Linkuri accesibilitate

Cine beneficiază de abrogarea recursului compensatoriu și ce ar trebui să facă guvernul după asumarea răspunderii


Penitenciarul Craiova

Abrogarea recursului compensatoriu ”nu se poate face peste noapte”, a fost declarația ministrului Predoiu care a generat reacții negative din partea asociațiilor de magistrați și a opiniei publice. Motiv suficient pentru guvernul Orban să anunțe că abrogarea se va face prin asumarea răspunderii în fața parlamentului, într-un pachet legislativ mai amplu.

Nici PSD nu stă însă cu mâinile în sân, Marcel Ciolacu, noul lider interimar al PSD, a anunțat că vrea ca abrogarea recursului compensatoriu, dar și anularea pensiilor speciale să se regăsească la votul final de miercuri în Parlament.

Abrogarea nu rezolvă însă situația eliberărilor condiționate pe bandă rulantă ca urmare a legii recursului compensatoriu, dintr-un motiv: acționează legea penală mai favorabilă. Deci, de prevederile recursului compensatoriu vor beneficia în continuare toți cei aflați în momentul de față în închisori, soluția abrogării fiind utilă doar pentru viitor. Timp în care pușcăriile vor continua să se golească în același ritm accelerat încă o bună perioadă.

Cine beneficiază de abrogarea recursului compensatoriu

Pe de altă parte, legea retroactivează până în 24 iulie 2012, dată la care CEDO a pronunțat hotărârea semi-pilot ”Iacov-Stanciu contra României. În spațiul public au apărut deja susțineri potrivit cărora de legea penală cea mai favorabilă vor beneficia nu doar cei aflați acum în penitenciare, ci și cei în fază de judecată sau chiar de urmărire penală, dacă fapta este comisă după această dată și până în 19 octombrie 2017, când a intrat în vigoare legea recursului compensatoriu. CEDO a emis în 2017 o decizie pilot în cauza ”Rezmiveș și alții contra României, suspendând judecarea celor aproximativ 8.000 de plângeri care vizau condițiile de detenție din România, pentru care s-au plătit despăgubiri de aproape 5 milioane de euro în perioada 2013-2017 către deținuții care au câștigat la CEDO. Ministrul Cătălin Predoiu atrăgea atenția, în conferința de presă de săptămâna trecută, că ”este vorba și de legea penală mai favorabilă, discriminările care ar apărea dacă reglementăm greșit”.

Cadou de la Parlament pentru deținuți

Proiectul legii recursului compensatoriu oferea deținuților închiși în condiții improprii- mai puțin de 4 metri pătrați de persoană- câte 3 zile bonus la 30 zile executate. Parlamentul a schimbat legea și a oferit 6 zile bonus la fiecare 30 de zile. În plus, dacă o singură celulă nu îndeplinea standardele CEDO, se considera că tot penitenciarul nu le îndeplinește. Legea a fost votată de PSD, ALDE și UDMR.

Fostul ministru al justiției, Raluca Prună, susține însă că legea mai blândă se referă doar la executarea pedepselor, deci se aplică numai celor condamnați definitiv și aflați în penitenciare.

”Cel care a săvârșit o faptă penală și nu este condamnat definitiv, deci nu a început executarea unei pedepse, nu poate să beneficieze de recursul compensatoriu. De acesta, ca lege penală mai blândă, poate beneficia, în opinia mea, doar cel care este acum în executarea unei pedepse. Dacă a fost condamnat după abrogarea legii nu poate să spună că avea o așteptare că va face închisoare în condiții proaste și o să i se dea beneficii. Acestora li se va aplica legea nouă, care va fi ea. Asta nu înseamnă însă că aceia care au făcut o faptă penală după 2012 și încă nu sunt condamnați nu se vor duce în instanță și nu vor cere să beneficieze de legea recursul compensatoriu”, spune Raluca Prună pentru Europa Liberă.

Judecătorul Cristi Danileț susține și el că toți aceia care vor intra în penitenciar după abrogarea legii nu vor mai beneficia de recursul compensatoriu.

”Legea privește condițiile din penitenciar, dacă sunt în stare de judecată și intru în penitenciar după ce legea nu mai există, cum să beneficiez de ea? Legea penală cea mai favorabilă se aplică deținuților din penitenciare cât timp e în vigoare legea. CEDO nu ne-a spus să eliberăm deținuții din penitenciare, CEDO ne-a spus să găsim soluții pentru a îmbunătăți condițiile din penitenciare și se referă în mod concret la spațiul fiecărui deținut, la curățenie, la condiții medicale. Deci, statul român trebuie să găsească soluții pentru aceste lucruri, nu să elibereze deținuții”.

Cum rămâne cu procesele de la CEDO

Dincolo de toate acestea, abrogarea legii recursului compensatoriu mai pune problema proceselor aflate la CEDO, peste 3000 de dosare, care au fost înghețate după 2017 și după ce guvernul român și-a asumat un plan pe termen lung pentru rezolvarea condițiilor de detenție.

Însuși ministrul Cătălin Predoiu spunea acum o săptămână că ”abrogarea peste noapte a recursului compensatoriu, fără a pregăti toate aceste planuri, inclusiv discuțiile cu CEDO și măsuri de extindere a capacității penitenciare, ar conduce la efecte colaterale poate mai severe decât cele din prezent. O abrogare abruptă fără să asigurăm CEDO că extindem capacitatea penitenciară, că extindem numărul de consilieri de probațiune, ne-ar conduce la condamnări”.

Abrogarea recursului compensatoriu prin asumarea răspunderii nu este suficientă, spune Raluca Prună, ea trebuie urmată de un mecanism compensatoriu, care poate fi cel în bani.

