Linkuri accesibilitate

Cinci pe un loc în bătălia din PSD pentru conducerea partidului. Profilul candidaților care vor un fotoliu în Kiseleff


Congresul din 29 iunie stabilește cine o să fie noul președinte al PSD.

Șerban Nicolae și Ecaterina Andronescu sunt numele cu rezonanță intrate pe ultima sută de metri în competiția pentru funcția de președinte PSD. Celelalte nume înscrise, mai mult formal, în cursă sunt Liviu Pleșoianu, Cătălin Stochiță și Ilie Rotaru.

Cei doi au decis să o contracandideze pe Viorica Dăncilă, cea care s-a instala în fotoliul de președinte interimar imediat după ce Liviu Dragnea a plecat la închisoare. Șerban Nicolae și Ecaterina Andronescu se prezintă ca alternative pentru șefia PSD, considerând că Viorica Dăncilă nu are experiența politică necesară unei astfel de funcții.

Viorica Dăncilă a forțat organizarea rapidă a Congresului pentru 29 iunie, provocând o ruptură cu Paul Stănescu, cel care o susținea în epoca Dragnea.

Marian Oprișan a fost printre primii care au anunțat că îi susțin candidatura, în timp ce mai multe organizații PSD și-au anunțat sprijinul pentru aceasta.

Venită din Teleorman, Viorica Dăncilă a fost percepută ani la rândul în PSD drept protejata lui Liviu Dragnea. Ea a obținut două mandate de europarlamentar, fiind mereu propusă pe lista PSD de organizația condusă de Dragnea.

Creșterea influenței în partid a fostului său mentor a făcut ca Viorica Dăncilă să devină și președinta organizației de femei a PSD.

Liviu Dragnea a fost cel care a impus-o pe Viorica Dăncilă în fruntea Guvernului, fiind considerată o variantă sigură după ce Liviu Dragnea dăduse greș cu Sorin Grindeanu și Mihai Tudose. Ajunsă la Palatul Victoria, Viorica Dăncilă nu a livrat întocmai ceea ce a dorit Liviu Dragnea, deși era considerată ”marioneta” acestuia. S-a opus adoptării unei Ordonanțe de Urgență pe amnistie și grațiere, dar și unei OUG pentru modificarea Codurilor Penale. De asemenea, au fost probleme și cu Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții, o altă temă majoră pentru Dragnea. Relațiile Vioricăi Dăncilă cu fostul său mentor s-au răcit în timpul campaniei pentru europarlamentare, după ce premierul s-a opus restructurării Guvernului, dar și OUG-urilor dorite de partid. Condamnarea lui Liviu Dragnea, a pus-o pe Dăncilă în poziția de favorită pentru șefia PSD. Ea a profitat rapid de această situație și, din prima seară, a anunțat că preia interimar funcția de președinte.

A acționat și în plan guvernamental și a oferit ce i-au cerut baronii și primarii partidului. A modificat prin Ordonanță de Urgență legea electorală, în sensul ca președinții de CJ să fie aleși uninominal. Înaintea Congresului de la Sala Palatului a venit cu o nouă Ordonanță de Urgență referitoare la Codul Administrativ. Ambele au fost bine primite în partid.

Viorica Dăncilă a încercat să schimbe și linia partidului. A reluat discuțiile cu socialiștii europeni, înghețate înainte de alegerile europarlamentare. A făcut promisiuni oficialilor europeni că Guvernul nu va da OUG în zona justiției, afirmând în ședințele PSD că “tema justiției a omorât partidul”. O altă schimbare de paradigmă față de epoca Dragnea a fost abandonarea luptei împotriva “statului paralel”. Dăncilă a spus că a stat mult timp plecată la Bruxelles și nu știe dacă există acest stat paralel, o temă intens promovată în timpul campaniei electorale de Liviu Dragnea.

În ultima întâlnire informală de la Neptun, Dăncilă le-a transmis colegilor că este nevoie de fețe noi în conducerea partidului, deoarece acest lucru este confirmat de mai multe cercetări sociologice. Premierul a declarat oficial că nu dorește să intre în cursa pentru Palatul Cotroceni.

