Până vineri, 27 octombrie, la ora 18:00, când pachetul de măsuri legislative care limitează cheltuielile publice a fost publicat în Monitorul Oficial, a fost înghesuială mare în sistemul de achiziții publice (SEAP).
E locul de unde instituțiile bugetare cumpără servicii și bunuri.
Multe dintre prevederile ordonanței Guvernului privind reducerea cheltuielilor bugetare pe anul 2023 au intrat în vigoare pe loc, în momentul apariției documentului în Monitorul Oficial.
Ordonanța – dezbătută intens, criticată, controversată din august, de când a fost pusă în dezbatere publică– este parte a măsurilor de reducere a deficitului bugetar pentru care Guvernul Ciolacu și-a asumat răspunderea în fața Parlamentului. Printre achizițiile care nu mai sunt permise instituțiilor bugetare se numără, de pildă, furnituri de birou, reparații curente, consultanță, studii.
Instituțiile publice - primării, consilii județene - s-au grăbit să cumpere până pe 27 octombrie tot ce au considerat că au nevoie. Altfel, banii necheltuiți se întorceau la bugetul de stat.
Datele prelucrate de Europa Liberă demonstrează volumul cheltuielilor.
În 2022, între 23 și 30 octombrie, instituțiile publice au încheiat direct din sistemul de achiziții publice 10.400 de contracte, în valoare de 77 de milioane de euro (383 de milioane de lei). În 2023, în aceeași perioadă, au fost aproape 20.000 de achiziții, de 173 de milioane de euro (867 de milioane de lei).
Europa Liberă a făcut o analiză a acestor achiziții din bani publici, din săptămâna 23 - 30 octombrie 2023. Le-am luat în calcul doar pe cele care au în descriere cuvântul „consultanță”, așa cum apare în ordonanță. Aceste cheltuieli nu mai sunt permise după intrarea în vigoare.
În acest caz, diferența dintre 2023 și 2022 este mult mai mare. Mai exact, anul acesta, în aceeași săptămână din octombrie, s-a cumpărat consultanță în valoare de șase ori mai mare decât în aceeași perioadă din 2022 – 18 milioane euro (92 milioane de lei) - 1.724 de tranzacții vs. 3,4 milioane de euro (17,2 milioane lei) - 374 de tranzacții .
Iar firma care a obținut cei mai mulți bani publici aparține unui angajat al statului, consilierul Bogdan Dragoș Marinescu, de la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE). Acesta a demisionat după publicarea acestei investigați a Europei Libere.
Consilier la MIPE, contracte de 500 de mii de euro într-o singură zi
Într-o singură săptămână, firma Funding Plan Investment SRL, deținută de Bogdan Dragoș Marinescu, consilier superior la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), a reușit să încheie contracte de consultanță de aproape 715 mii de euro (3,55 milioane de lei).
Este de departe firma care are cele mai bune rezultate în intervalul analizat de Europa Liberă – 23-30 octombrie 2023.
Iar ziua de 27 octombrie, adică exact cea în care s-a publicat OUG-ul de reducere a cheltuielilor bugetare, a fost pentru consilierul din MIPE cea mai profitabilă – a obținut contracte de aproape 500 de mii de euro (2,4 milioane de lei).
Înființată în 2019, fără niciun angajat raportat în 2022, firma a reușit să adune contracte din bani publici de peste 1 milion de euro (5,7 milioane de lei), în ultimii trei ani.
Iată cum a decurs ziua de 27 octombrie, când firma consilierului a câștigat contracte pe bandă rulantă:
Bilanțul Funding Plan Investment pentru o singură zi, 27 octombrie – 2,4 milioane lei.
Bogdan Dragoș Marinescu, patronul firmei de consultanță, nu crede că există nicio incompatibilitate între funcția pe care o ocupă la stat, de consilier în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, și activitatea sa din privat.
„Conform legii, incompatibilitate este atunci când desfășor activități de consultanță conform fișei postului”, explică Bogdan Marinescu, pentru Europa Liberă.
Iar contractele încheiate nu înseamnă neapărat că va primi și banii, adaugă acesta.
„Nu sunt contracte [în vigoare], pentru că toate sunt cu clauză suspensivă. Adică aceste contracte vor fi plătite numai momentul în care proiectele prin AFM (Administrația pentru Fondul de Mediu) vor fi aprobate”.
AFM este instituția care ar trebui să finanțeze primăriile cărora Marinescu le oferă consultanță.
Iar primăriile au ajuns la firma lui după ce Marinescu a trimis oferte către acestea, explică patronul firmei Funding Plan Investment.
Cristian Văduva, primarul comunei Galicea Mare/Dolj, una dintre instituțiile care a ales firma consilierului, confirmă pentru Europa Liberă că a primit o ofertă pe e-mail.
Văduva spune însă că nu știa că patronul este și angajat la stat, la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. „Nu mi-a sugerat nimeni să aleg firma respectivă”, susține primarul.
