Președintele Consiliului European, Charles Michel, a declarat că veto-ul președintei Georgiei, Salome Zurabishvili, asupra proiectului de lege care vizează mass-media și ONG-urile care primesc finanțare străină „oferă un moment de reflecție suplimentară” asupra legislației controversate care a declanșat săptămâni întregi de proteste în Georgia și îngrijorare în Occident.
„Fac apel la toți politicienii și liderii din Georgia să folosească bine această oportunitate și să se asigure că Georgia rămâne pe cursul european pe care populația îl susține”, a scris Michel pe X, fostul Twitter.
Legea ar obliga mass-media și organizațiile non-guvernamentale (ONG) să se înregistreze ca „urmărind interesele unei puteri străine” dacă primesc mai mult de 20% din finanțare din străinătate.
În decembrie anul trecut, Uniunea Europeană a oferit Georgiei statutul de țară candidată, dar a declarat, în același timp, că Tbilisi trebuie să îndeplinească recomandările de politică pentru ca oferta sa de aderare să avanseze.
Printre altele, Bruxelles-ul a cerut Georgiei să se asigure că alegerile rămân libere și corecte, să lupte împotriva dezinformării „privind UE și a valorilor sale” și să protejeze independența instituțiilor publice, cum ar fi banca centrală și organismele anticorupție.
Anunțându-și decizia pe 18 mai, președinta Zurabishvili, care a intrat din ce în ce mai mult în conflict cu partidul de guvernământ - Visul Georgian, de când acesta i-a susținut candidatura în 2018, a declarat că legislația contravine Constituției Georgiei și „tuturor standardelor europene” și a adăugat că aceasta „trebuie abolită”.
Partidul de guvernământ, Visul Georgian, are o majoritate suficientă pentru a trece peste veto-ul președintei Zurabishvili și este de așteptat să facă acest lucru în zilele următoare.
Visul Georgian a fost fondat de miliardarul favorabil Rusiei și fostul prim-ministru Bidzina Ivanishvili.
Procedura de adoptare a legii, conform Constituției Georgiei
Potrivit Constituției Georgiei, președintele are termen de zece zile (lucrătoare) pentru a promulga o lege adoptată de Parlament.
În cazul în care președintele returnează proiectul de lege Parlamentului, acesta supune la vot observațiile președintelui.
În cazul în care observațiile sunt adoptate, versiunea finală a proiectului de lege este înaintată președintelui pentru a fi semnată și promulgată în termen de șapte zile.
Dacă Parlamentul respinge observațiile președintelui, se supune la vot versiunea inițială a proiectului de lege.
În cazul în care președintele nu promulgă în termen de șapte zile legea, în forma care respinge observațiile sale, președintele Parlamentului este cel care are dreptul de a promulga legea.
O lege intră în vigoare în a 15-a zi de la promulgarea sa oficială, cu excepția cazului în care se stabilește o altă dată în textul legii.
În postarea sa pe X, Michel a declarat că va continua să monitorizeze evoluțiile din Georgia.
La începutul săptămânii, pe 14 mai, Michel a declarat că, dacă georgienii „doresc să adere la UE, trebuie să respecte principiile fundamentale ale statului de drept și principiile democratice”.
Zurabishvili a declarat că partidul Visul Georgian, împreună cu mai mulți parlamentari din opoziție, a votat legislația în pofida protestatarilor care se opun oricărei schimbări de la un curs pro-occidental înapoi spre Rusia.
Legea privind transparența influenței străine a fost condamnată de Statele Unite, de Uniunea Europeană și a provocat săptămâni de proteste care au fost în mod repetat reprimate violent de către autorități.
Sâmbătă, pe 18 mai, opozanții legii au fost atacați de susținătorii Visului Georgian în fața Universității de Stat din Tbilisi, unde așteptau sosirea prim-ministrului Irakli Kobakhidze, care predă un curs la universitate în week end.
Kobakhidze i-a acuzat pe protestatari că „urmează agenda minorității politice” și a acuzat că aceștia dau dovadă de o „mare iresponsabilitate” față de țara lor.
Opozanții au subliniat asemănarea cu legislația folosită de președintele Vladimir Putin pentru a zdrobi disidența în Rusia și pentru a înăbuși instituțiile independente, ceea ce i-a determinat pe georgieni să se refere la această măsură ca fiind „legea rusească”.
Zurabishvili a folosit această descriere într-un briefing după ce și-a anunțat veto-ul.
„Această lege este o lege rusă în esență și spirit, care contravine constituției noastre și tuturor standardelor europene. Astfel, ea reprezintă un obstacol în calea noastră europeană", a declarat ea. „Acest veto este complet legal și va fi transmis parlamentului astăzi”.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.