„Noi trebuie să urmărim și rentabilitatea menținerii acestor centre”, declară șefa DSP Brașov, Andrea Neculau pentru Europa Liberă, după ce, la începutul săptămânii,
Primăria Brașov a anunțat că a închis și ultimul centru de vaccinare din cele patru pe care le înființase în colaborare cu Direcția de Sănătate Publică (DSP). Activitatea în centre a fost oprită rând pe rând. Locuitorii orașului vor putea apela în continuare pentru imunizare la medicii de familie sau la alte puncte de vaccinare deschise într-un spital și unități medicale private.
Suspendarea activității centrelor a început de la 1 iulie. Dacă în iarnă - primăvară, în județul Brașov erau funcționale 23 de centre cu 40 de fluxuri de vaccinare, acum au mai rămas 12.
Medicul Andrea Neculau completează că, din cauza scăderii interesului pentru vaccinare, au organizat evenimente de tip maraton, iar echipe mobile au mers în absolut toate localitățile rurale din județ, în încercarea de a-i convinge pe brașoveni să se imunizeze.
Ceea ce s-a întâmplat în Brașov e simbolic pentru întreața țară.
Mărirea și decăderea vaccinării
Conform datelor Comitetului Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea (CNCAV), la începutul lunii martie funcționau în România 435 centre, cu 634 de fluxuri. Cele mai multe centre erau dedicate inoculării cu serurile produse de Pfizer și Moderna. Restul, pentru AstraZeneca.
Am ales luna martie pentru debutul comparației căci, din 15 martie, autoritățile au permis programarea pentru vaccinare antiCOVID tuturor românilor de peste 16 ani, nu ca până atunci doar unor categorii.
O zi mai târziu, președintele CNCAV, Valeriu Gheorghiță, anunța că erau deja active, în țară, 760 de centre de vaccinare și urmau să fie deschise și altele.
Pe 6 aprilie 2021, numărul centrelor a ajuns la 908, cu aproape 150 mai multe decât la mijlocul lunii martie. Fluxurile din toate aceste unități se dublaseră față de luna precedentă.
După cum au explicat autoritățile, numărul unităților a avut mici variații de-a lungul unei luni, în funcție de problemele care apăreau.
În primele zile ale lunii mai, coordonatorul campaniei naționale de imunizare antiCOVID, Valeriu Gheorghiță, declara că se ajunsese la 997 de centre, iar fluxurilor din acestea, la 1481.
La debutul primei luni de vară, inventarul prezentat contura cam aceeași imagine, în creștere nesemnificativă cu puține centre și fluxuri.
Valeriu Gheorghiță semnala însă într-o conferință de presă că „45% din aceste centre au o activitate medie și scăzută, însemnând că vaccinează sub 50% din capacitatea fluxului”. Așa că propunea o reevaluare a activității, fie în sensul reducerii programului în centre fixe și detașarea personalului spre echipe mobile, fie suspendarea activității. Câteva zile mai târziu, la mijlocul lui iunie, oficialul anunța deja sistarea activității în 11 locuri și reducerea programului de activitate în alte 127.
Pe parcursul lunii sunt făcute publice tot mai multe închideri de centre. Astfel că bilanțul de la 1 iulie a a scăzut la 739.
Tot în acea perioadă a început medicul de familie Gindrovel Dumitra să observe o scădere dramatică a prezenței în centrul de vaccinare pe care îl coordona în comuna Sadova, din județul Dolj.
Deși este unul dintre cei mai cunoscuți doctori care promovează beneficiile vaccinării în general, în satul în care lucrează, a ajuns la concluzia că a atins limita de oameni care pot fi convinși în actualul context să se imunizeze cu serurile antiCOVID. În mai, prin centrul dedicat din Sadova, trecuseră peste o mie de doritori. Vara a venit cu relaxarea tuturor.
În viziunea sa, „am ajuns la acel nivel cu persoane care doresc să se vaccineze, dar le e teamă și amână foarte mult acțiunea”. Medicul de familie crede și că decizia de vaccinare în mediul rural e influențată de numărul mai mic de cazuri de îmbolnăvire. Ca urmare, precepția riscului e alta față de locuitorii orașelor.
Gindrovel Dumitra mai are în sat și un pastor într-o biserică despre care a aflat că i-ar fi făcut pe enoriași să promită că nu vor accepta vaccinul antiCOVID. Se declară frustrat de situație. „Decizia de a nu te vaccina înseamnă pierdere de vieți”, spune medicul de familie.
La 1 august, medicul a închis ușile centrului de vaccinare din Sadova. „Groaznic”, spune acesta oftând despre cum s-a simțit în acel moment.
„Până să închid centrul am încercat să apelez la autoritățile locale, să apelez la tot felul, să zicem, de persoane influente care pot să mă ajute astfel încât să creștem interesul față de vaccinare. Din păcate, atât s-a putut face.”
La nivel național, conform unui răspuns CNCAV pentru Europa Liberă, în 18 august, săptămâna aceasta, erau contabilizate la nivel național 606 centre. Fluxurile au scăzut și ele la 863.
Față de momentul de vârf de la sfârșit de mai și început de iunie, sunt cu aproape 400 de centre mai puțin în toată țara.
Viitorul campaniei e în cabinetele medicilor de familie
Atât șefa DSP Brașov, cât și doctorul din Dolj își pun speranțele în vaccinările făcute în rețeaua de medicină de familie.
Andrea Neculau, de la conducerea instituției de sănătate publică din județul Brașov, spune că în campania de imunizare e nevoie acum de comunicare directă.
„Ne aflăm în fața persoanelor ezitante, persoane care au nevoie de mult mai multe explicații, persoane care au nevoie de o abordare personalizată. Fiecare are îngrijorările lui.” De aceea, medicii de familie – la care se pot face vaccinări din luna mai - pot contribui la ieșirea din impasul actual, consideră directoarea DSP Brașov.
Recunoaște că, și în aceste cabinete, ritmul e lent. În zona ei de responsabilitate, au fost doctori care au vaccinat aproximativ 200 de persoane, din luna mai până acum, dar sunt și unii cu 20-30 pe listă. Preferă totuși să judece cifrele din luna septembrie, când trece perioada de concedii.
În sudul României, la Sadova, Gindrovel Dumitra vaccinează din luna mai, în paralel cu centrul pe care îl coordona, în cabinetul său de medic de familie. Descrie activitatea din cabinet ca fiind „în salturi”. A avut zile cu 17-18 persoane inoculate cu seruri anti-COVID, alte zile, fără nicio persoană. E drept și că i-a organizat pe doritori să vină în anumite momente ca să nu risipească doze.
Știe și că în județul său echipele mobile au ajuns în toate localitățile, dar s-au confruntat, pe alocuri, cu aceeași problemă: un număr mic de oameni interesați.
„Trebuie lucrat la încrederea în vaccin și nu la remodelarea sistemului de vaccinare”, afirmă Gindrovel Dumitra.
Specialistului îi e teamă că schimbarea de opțiuni în privința vaccinării va veni prea târziu, odată cu așa-numitul „val patru” de creștere a numărului de cazuri de COVID.
Gindrovel Dumitra: „Sper ca oamenii să înțeleagă să se vaccineze în acest moment în care nu am atins nivelul maxim în ceea ce privește numărul de îmbolnăviri în România.”