Cu toate acestea, analiștii consideră că schimbările sunt doar de formă, ca dovadă că Dăncilă și PSD continuă să ignore recomandările Comisiei de la Veneția și ale GRECO și continuă practica Ordonanțelor de urgență și a blocării în parlament a anchetelor penale cerute de procurori ( cazul Tăriceanu).

Șerban Nicolae spune că și-a depus candidatura pentru șefia PSD, fiind nemulțumit de linia partidului din ultima lună. Senatorul crede că are mai multe experiență politică decât Viorica Dăncilă pentru bătăliile care urmează pentru PSD. El a încercat să candideze și împotriva lui Liviu Dragnea la Congresul din 2015, dar candidatura sa a fost blocată deoarece nu a primit sprijinul necesar din partea organizațiilor. Înainte a să-și depună candidatura la Congres, Șerban Nicolae a sunat fiecare șef de organizație pentru a-l anunțat de intenția sa. Senatorul s-a înscris și în cursa internă din PSD pentru stabilirea candidatului la prezidențiale.

Nicolae este un nume controversat în politică, fiind asociat ca imagine cu Cătălin Voicu, cu modificările aduse în justiție, dar și cu mai multe remarci deplasate la adresa colegilor din Parlament. Șerban Nicolae nu a negat niciodată prietenia cu fostul senator Cătălin Voicu, fiind celebră imaginea cu senatorul PSD care conduce mașina în care se afla și Voicu. Social-democratul a explicat acel moment, afirmând că s-a dus să îl ia personal pe Voicu din arest, dar că nu se poate spune că a fost șoferul acestuia.

Șerban Nicolae este perceput în partid drept un continuator al liniei Dragnea, acesta având mai multe abordări legate de justiție, Uniunea Europeană și Klaus Iohannis apropiate de fostul lider PSD. De numele lui Șerban Nicolae se leagă și inițiativa privind retrocedarea rezervelor de aur ale BNR, dar și mai multe inițiative care au fost privite de societatea civilă drept favorabile celor aflați în închisoare.

Ecaterina Andronescu a mai cochetat cu funcția de președinte PSD, dar niciodată nu a ajuns să fie candidat în Congres. Actualul ministru al Educației s-a aflat anul trecut în competiție directă cu Viorica Dăncilă pentru funcția de președinte executiv al PSD. Sprijinul de care a beneficiat actualul premier din partea lui Liviu Dragnea a fost însă decisiv în stabilirea învingătorului. Andronescu și-a depus candidatura anul acesta fără să aibă o discuție prealabilă cu șefii

Cariera Ecaterinei Andronescu a fost legată de desele sale numiri în fruntea Ministerului Educaței. Ea a fost acuzată că a bulversat sistemul de educație prin schimbările promovate. În 2014, după pierderea alegerilor prezidențiale, Ecaterina Andronescu a rămas fără imunitate parlamentară după ce DNA a solicitat acest lucru în dosarul Microsoft. În 2018, DNA a clasat dosarul în care acuzată și senatoarea PSD. Ecaterina Andronescu a candidat în 2014 pe listele PSD la europarlamentarele, dar a renunțat la funcție după ce a obținut mandatul.

Andronescu a criticat într-o scrisoare din august 2018 modul în care este condus partidul de Liviu Dragnea. Ea a cerut atunci demisia acestuia din fruntea PSD, dar și a guvernului condus de Viorica Dăncilă. Peste numai câteva luni, în noiembrie 2018, Andronescu a acceptat oferta lui Liviu Dragnea de a ocupa portofoliul de la Educație.

Liviu Pleșoianu este considerat un outsider în bătălia pentru șefia PSD. Cunoscut drept un radical în partid, Pleșoianu s-a făcut remarcat prin discursurile sale împotriva statului paralel, pentru amnistie și grațiere, dar și împotriva Uniunii Europene. Este un personaj promovat intens de propaganda rusă și a acuzat-o pe Viorica Dăncilă că este “teleghidată de serviciile secrete”.

