Linkuri accesibilitate

 
Ce trebuie să știi după o săptămână nebună de diplomație privind războiul Rusiei în Ucraina

Ce trebuie să știi după o săptămână nebună de diplomație privind războiul Rusiei în Ucraina


Președintele ucrainean Volodimir Zelenski, președintele american Donald Trump și vicepreședintele Statelor Unite, JD Vance, la Casa Albă, pe 28 februarie 2025.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski, președintele american Donald Trump și vicepreședintele Statelor Unite, JD Vance, la Casa Albă, pe 28 februarie 2025.

În limba rusă și în limba ucraineană, expresia pentru montagne russe este „dealuri americane”. E o descriere adecvată a încercărilor diplomatice din ultima săptămână în ceea ce privește războiul Rusiei împotriva Ucrainei, în special în ceea ce privește relațiile abrazive dintre Washington și Kiev.

Întâlnirea de la Casa Albă care ar fi trebuit să se termine cu încheierea unui acord SUA-Ucraina privind resursele minerale, prezentat de președintele american Donald Trump drept un pas esențial către încheierea războiului, a eșuat grav: Nu a fost semnat niciun acord, iar președintele ucrainean Volodimir Zelenski a plecat mai devreme după un conflict dur în Biroul Oval. Trump a declarat că acesta ar putea „reveni când va fi pregătit pentru pace”.

Asta a fost pe 28 februarie. Trei zile mai târziu, oficiali americani de rang înalt au declarat presei că Trump întrerupe ajutorul militar american acordat Ucrainei, creând și mai multă incertitudine cu privire la capacitatea acesteia de a rezista în cel de-al patrulea an de invazie la scară largă a Moscovei și sporind urgența eforturilor europene de a interveni și de a umple golurile – nu doar pentru securitatea Ucrainei, ci și pentru propria securitate.

O zi mai târziu, pe 4 martie, în discursul lui din Congresul american, unde nu a criticat Kievul, Donald Trump a spus că Volodimir Zelenski l-a informat într-o scrisoare că e pregătit pentru discuții cu Rusia în ceea ce privește încetarea războiului și că e gata să semneze acordul mineralelor, „oricând”.

În mijlocul vârtejului, iată ce la ce ar trebui să fim atenți?

Va fi semnat acordul mineralelor?

Ceea ce a spus Trump în discursul său de pe 4 martie sugerează că Washingtonul și Kievul ar putea semna în curând un acord privind dezvoltarea în comun a mineralelor rare din Ucraina și a altor resurse.

Acesta ar fi un semn puternic că legăturile sunt din nou pe drumul cel bun după dezastrul din Biroul Oval.

Ce Trump nu a spus este, de asemenea, important: el nu și-a dublat criticile la adresa lui Zelenski spunând că președintele ucrainean nu dorește pacea și nici nu i-a pus la îndoială legitimitatea cerând Ucrainei să organizeze alegeri în curând.

Pentru moment, cel puțin, acest lucru indică faptul că Statele Unite îl vor trata pe Zelenski ca fiind important pentru orice posibilă încetare a focului sau acord de pace cu Rusia.

Cât va dura întreruperea ajutorului militar?

Un alt lucru pe care Trump nu l-a spus, cu toate acestea, a fost că va pune capăt suspendării livrării de arme și a altor ajutoare militare către Ucraina.

Oficialii americani au declarat că suspendarea se va încheia atunci când Kievul va demonstra un angajament de bună credință față de pace, iar consilierul pentru securitate națională al lui Trump, Mike Waltz, a precizat clar pe 5 martie că aceasta rămâne în vigoare.

Trump va „analiza cu atenție încetarea acestei pauze” atunci când vor fi organizate discuții de pace și măsurile de consolidare a încrederii vor fi „pe masă”, a spus el.

Acest lucru face ca Ucraina să fie presată să treacă la negocieri privind încetarea luptelor, în ciuda lipsei garanțiilor de securitate ale SUA dincolo de acordul privind mineralele, despre care oficialii americani spun că ar ajuta la protejarea Ucrainei, dând Statelor Unite un interes puternic în stabilitatea țării.

