Linkuri accesibilitate

Cinci probleme grele negociate de miniștrii NATO la București


Secretarul de stat al NATO, Jens Stoltenberg, a mulțumit României, la finalul reuniunii, pentru că a găzduit evenimentul.

Ministeriala NATO de la București, venită pe fondul îngrijorării occidentale față de prelungirea războiului declanșat de Rusia și de provocările energetice ale iernii, a fost ocazia reafirmării unității Alianței și sprijinului „de neclintit” pentru Ucraina. Un astfel de mesaj a țintit și Rusia.

Cele două zile ale reuniunii NATO din România au pus pe masă cele mai stringente probleme ale conflictului care a schimbat ordinea mondială și a readus războiul în Europa.

Găsirea de noi soluții de a sprijini Ucraina nu doar militar, cât și umanitar - în condițiile penuriei de energie și mijloace esențiale traiului zilnic pe timp de iarnă - a fost una una dintre principalele teme abordate de aliați.

Ministeriala a urmărit nu doar să răspundă la întrebări urgente privind natura și limitele ajutorului militar, cât mai ales să transmită mesajul de unitate al NATO și partenerilor săi.

Un mesaj necesar nu doar pentru ucrainenii care îndură ororile războiului de peste zece luni, dar și pentru vestitorii „oboselii războiului”, cei care ar vrea ca Occidentul să nu sufere la rândul lui de frig și de inflație pe altarul ajutorării Ucrainei.

Un mesaj esențial însă și pentru Vladimir Putin, a cărui strategie e să slăbească unitatea Alianței, producând cât mai multe pagube Ucrainei. O strategie care s-a dovedit de la bun început un eșec și care va fi un eșec și pe mai departe, după cum se prefigurează.

Declarațiile liderilor prezenți la București, de la secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, la secretarul de stat american Antony Blinken, ministrul de externe ucrainean Dimitro Kuleba și până la gazda reuniunii, președintele Klaus Iohannis, au mers toate în această direcție.

Europa Liberă a selectat cele mai relevante probleme și declarații ale ministerialei NATO.

1. Sprijinul pentru Ucraina rămâne ferm, indiferent de durata războiului. Rusia folosește iarna ca pe o armă

Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a declarat la finalul primei zile a summitului de la București că „reuniunea noastră transmite un mesaj de unitate și de un efort susținut de a sprijini Ucraina. Oricât va dura, nu dăm înapoi”.

Aliații au promis noi ajutoare pentru Ucraina, inclusiv ajutor non-letal precum combustibil și generatoare, pentru a ajuta Ucraina să facă față loviturilor rusești împotriva infrastructurii energetic.

„Sprijinul practic și politic al NATO va continua acum și pe termen lung”, a spus Stoltenberg.

„Fără aceste sisteme de apărare moderne de apărare antiaeriană oferite de aliații NATO, Ucraina ar fi îndurat atacuri mult mai devastatoare asupra rețelelor de gaz și infrastructurii energetice”.

Atacurile rusești dovedesc că președintele Putin „pierde pe câmpul de luptă” și folosește iarna „ca pe o armă”.

Rusia folosește iarna ca o armă. A reacționat NATO cu întârziere?
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:06 0:00

Secretarul de stat american, Antony Blinken, a fost la fel de ferm și i-a atras atenția lui Vladimir Putin că nu va reuși să dezbine NATO, dar și Ucraina nu va fi lăsată singură.

„Vrea să îi determine pe ucraineni să plece de acasă, să fie înfometați și să crească prețurile la energie, să dezbine NATO. Putin crede că îi vom lăsa singuri. Nu a funcționat și nu va funcționa, îi vom arăta că se înșală. Suntem alături de Ucraina, deși costurile sunt mari, dar altfel ar fi și mai mari.

A închide ochii când Rusia fură teritorii ar avea repercusiuni în toată lumea. Susținerea noastră pentru Ucraina este neclintită”, a fost mesajul lui Antony Blinken.

2. Planuri concrete în cazul unui atac rusesc

Chiar și faptul că reuniunea NATO a fost organizată la București, „aproape de țărmurile Mării Negre”, după cum se menționează în textul comun al declarației din prima zi, este o recunoaștere a importanței regiunii.

De altfel, întărirea flancului estic este și dovada. Președintele Iohannis a spus în declarația comună cu Jens Stoltenbeg că cele stabilite la Madrid trebuie concretizate.

„E nevoie de planuri concrete ca în cazul unui atac să se știe foarte exact cine, ce trupe și unde trimite. Nu putem să lăsăm astfel de decizii pentru un ultim moment și să fim luați prin surprindere”.

Astfel de decizii vor fi pregătite pentru summitul de la Vilnius, Lituania, de anul viitor, a precizat Iohannis.

Klaus Iohannis: „În cazul unui atac să se știe clar cine și ce trupe trimite”
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:42 0:00

3. China nu este un adversar

Preocupante au fost și relațiile cu China, nu numai din perpectiva raportării acesteia la războiul lui Putin și la criza gazelor și a petrolului, ci și din aceea a reconfigurării lumii după acest conflict, un punct de inflexiune după Războiul Rece.

De fapt, o competiție asupra a ceea ce urmează, după cum a punctat secretarul de stat SUA, Antony Blinken.

Este o „rivalitate sistemică” între China și țările noaste, pe care o recunosc și europenii, dar trebuie să găsim modalități de a coopera în „problemele mari care afectează oamenii indiferent de țară”: schimbările climatice, sănătatea globală, macroeconomia, a spus Blinken.