Celelalte două nume înscrise în competiția pentru funcția de președinte PSD sunt Cătălin Stochiță și Ilie Rotaru. Primul este cunoscut drept “finul lui Vanghelie” și a încercat de mai multe ori să candideze pentru diferite funcții în partid. Există șanse ca până la Congresul de sâmbătă, candidaturile acestora să nu fie validate în Comitetul Executiv.​

Meciul din Guvern pentru funcția de președinte executiv al PSD

Funcția de președinte executiv al PSD este dorită de patru candidați: Daniel Suciu, Eugen Teodorovici, Daniel Florea și Sorin Bota.

Vicepremierul Daniel Suciu a fost văzut inițial drept preferatul Vioricăi Dăncilă pentru funcția de președinte executiv. Venit din mass-media în organizația din Bistrița Năsăud, actualul ministru al Dezvoltării a avut o ascensiune rapidă în epoca Dragnea. A ajuns liderul grupului deputaților PSD, iar la începutul acestui an a devenit vicepremier și ministru al Dezvoltării.

De numele lui Suciu se leagă actualul Cod Administrativ, adoptat prin Ordonanță de Urgență. Cu toate acestea, el nu este văzut în partid drept un politician cu anvergură.

Eugen Teodorovici are cea mai mare notorietate dintre candidații pentru funcția de președinte executiv. El a intrat în cursă internă pe ultima sută de metri, fiind un apropiat al Vioricăi Dăncilă după ce aceasta a preluat puterea în partid.

Teodorovici a fost promovat în Guvern de fostul premier Victor Ponta. Adus în primă fază în funcția de ministrul al Fondurilor Europene, a devenit ulterior ministru de Finanțe. De numele său se leagă modificările aduse Codului Fiscal în 2015. În timpul epocii Dragnea, Eugen Teodorovici s-a manifestat în prima perioadă ca un rebel, contestând mai multe inițiative ale Guvernului din calitatea sa de senator. Senatorul a intrat în Executiv după formarea Cabinetului Dăncilă, la începutul anului 2018.

El s-a numărat printre semnatarii OUG 114, care a bulversat mediul economic. În calitate de ministru de Finanțe, el a purtat negocierile cu băncile pentru schimbarea prevederilor OUG 114. Tot el este promotorul ideii de amnistie fiscală. Victor Ponta, fostul său șef pe linie de partid și Guvern, l-a acuzat de mai multe ori pe Eugen Teodorovici că a preferat un scaun de ministru, în loc să critice politicile economice ale lui Liviu Dragnea și Darius Vâlcov.

În imaginea publică, Eugen Teodorovici a fost perceput drept un personaj care frecventează discotecile și cluburile. De asemenea, au existat acuzații cu privire la veniturile sale, fiind acuzat că plătește rate mai mari decât veniturile pe care le obține.

Senatorul PNL, Florin Cîțu, l-a acuzat în mai multe rânduri pe Eugen Teodorovici de relații cu Moscova.

Eugen Teodorovici și-a anunțat intenția în interiorul PSD de a reprezenta partidul și la alegerile prezidențiale.

Daniel Florea este primarul Sectorului 5 și a fost considerat și el un apropiat al lui Liviu Dragnea. A încercat să candideze fără succes și la Congresul din 2017, dar s-a retras.

Fost judecător, Florea obține venituri substanțiale din cabinetul său de avocatură. A fost sprijinit de Liviu Dragnea să candideze din partea PSD la alegerile locale, fiind atunci într-o bătălie internă cu Cristian Rizea. Daniel Florea s-a aflat de mai multe ori în tabăra opusă Gabrielei Firea în cadrul organizației PSD București.

Deputatul Sorin Bota susține că este ultima sa șansă pentru a candida la o funcție importantă în PSD. Candidatura sa a fost o surpriză, deși numele deputatului este cunoscut din guvernarea Năstase. Principala controversă legată de Sorin Bota este legată de semnarea contractului Bechtel, acesta fiind secretar de stat în Ministerul Transporturilor în perioada 2001 – 2004.

