Linkuri accesibilitate

Cum afectează distanțarea Chinei față de războiul din Ucraina activitatea militară a Moscovei


Președintele Chinei, Xi Jinping, alături de omologul său rus, Vladimir Putin, la summitul din Uzbekistan, septembrie 2022.
Președintele Chinei, Xi Jinping, alături de omologul său rus, Vladimir Putin, la summitul din Uzbekistan, septembrie 2022.

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, s-a întâlnit joi cu omologul său chinez, Xi Jinping, la Samarkand în Uzbekistan. Liderul de la Beijing s-a arătat îngrijorat față de războiul din Ucraina și nu a adus în discuție niciun sprijin militar pentru conflictul declanșat în mod neprovocat de Moscova.

Întâlnirea de la Samarkand poartă însemnele unei reuniuni de fațadă dintre cei doi: atât Putin cât și Jinping poartă un dispreț față de valorile și acțiunile Occidentului, însă cel din urmă cunoaște mizele unei apropieri vizibile față de regimuri paria precum cel al Kremlinului.

Într-un discurs, de altfel, nuanțat, dar cu implicații semnificative ale liderului rus, Putin a recunoscut că Beijingul are „întrebări și griji” cu privire la invazia din Ucraina, după ce soldații ruși s-au retras în masă din regiunea Harkovului.

„Apreciem enorm poziția echilibrată a prietenilor noștri chinezi față de criza ucraineană. Vă înțelegem întrebările și grijile în acest sens”, a declarat Putin în discursul de deschidere al întâlnirii celor doi șefi de stat.

La rândul său, Xi Jinping a notat că Beijingul va „munci alături de Rusia să extindă sprijinul mutual cu privire la interesele de bază ale fiecăruia”.

„În timpul întâlnirii de astăzi, desigur, vom explica în detaliu poziția noastră cu privire la această problemă, deși am mai vorbit despre ea”, a precizat liderul Chinei, făcând referire la războiul din Ucraina.

Pe tot parcursul războiului, Beijingul s-a abținut să condamne invazia Rusiei și a oferit o vestă de salvare diplomatică Moscovei. Companiile de petrol din China au devenit principalii cumpărători de energie rusească și de alte materii prime la preț redus. De asemenea, Beijingul și-a menținut legăturile militare cu Rusia, luând parte la exercițiile militare Vostok 2022.

Ambii lideri au încercat să prezinte relațiile dintre cele două țări ca fiind normale, însă tonul Beijingului scoate la iveală temerile liderilor chinezi față de riscul de a deveni ținta sancțiunilor occidentale.

China rămâne un partener economic important pentru Occident. În 2021, valoarea totală a importurilor dintre SUA și China a ajuns la peste 656 de miliarde de dolari, în creștere față de 2020, atunci când mare parte din lanțurile de aprovizionare și cererea de pe piață a produselor chinezești și americani era în scădere din cauza pandemiei de Covid.

Spre deosebire de Statele Unite, în 2020 valoarea comerțului dintre Beijing și Moscova era abia de 50.7 miliarde de dolari – aproape de 13 ori mai mic decât relațiile economice dintre Beijing și Washington în același an. Dacă pentru China, relațiile economice cu Rusia reprezintă 2.8% din volumul total al comerțului realizat de Beijing cu restul lumii, pentru Rusia, China este cel mai mare partener comercial al său.

Noile alianțele economice ale Rusiei

În luna august, importurile de gaz rusesc ale Beijingului au atins cea mai mare valoare din ultimele 22 de luni (611.000.000 tone). Creșterea importurilor de gaze din Rusia vine pe fondul noii prietenii declarate între Vladimir Putin și Xi Jinping în luna februarie, cu puțin timp înainte de începerea războiului din Ucraina.

Însă capacitatea de import a Beijingului rămâne una modestă în comparație cu volumul de gaz rusesc importat de Uniunea Europeană 2021 – 54,7 miliarde de tone. În plus, China a obținut un discount de 50% pentru importurile de gaz rusesc până la finalul anului 2022.

Mai puțini bani dați de Beijing pe gazele rusești înseamnă mai puțini bani care ajung să sprijine mașinăria de război a Rusiei în Ucraina. Iar lipsa banilor și a tehnologiilor militare – despre care se credea că Moscova dispune până la invazia eșuată din Ucraina – au devenit vizibile după ce Kremlinul a decis să importe rachete și artilerie din Coreea de Nord și drone din Iran, state cărora le pasă mult prea puțin de sancțiunile occidentale.

Noile importuri de arme din Coreea de Nord și Iran relevă că:

  • Stocul de arme al Rusiei se epuizează pe zi ce trece;
  • Industria militară rusească nu poate produce arme de înaltă tehnologie ca urmare a embargoului impus de Occident Rusiei cu privire la exporturile de tehnologii strategice;
  • Beijingul nu a oferit până acum sprijin militar Moscovei despre care să se afle.

Toate cele din urmă limitează drastic capacitățile militare ale Rusiei în Ucraina. În timp ce resursele militare ale Moscovei se diminuează de la o zi la alta, Kievul primește în continuare arme și muniții din Vest, iar victoriile militare recente din nord-estul Ucrainei îi motivează și mai mult pe soldații ucraineni să continue contraofensiva împotriva Rusiei.

Armele non-convenționale ale Moscovei

Ucraina a reușit să recucerească într-o săptămână o suprafață din teritoriul său pe care soldații ruși o cuceriseră în cinci luni de zile. În condițiile în care Rusia se vede nevoită să recunoască înfrângeri pe front, iar Kremlinul evită o mobilizare generală de teama tensiunilor sociale, oamenii se întreabă dacă Rusia ar putea folosi armele nucleare în conflict.

Nu există un răspuns clar la întrebare, întrucât temperamentul lui Putin, felul în care ia decizii – precum cea de a invada Ucraina – și informațiile pe care le primește de la ceilalți oficiali și generali ruși rămân incerte.

Însă poziția Chinei față de conflict se poate schimba în condițiile în care Kremlinul escaladează operațiunile militare din sudul și estul Ucrainei și atrage după sine reacții și condamnări din partea Occidentului.

Până în prezent, China a respectat sancțiunile impuse Rusiei ca urmare a invadării Ucrainei, unele companii chineze reducând chiar legăturile cu Moscova pentru a evita să li se taie accesul pe piețele din Occident.

În ciuda întâlnirii de la Samarkand, China nu a semnalat nicio abatere de la poziția sa față de război. Evan Feigenbaum de la Carnegie Endowment for International Peace remarcă balanța pe care Beijingul încearcă să o păstreze față de Rusia și de Occident.

„Pe de o parte, China va oferi sprijin diplomatic Rusiei și angajamente largi în favoarea unei înțelegeri Beijing-Moscova a cărei rațiune și obiectiv principal este de a contrabalansa Washingtonul și instituțiile globale și preferințele politice favorizate de Occident și de Japonia”, se arată în comentariul făcut de Feigenbaum.

„Pe de altă parte, China va continua să se conformeze cu sancțiunile occidentale pentru a evita să devină o țintă și se va folosi de un limbaj nesincer despre „pace” și „stabilitate”, menit să liniștească statele din Asia Centrală și partenerii din Sudul Global care sunt neliniștiți de războiul Moscovei în Ucraina.”

  • 16x9 Image

    Sorin Dojan

    Absolvent in Drept la Universitatea Queen Mary din Londra, a ales jurnalismul din pasiune pentru oameni si povestile lor de viata. Anterior, a lucrat ca Editor Asistent la diferite publicatii academice, precum Queen Mary Human Rights Review si Women's History Review.

XS
SM
MD
LG