El mai spune că nu s-a grăbit cu achiziția de servicii de consultanță din cauza ordonanței care interzice achiziția unor astfel de servicii, ci pentru că își dorește să depună mai repede proiectele la AFM.
„Achiziția trebuia făcută cât mai repede, ca să se poată realiza documentele. Știu că trebuie să avem documentele, să putem să le încărcăm undeva între 11-12 decembrie și știu că regula este primul venit, primul servit”.
Și Cătălin Trăistaru, primarul din Sopot/Dolj – o altă comună care a încheiat contract cu Marinescu – susține că tot urgența depunerii proiectului la AFM a fost motivul pentru care a achiziționat serviciile de consultanță pe 27 octombrie.
Nicidecum ordonanța ce stătea să intre în vigoare. Cum a aflat de firma consilierului din Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene?
„Din întâlnirile noastre cu primari din județ, mai vorbim, ce proiecte mai apar, cu cine mai lucrează? Unii colegi, zic, domnule, uite, noi avem o firmă, nu ne cer bani înainte, plătim numai în cazul în care se finanțează proiectul”, explică primarul de la Sopot.
„Mi se pare o anomalie, dacă ni se interzice achiziția de consultanță, cum mai depunem proiecte cu finanțare europeană?”.
Consultanță pentru automăturătoare. Cine sunt campionii săptămânii
15 instituții publice au încheiat, într-o singură săptămână, între 23 și 30 octombrie 2023, contracte de consultanță mai mari de 100.000 de euro, potrivit SEAP (Sistemul Electronic de Achiziții Publice).
Cea mai mare sumă, 181 de mii de euro (899.000 de lei), a fost cheltuită de orașul Chitila/jud. Ilfov, care a cumpărat 14 de astfel de servicii.
De la consultanță pentru PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență- fonduri de la Uniunea Europeană), până la consultanță pentru achiziția unei automăturătoare (conform Dicționarului explicativ al limbii române, o automăturătoare este un autovehicul pentru măturatul străzilor).
„Să nu ne trezim că achiziționăm ceva inutil. De exemplu, o automăturătoare pentru autostradă care nu merge în oraș”, explică primarul de la Chitila, Emilian Oprea, nevoia de consultanță.
14 dintre cele contracte au ajuns la aceeași firmă – un PFA: Cioată M. Florica.
Primarul nu știe de ce au fost încheiate atât de multe contracte de consultanță în doar șapte zile, cu aceeași firmă – spune că a fost plecat la Strasbourg.
Ne-a promis că se va interesa și va reveni cu explicații, dar până la publicarea acestui material nu a făcut-o.
Florica Cioată, cea care va face consultanță pentru toate aceste proiecte, recunoaște că graba primarilor de a cumpăra astfel de servicii e legată de hotărârea guvernului.
„Au achiziționat înainte de OUG”, explică ea pentru Europa Libera. Florica Cioată spune că patru din cele 14 contracte încheiate săptămâna trecută sunt, de fapt, reluarea altora din lunile trecute, care n-au fost încheiate corect.
De ce o preferă Primăria Chitila?
„Mă ocup de achiziții publice din 2011, sunt un profesionist”, spune Florica Cioată pentru Europa Liberă.
Și Primăria Baraolt din județul Harghita a cumpărat servicii de consultanță de peste 100 de mii de euro (685.000 de lei), și tot de la o singură firmă – Szanorando SRL.
Primăria are nevoie de consultanță pentru două proiecte finanțate prin Anghel Saligny – program guvernamental de finanțare a autorităților locale – și pentru achizițiile publice pe care le face.
Nu e la prima colaborare cu firma din Tușnad, cu un singur angajat.
Un reprezentant al Szanorando SRL a explicat pentru Europa Liberă că el a întocmit documentațiile câștigătoare și că firma sa a fost aleasă pentru că, în trecut, colaborarea cu primăria a fost de succes.
„Au câștigat mai multe licitații cu documentațiile noastre”, explică reprezentantul.
Același lucru îl spune și primarul orașului, Benedek-Huszár János. „Firma ne-a ajutat la întocmirea cererilor de finantare în anul 2021, în urma cărora am câstigat trei proiecte din cele cinci depuse”.
În alt capăt de țară, în Mehedinți, Primăria Strehaia are nevoie de asemenea de ghidare în achizițiile publice.
A cumpărat în ultimele șapte zile consultanță de peste 100 de mii de euro (600.000 de lei) de la o singură firmă, Arkadia Consulting Grup SRL.
Cele două părți au mai colaborat anul acesta, în alte trei contracte, dar și în 2019 și 2020. Firma Arkadia Consulting Group este din București și îi are ca acționari pe Simona Popescu și Liviu Proteasa.
Tot ei sunt acționari și la firma Blue Point Telecom, implicată în scandalul scurgerilor de informații din programul Casa Verde.
Și tot 600.000 de lei a alocat, doar în ultima săptămână, și Primăria Lehliu Gară/jud. Călărași, pentru consultanță. Are nevoie de sfaturi pentru implementarea a patru proiecte europene.