Bătălie mare pentru o funcție care nu se știe cum o să fie aleasă

Comitetul Executiv de vineri va decide dacă secretarul general al partidului o să fie ales de Congres sau într-o ședință viitoare a CEX. Potrivit actualului Statut, funcția trebuie decisă de delegații de la Congres, dar există o propunere ca secretarul general să fie ales în Comitetul Executiv, la propunerea președintelui PSD.

Până la o decizie finală, șase social-democrați s-au înscris în bătălia pentru funcția de secretar general. Cei șase sunt: Codrin Ștefănescu, Felix Stroe, Mihai Fifor, Rodica Nassar, Gabriel Petrea și Marius Dunca.

Codrin Ștefănescu a ocupat funcția de secretar general al PSD până la alegerile europarlamentare. Imediat după pierderea alegerilor, acesta a fost schimbat din această poziție în cadrul Comitetului Executiv. Ștefănescu a fost considerat un loial al lui Liviu Dragnea și s-a remarcat prin atacurile virulente la adresa adversarilor politici, dar și împotriva “statului paralel”. Au existat voci în partid care l-au făcut răspunzător pentru pierderea alegerilor și pentru faptul că nu a stat până la final în sediul PSD pentru a coordona numărătoarea paralelă a voturilor. Codrin Ștefănescu a devenit secretar general după ce Marian Neacșu a fost exclus din partid, din cauza scrisorii în care îi cerea lui Liviu Dragnea să plece din fruntea partidului.

Felix Stroe a fost și el considerat un apropiat al lui Liviu Dragnea. Este deja cunoscută imaginea din sediul PSD Constanța în care pe pereți se afla un tablou cu fostul lider social-democrat. Stroe este considerat un bun organizator de cei din partid, dar nu are o relație bună cu presa. El a fost ministru al Transporturilor în guvernul condus de Mihai Tudose, dar nu s-a mai regăsit în această funcție și în guvernul Dăncilă.

Mihai Fifor este actualul purtător de cuvânt al PSD, dar și președinte al Consiliului Național. Cu toate aceastea, el și-a depus și candidatura pentru funcția de secretar general, dar și pentru cea de prezidențiabil.

Funcția de președinte al Consiliului Național a fost obținută de Fifor datorită lui Liviu Dragnea. Senatorul a recunoscut că a aflat că va fi ales în această funcție doar în momentul în care a intrat în ședința Consiliului Național. Fifor a fost ministru al Economiei, dar și al Apărării în guvernul Tudose.

Mai mulți social-democrați susțin că, în septembrie 2018, Mihai Fifor a semnat scrisoarea prin care i se cerea demisia lui Dragnea. Senatorul nu a recunoscut niciodată însă că a semnat acea scrisoare. După condamnarea lui Liviu Dragnea, Fifor a devenit purtătărul de cuvânt al PSD.

Rodica Nassar este actualul secretar general interimar al PSD. Ea conduce de peste un deceniu organizația PSD Sector 2, care a obținut constant rezultate bune la la alegeri. Nassar este secretar de stat în acest moment în Ministerul Sănătății, numele său fiind vehiculat de mai multe ori chiar pentru șefia acestui minister.

Gabriel Petrea este președintele tinerilor social-democrați. S-a aflat printre semnatarii scrisorii împotriva lui Liviu Dragnea, dar a rezistat totuși în funcție.

Marius Dunca a fost ministru al Tineretului și Sportului în epoca Dragnea și conduce organizația PSD Brașov. Văzut inițial drept un favorit pentru funcția de secretar general, Dunca a fost contestat de vechea gardă din partid. Acestuia i s-a reproșat scorul mic de la alegerile europarlamentare, dar și faptul că din organizația sa au plecat mai mulți parlamentari către Pro România.

Congresul din 29 iunie este văzut de mulți drept unul de tranziție. Vechea gardă din PSD așteaptă Congresul de la începutul lui 2020, în care se va face analiza rezultatelor de la alegerile prezidențiale și se va alege o nouă conducere a partidului. Pentru a putea să ajungă în fața Congresului, candidaturile urmează să treacă prin filtrul Comitetului Executiv care se va reuni vineri.

Facebook Forum

XS
SM
MD
LG