții „The End of Policing” (Sfârșitul poliției), afirmă că între un sfert și jumătate din toți oamenii uciși de poliție în fiecare an suferă de afecțiuni psihice. Poliția nu are „instrumentele necesare” pentru a face față unor astfel de oameni, spune acesta.
„Trebuie să reconstruim infrastructura pentru servicii de sănătate mintală cu capacitate de răspuns 24/24 și să scoatem poliția din această ecuație”, explică Vitale pentru Europa Liberă.
El adaugă și că poliția ar trebui scoasă din mediul școlar pentru că afectează negativ elevii, fără a avea niciun efect asupra criminalității.
Școlile din New York, de exemplu, au 5.000 de ofițeri de poliție, iar numărul acestora depășește numărul consilierilor școlari, subliniază Vitale.
Au mai existat încercări de reformare a poliției?
Odată cu indignarea crescândă din ultimii ani provocată de abuzurile poliției la adresa minorităților, agenții din întreaga țară au implementat schimbări pentru a încerca o rezolvare.
Departamentele de poliție au introdus programe de conștientizare a bias-ului rasial, au recrutat mai multe persoane de culoare, iar ofițerii au obligația de a purta camere de filmat pe uniforme. Dar rezultatele nu sunt cele așteptate, spun experții.
„Niciuna din acele măsuri nu a funcționat”, spune Vitale.
Este militarizarea poliției din SUA o parte a problemei?
Imaginile devenite virale cu polițiști înarmați până în dinți care interveneau pentru a opri protestatarii, dar și pe cei care vandalizau și furau din magazine, au pornit din nou dezbaterea despre așa numita militarizare a poliției.
De-a lungul anilor, departamentele de poliție au cumpărat echipament de nivel militar – cum ar fi grenadele paralizante și puști de lunetist – și au introdus antrenamente militare în programele lor. O altă parte a imaginii de militarizare a fost fluxul de recruți reveniți din misiuni militare în Irak și Afganistan.
Faimoasele echipaje SWAT (forțele de intervenție), care erau folosite în mod tradițional în luări de ostatici sau incidente armate în derulare, au ajuns să fie utilizate la percheziții banale de droguri, ceea ce pune în pericol populația în mod inutil, afirmă American Civil Liberties Union, într-un raport din 2014.
„Cartierele noastre nu sunt zone de război, iar poliția nu trebuie să ne considere inamici de război”, scrie ACLU în acel raport, subliniind că războiul împotriva drogurilor nu a dus la scăderea utilizării narcoticelor, dar a adus devastare în comunități sărace, cu precădere cele de culoare.
La șase ani după acel raport, situația nu s-a schimbat prea mult.
Într-un articol de opinie publicat de Washington Post, Philip Skinner, fost ofițer CIA în divizia antiterorism și actual polițist în Savannah, Georgia, scrie că departamentele de poliție din SUA seamănă cu o forță de ocupație și că antrenamentele se concentrează pe protecția poliției față de civili.
„Eu am descoperit că, cu cât mă apropii mai mult de vecinii mei, cu atât mai în siguranță suntem toți. Dacă schimbăm această mentalitate, putem schimba și antrenamentele în concordanță”, scrie Skinner.
Ce se propune în Congresul SUA?
Democrații din Camera Reprezentanților, conduși de grupul afroamerican, au propus cea mai mare reformă a poliției din ultimii ani, cu scopul de a rezolva problema brutalității și a discriminării.
Legea intitulată „Justiția în actul polițienesc 2020” ar urma să interzică imobilizarea unui suspect cu tehnici strangulante și mandatele de percheziție „fără bătut la ușă” pentru ofițerii federali, iar la nivel statal și local ar limita transferul de echipament și armament militar.
Legea ar coborî și pragul la care un ofițer poate fi anchetat penal pentru abuz și ar înființa un registru național pentru a împiedica practica actuală, în care un ofițer sancționat își poate găsi de muncă în alt oraș.
Unul dintre țeluri este și descoperirea practicilor discriminatorii care cer forțelor statale și locale să catalogheze uzul de forță pe categorii precum rasă, sex, prezența unui handicap, religia și vârsta persoanelor.
Ce fac orașele?
Primarul din Los Angeles, Erci Garcetti, a anunțat pe 3 iunie că administrația sa va tăia bugetul poliției cu aproape 150 milioane de dolari și va realoca banii către comunitățile de culoare.
Bill de Blasio, primarul din New York, a spus și el pe 7 iunie că va redirecționa din banii poliției către servicii sociale.
În Minneapolis, o majoritate din consiliul local a anunțat, tot pe 7 iunie, că va desființa instituția poliției și o va înlocui cu un program de siguranță publică „condus de comunitate”. Este cea mai radicală măsură anunțată după moartea lui George Floyd.
Ce alte propuneri mai există?
Așa numitul război împotriva drogurilor, pe care criticii îl cataloghează drept eșec total, ar putea fi următorul domeniu care pierde fonduri.
Mai mult de jumătate din întreaga forță de poliție din SUA este alocată pentru combaterea infracțiunilor legate de droguri și, cu toate acestea, nu a împiedicat penetrarea drogurilor în comunități, conform ACLU.
Organizația afirmă că acest „război” a fost devastator în comunitățile minoritare afroamericane, unde oamenii sunt arestați în proporție mult mai mare decât populația caucaziană.
Vitale explică, în context, pentru Europa Liberă, că drogurile și prostituția ar trebui decriminalizate, arătând succesele înregistrate de state europene care au aplicat această măsură.
Multe state americane au legalizat consumul recreațional de marihuana, deși consumul este în continuare ilegal la nivel federal.
Facebook Forum