Cât de mult se vor apropia relațiile SUA-Rusia?

Trump a făcut valuri pe 12 februarie, când a dat peste cap politica SUA prin telefonul dat președintelui rus Vladimir Putin și prin trimiterea în Arabia Saudită a unor oficiali de rang înalt care să se întâlnească cu omologii lor ruși pentru discuții privind încetarea războiului din Ucraina.

S-au revigorat astfel relațiile marcate de mult timp de eforturile SUA de a izola Kremlinul și de a-l pedepsi pentru războiul neprovocat din Ucraina.

Acest lucru a provocat îngrijorarea că Kievul și Europa ar putea fi marginalizate și că li s-ar putea prezenta un acord de pace care ar lăsa Ucraina vulnerabilă la o nouă agresiune rusă și ar submina securitatea pe întreg continentul.

Modul în care interacțiunile dintre SUA și Rusia vor evolua în următoarele săptămâni ar putea fi crucial pentru viitorul Ucrainei, al Europei și al Occidentului

Va interveni Europa?

Deschiderea lui Trump către Rusia, relațiile dificile dintre SUA și Ucraina, incertitudinea cu privire la ajutorul american pentru Kiev și o nouă răcire a relațiilor transatlantice au alimentat apeluri urgente pentru ca Europa să facă mai mult în ceea ce privește securitatea pentru Ucraina și pentru ea însăși.

Inclusiv discuții privind creșterea livrărilor de arme pentru Kiev și o forță armată care ar putea fi desfășurată în Ucraina în cazul unei încetări a focului sau al unui acord de pace.

Faptul că aceste discuții pot fi transpuse în acțiune și cât de repede, ar putea avea o influență puternică asupra soartei Ucrainei și a viitorului Europei.

La fel, însă, și capacitatea Europei de a menține implicarea Statelor Unite - ca sprijin pentru intervențiile la sol în Ucraina, de exemplu.

Și Rusia?

În ultimele două săptămâni, diplomația intensă din jurul războiului din Ucraina s-a concentrat pe Statele Unite, Ucraina și Europa. Dar, în timp ce obiectivul general este de a pune capăt celui mai mare război din Europa de după 1945, țara care este responsabilă pentru război și care ar putea pune capăt acestuia aproape instantaneu dacă ar dori – Rusia – a părut să fie uneori în afara cadrului.

Discuțiile despre o forță armată care să fie desfășurată în urma unei încetări a focului, de exemplu, au continuat, în ciuda opoziției clare a Moscovei față de o forță NATO, cel puțin, și în ciuda afirmației Kremlinului că dorește un acord de pace cuprinzător – unul care ar putea oferi Rusiei influență asupra Ucrainei și un rol mai important în securitatea europeană – și nu are niciun interes într-un armistițiu limitat.

Rusia a declarat, de asemenea, că orice acord de pace trebuie să recunoască revendicarea sa asupra a patru regiuni ucrainene continentale în întregime, inclusiv asupra părților pe care Ucraina încă le controlează, o poziție inacceptabilă pentru Kiev.

Unii analiști spun că Rusia are o istorie de revendicări maximaliste ca tactică de negociere, astfel încât să poată coborî apoi pe poziții care corespund încă scopurilor sale.

Alții spun că, cel puțin pentru moment, Putin crede că poate atinge obiective globale precum subjugarea Ucrainei și ar folosi orice încetare a focului pentru a-și consolida forțele în vederea unui eventual nou atac.

Administrația americană a declarat că atât Ucraina, cât și Rusia vor trebui să facă concesii de dragul păcii, dar a spus puține despre care ar putea fi acestea în cazul Rusiei.

Pe măsură ce insistența lui Trump pentru pace persistă, ceea ce spun oficialii americani și ruși cu privire la forma unui acord care ar pune capăt luptelor este, de asemenea, ceva de urmărit.

articol publicat inițial pe rferl.org

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.

XS
SM
MD
LG