Ls summitul G7 din Germania „am restabilit un dialog între Uniunea Europeană și Statele Unite pe subiectul Chinei”. Ideea e că s-a conturat o convergență în ce privește responsabilitatea comună față de provocarea pe care pe care o reprezintă China.

Antony Blinken, despre cum pot răspunde Aliații provocărilor Chinei
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:55 0:00

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a mers în aceeași direcție

„Nu vedem China ca un adversar, vom continua să avem relaţii cu China când este în interesul nostru”, dar „dependența periculoasă față de regimurile regimurile autoritare, nu în ultimul rând de China, ca lanţ de aprovizionare, tehnologie şi infrastructură”, trebuie redusă, a spus Stoltenberg.

„Vom continua, desigur, relaţiile economice şi comerţul cu China, dar trebuie să fim conştienţi de dependenţa noastră, să ne reducem vulnerabilităţile şi să gestionăm riscurile”.

4. Ucraina trebuie să rămână un stat suveran ca să devină membră NATO

Aderarea Ucrainei la NATO a revenit pe agenda discuțiilor după ce aceasta a depus, în septembrie, o cerere în acest sens. Un subiect dureros pentru Ucraina și sensibil pentru Alianță, care a spus de la bun început că nu vrea să intre într-un război cu Rusia. De altfel, posibila aderare a Ucrainei la NATO a fost unul dintre pretextele lui Putin pentru invazie.

Ministrul de Externe ucrainean, Dmitro Kuleba și-a reiterat regretul că în 2008 s-a făcut greșeala strategică de a amâna aderarea Ucrainei la NATO. Decizie luată chiar la București.

„În cele din urmă, am discutat, de asemenea, cererea Ucrainei de aderare la alianță. Este cumva regretabil că tocmai aici, în acest palat, în 2008, în opinia noastră, s-a făcut o greșeală strategică prin amânarea aderării Ucrainei la NATO la summitul NATO de la București. Este regretabil pentru că România a fost și rămâne un susținător ferm al aderării Ucrainei. Așa că credem, iar ei au clarificat acest punct, că ar trebui să înceapă discuția privind aderarea Ucrainei. Și credem că greșelile făcute în trecut pot fi corectate la Vilnius în 2023. Înțelegem că există încă diferențe de opinii cu privire la modalitatea de a proceda cu privire la această problemă specială. Dar trebuie să aibă loc discuții despre cum să mergem mai departe și vom lucra cu aliații în acest scop”, a spus Kuleba.

Dmitro Kuleba, despre dorința Ucrainei de a adera la NATO
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:16 0:00

Răspunsul lui lui Jens Stoltenberg a fost destul de tranșant: „Cea mai urgentă sarcină este să ne asigurăm că Ucraina va triumfa ca naţiune suverană, democrată şi independentă în Europa”.

„Dacă nu reușește să rămână un stat suvern, Ucraina nu poate deveni membră NATO – este o precondiție”, a punctat Jens Stoltenberg.

Deci, trebuie să ne asigurăm că Ucraiana „triumfă” și asta facem acum, a fost concluzia lui Stoltenberg.

Poate fi Ucraina membră NATO? Răspunsul lui Jens Stoltenberg, secretarul general al Alianței
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:34 0:00

5. Lecția războiului: Moldova, Georgia și Bosnia Herţegovina trebuie sprijinite acum

„Moldova este un partener al NATO şi Moldova are o relaţie foarte apropiată cu Uniunea Europeană, iar mulţi aliaţi îi furnizează sprijin bilateral. Recent m-am întâlnit cu preşedinta Maia Sandu şi am avut discuţie foarte extinsă despre modalităţile în care ne-am putea aprofunda parteneriatul, respectând faptul că Moldova nu doreşte să adere la NATO, ci este o ţară neutră. Analizăm cum putem conlucra mai intens cu Moldova în diferite domenii, dar salutăm totodată faptul că aliaţi din NATO şi Uniunea Europeană furnizează ajutor economic Moldovei pentru a-i ajuta să gestionăm consecinţele,pe care ei le suferă din cauza războiului din Ucraina”, a arătat Jens Stoltenberg.

Ministrul de Externe al Republicii Moldova, Nicu Popescu, a declarat pentru Europa Liberă, că neutralitatea ţării sale, garantată prin Constituţie, nu implică „autoizolare, demilitarizare sau indiferenţă” faţă de invazia rusă din Ucraina.

De ce nu dorește Republica Moldova să adere la NATO? Ministrul de externe moldovean: Moldova vrea în UE
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:41 0:00

Secretarul geneal al NATO a lansat un mesaj puternic de susținere pentru cele trei țări care se „află sub presiunea Rusiei” și care caută sprijin la Alianță și la Uniunea Europeană, Moldova, Georgia și Bosnia-Herţegovina.

„Cu cât vom oferi mai mult sprijin acestor ţări, fiind diferite, dar confruntându-se cu presiunea rusească în diferite moduri, cu atât mai bine este să le ajutăm acum decât să vedem o evoluţie a situaţiei care merge în sens negativ, cum s-a întâmplat cu Ucraina la începutul anului”.

Aliații și-au exprimat sprijinul pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Georgiei, dar „au subliniat importanţa implementării unor reforme democratice”.

În ce privește Bosnia-Herţegovina, important este „să ne opunem încercărilor ruseşti de a interveni şi de a influenţa situaţia de acolo. Dar, este nevoie de un guvern după alegeri, de construirea unor instituţii de securitate şi de apărare care să fie reziliente.”.

Unirea Principatelor. Iași 2023
Așteptați
Embed

Nici o sursă media

0:00 0:00:38 0:00
XS
SM
MD
LG