Toate contractele au ajuns la aceeași firmă – Merlin Business Consulting SRL. Ioana Irimia, unul dintre acționarii societății, a explicat pentru Europa Liberă că câștigat toate aceste contracte pentru simplul fapt că a depus oferte.
„Am trimis la primărie oferte cu mult timp înainte. Două dintre contracte sunt cu clauză suspensivă, adică vom primi banii doar dacă se aprobă”.
În județul Satu Mare, primăria Tarna Mare are nevoie de consultanță pentru programul de iluminat public, pentru o platformă de gunoi, pentru clădirile publice și pentru depunerea unei cereri de finanțare.
În total, a încheiat contracte de 100 de mii de euro (560.000 lei) cu firma Sophia Residence, deținută de George Florin Bărbuș.
Firma figura în 2022 fără angajați. Contactat de Europa Liberă, patronul firmei nu a vrut să explice cum a reușit să obțină aceste contracte.
Primarul comunei, Mariana-Monica Sobius, în schimb, ne-a spus că a ales aceeași firmă pentru toate contractele de consultanță pentru că era de acord cu clauza suspensivă.
„Dacă nu câștigăm finanțările, nu plătim”. Și mai spune edilul că decizia Guvernului de a interzice achiziția de consultanță este contraproductivă. „Vom pierde bani europeni, proiecte transfrontaliere”, spune aceasta.
Și Primăria Macea, din județul Arad, are o firmă favorită pentru contractele de consultanță – Business Developing Group. Tot pentru 100 de mii euro (500.000 de lei), firma va asigura consultanța pentru proiectele de infrastructură acces agricol, elaborarea și implementarea proiectelor din fonduri nerambursabile și de reabilitare a clădirilor public.
Primarul din Macea e însă supărat. „Cu noua ordonanță nu mai putem semna contractul și pierdem finanțările. Ne pregătim de mai mult de un an pentru proiectul de canalizare și rămânem în aer”, explică Ciprian-Gheorghe Otlăcan.
A ales firma cu pricina după ce a primit oferte și, cum mai colaboraseră cu succes, a ales-o tot pe ea.
Business Developing Group a reușit, din 2018 până în prezent, să obțină din bani publici contracte de peste 2,5 milioane de euro (12 milioane de lei), doar prin încredințare directă. Acționarul unic al firmei este Sandu Flavius Dămăcuş.
Ce alte firme au mai câștigat contracte de sute de mii de euro în doar o săptămână?
- Eurogecon SRL – 510 de mii de euro (2,57 de milioane lei).
Firma este deținută Laura Monica Semes și Kinga Brigitta Sebestyen. Kinga Sebestyen a explicat pentru Europa Liberă cum a reușit într-o săptămână să încheie atât de multe contracte.
„Administrația Fondului de Mediu a publicat ghidul final de finanțare. Așteptam de mult apariția acestui ghid și lucram cu primăriile din primăvară, de când s-au lansat liniile de finanțare. Noi îi contactăm, le propunem colaborarea și dacă sunt de acord, lucrăm pe proiecte până la final. Când apare ghidul final, ei achiziționează serviciile noastre din SEAP”, spune acționarul firmei.
- Smart Services CNS SRL - 500.000 de euro ( 2 milioane de lei)
Firma a fost înființată în 2016 de Cătălina Velciu și a adunat contracte din bani publici de peste 2,2 milioane de lei. În 2022, figura cu doi angajați. Cătălina Velciu a refuzat să discute cu jurnaliștii Europa Liberă.
- Integra Grand Consult - 500.000 de euro ( 2 milioane de lei)
Firma fondată de Maria Dorina Grama Toth din Oradea are o vechime de opt ani și contracte cu statul de 2,5 milioane de euro.
Europa Liberă a solicitat puncte de vedere de la toate primăriile și firmele menționate în acest articol.
Ce prevede ordonanța austerității în privința achizițiilor
Art. I. — (1) În anul 2023, începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, ordonatorii de credite ai autorităților și instituțiilor publice, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, și la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare, nu pot încheia angajamente legale pentru categoriile de cheltuieli prevăzute la următoarele articole de cheltuieli bugetare:
a) „Bunuri și servicii” pentru alineatul „Furnituri de birou”;
b) Reparații curente;
c) Bunuri de natura obiectelor de inventar;
d) Cărți, publicații și materiale documentare;
e) Consultanță și expertiză;
f) Pregătire profesională;
g) Studii și cercetări;
h) Contribuții ale administrației publice locale la realizarea unor lucrări și servicii de interes public local, în baza unor convenții sau contracte de asociere;
i) Alte cheltuieli, cu excepția alineatelor „Chirii”, „Prime de asigurare nonviață” și „Executarea silită a creanțelor bugetare”; j) Asociații și fundații, cu excepția angajamentelor ce vizează domeniile „Sănătate”, „Asistență socială” și finanțarea structurilor asociative ale autorităților administrației publice locale prevăzute la art. 86 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, și ale asociațiilor de dezvoltare intercomunitară prevăzute la art. 10 din Legea serviciilor comunitare de utilități publice nr. 51/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare
