Linkuri accesibilitate

Ce urmează după alegerile din Germania


Angela Merkel și-ar dori să îi predea ștafeta lui Armin Laschet, însă rezultatul de duminică complică foarte mult aritmetica parlamentară din Germania.

Social-democrații au câștigat la limită alegerile federale din Germania însă aritmetica parlamentară din Bundestag este una complicată și ar putea întârzia alegerea unui nou cancelar.

Un lucru este cert după anunțarea rezultatelor preliminarii din Germania. Numele noului cancelar nu va fi anunțat prea curând, iar negocierile politice pentru formarea unei coaliții ar putea dura și câteva luni.

Rezultatele preliminarii de luni dimineață arătau că social democrații au obținut 25,7% din voturi, în timp ce blocul conservator a câștigat 24,1%. Verzii au obținut cel mai bun rezultat din istoria lor, cu 14,8% din voturi, și vor fi imposibil de ignorat în negocierile pentru formarea unei coaliții de guvernare.

Liderii ambelor formațiuni, Armin Laschet (CDU/CSU) și Olaf Scholz (SPD), speră că vor fi noul cancelar al Germaniei, după 16 ani în care țara a fost condusă de Angela Merkel.

Verzii și liberalii, care au adunat cele mai multe voturi din partea germanilor de sub 30 de ani, vor avea un rol important în configurația viitoarei coaliții.

Liderul creștin-democraților, prima reacție după ce televiziunile din Germania au anunțat estimările rezultatelor.
Liderul creștin-democraților, prima reacție după ce televiziunile din Germania au anunțat estimările rezultatelor.

BBC scrie că a fost cea mai strânsă cursă electorală din istoria recentă a Germaniei, echilibrul dintre cele două partide fiind fără precedent după cel de-al Doilea Război Mondial. Pentru conservatorii Angelei Merkel – care a condus Germania în ultimii 16 ani – este cel mai prost rezultat din istoria postbelică.

Ce urmează?

După o lungă perioadă în care o coaliție formată din două partide a condus Germania va fi nevoie, cel mai probabil, de trei partide pentru a forma o majoritate care să susțină un cancelar.

E un lucru care nu s-a mai văzut din anii ’50, scrie The Guardian, care detaliază următoarele etape până la desemnarea cancelarului.

După rezultatele finale, care nu pot schimba decât infim datele preliminarii, va urma o negociere în care atât social-democrații, cât și creștin-democrații vor încerca să coaguleze o majoritatea în jurul candidatului lor.

Această etapă de negocieri nu are o limită de timp stabilită, iar regulile scrise și nescrise din politica germană nu împiedică partidele să poarte negocieri în același timp cu mai multe formațiuni.

Cancelarul va fi ales, cel mai probabil, dintre Armin Laschet, candidatul blocului CDU-CSU și Olaf Scholz, ministrul de finanțe al Germaniei, care s-a adresat deja electoratului său și a spus că „noul cancelar se va numi Olaf Scholz.”

Olaf Scholz, la scurt timp după anunțarea rezultelor exit-pollurilor.
Olaf Scholz, la scurt timp după anunțarea rezultelor exit-pollurilor.

Un rol decisiv l-ar putea avea Verzii, care au anunțat deja un congres al partidului pentru sâmbătă, 2 octombrie, pentru a stabili pe cine vor susține în continuare.

Liberalii au anunțat deja că și-ar dori o coaliție cu conservatorii și Verzii, însă nu exclud nici posibilitatea de a susține un guvern format din social-democrați și Verzi.

Noul parlament german va avea prima sesiune cel târziu pe 26 octombrie. Nu e obligatoriu, însă, ca până atunci să fie stabilit și numele noului cancelar.

Negocierile pot dura și câteva luni, așa cum s-a întâmplat, de exemplu, la ultimele alegeri. Acestea au avut loc pe 25 septembrie 2017, însă Angela Merkel a fost desemnată cancelar abia pe 14 martie 2018.

Facebook Forum

XS
SM
MD
LG