PNL spunea tot timpul să luăm unități militare și le facem pușcării, păi să le facă PNL dacă poate
Raluca Prună, fost ministru de justiție în guvernul Cioloș

”Dacă acest instrument se abrogă pur si simplu și nu există nimic în loc, este de prevăzut că CEDO va reacționa. Dar nu cred că este o problemă foarte mare, statul român poate să explice faptul că era o problemă care afecta siguranța cetățeanului și că vor propune ceva mai rezonabil. Recurs compensatoriu în bani, de exemplu, dar ceva trebuie să facă, asta e sigur, și trebuie să facă ceva rapid. CEDO nu spune bani sau zile de compensare, spune: ia măsuri ca să îmbunătățești condițiile. Deci, guvernul trebuie să propună un mecanism compensatoriu, construcția de penitenciare e pentru viitor.

Judecătorul Cristi Danileț susține că România va fi condamnată la CEDO doar dacă nu îmbunătățește condițiile din penitenciare. ”Nu riscăm dezghetarea proceselor de la CEDO dacă abrogăm legea recursului compensatoriu, Nici vorbă, nu riscăm nicio condamnare la CEDO”, spune Danileț pentru Europa Liberă.

Ce a făcut și n-a făcut România în doi ani

La doi ani de când a fost obligată de CEDO să adopte un plan pentru eliminarea supraaglomerării și condițiilor proaste din închisori, pușcăriile sunt tot pline, cu un grad de ocupare 111%, iar noile penitenciare planificate nu există nici măcar pe hârtie. Planul asumat de Guvernul României în fața CEDO, în 2018, presupune că până în 2024 ar trebui să apară 9.446 de locuri noi și modernizate de detenție. Conform calendarului, statul ar fi trebuit ca în 2018-2019 să creeze 316 locuri noi în pușcării și să modernizeze 500 din cele deja existente. S-a reușit doar 43% din acest obiectiv, până în aprilie 2019, arată datele APADOR-CH. Au apărut doar 70 de locuri noi, la penitenciarele din Giurgiu și Deva, iar 282 de locuri au fost modernizate la Deva, pentru a corespunde standardelor de 4 metri pătrați pentru fiecare deținut.

De legea recursului compensatoriu au beneficiat în total peste 14.400 de deținuți, dintre care aproape 12.000 au intrat la liberare condiționată mai repede, fiind eliberați de judecători, iar restul au fost eliberați direct, considerându-se că și-au ispășit pedepsele, cu zilele bonus primite, conform datelor oficiale.

Tudorel Toader și despăgubirile

În martie anul acesta, fostul ministru Tudorel Toader a inițiat un proiect de lege prin care deținuții care au stat în condiții improprii în perioada 2012-2017 urmau să primească despăgubiri cuprinse între 370 și 550 de milioane de euro de la buget. Calculul a aparținut Federației Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor, care a ripostat dur la vremea respectivă față de această intenție.

”Concret, la un rulaj total al deținuților estimat pentru perioada 2012 – 2017 de 92.000 de deținuți, aceștia fiind beneficiarii, costurile totale pentru bugetul de stat se vor ridica la o sumă cuprinsă între 370 milioane € (la o despăgubire de 5€/zi/deținut) și 550 milioane € (la o despăgubire de 8€/zi/deținut). Astfel, suma maximă care ar putea fi obținută de 1 deținut pentru această perioadă de 5 ani ar urma să fie de 9.125 € (la o despăgubire de 5€/zi/deținut) sau de 14.600 € (la o despăgubire de 8€/zi/deținut)”, spuneau sindicaliștii.

Sindicaliștii angajaților din penitenciare au făcut și o listă a câtorva dintre beneficiarii proiectului de lege.

1. Beniamin Laichici (Jianu) – condamnat pe viață pentru că a împușcat mortal cinci oameni într-o singură zi și eliberat după 22 de ani de detenție (doar ultimii 5 în condiții improprii conform dlui Toader) – despăgubire între 9.125 € și 14.600 €.

2. Petru Hera Cristea – recidivist condamnat pentru viol și tâlhărie, eliberat după ce a executat 1.070 de zile de închisoare – despăgubire între 5.350 € și 8.560 €.

3. Mircia Gutau – condamnat pentru corupție și eliberat după ce a executat 851 de zile de pedeapsă cu închisoare – despăgubire între 4.255 € și 6.808 €.

4. Gheorghe Ștefan (zis Pinalti) – condamnat pentru corupție și eliberat după ce a executat o pedeapsă de 1.278 de zile de închisoare – despăgubire între 6.390 € și 10.224 €.

5. Mihai Stoica (zis Meme) – condamnat pentru înșelăciune și eliberat după ce a executat 713 zile de închisoare – despăgubire între 3.565 € și 5.704 €.

6. Mircea Băsescu – condamnat pentru trafic de influență și eliberatdupă ce a executat a executat 860 de zile de detenție – despăgubire între 4.300 € și 6.880 €.

7. Nicolae Dumitru (zis Niro) – condamnat pentru trafic de influență și eliberat după ce a executat 568 de zile în detenție – despăgubire între 2.800 € și 4.544 €.

8. Gregorian Bivolaru (zis Guru) – condamnat pentru act sexual cu un minor și eliberat după ce a executat 764 de zile de închisoare –despăgubire între 3.820 € și 6.122 €.

9. Claudiu Sibişean – condamnat pentru infracțiuni de crimă organizată și eliberat după ce a executat 1.893 zile de inchisoare – despăgubire între 9.125 € și 14.600 €.

10. Lucian Darie – condamnat pentru infracțiuni de pedofilie si pornografie infantilă și eliberat după ce a executat 1.218 zile închisoare – despăgubireîntre 6.090 € și 9.744 €.

Facebook Forum

XS
SM
MD
LG