Linkuri accesibilitate

Prioritățile lui Predoiu în Justiție. Cum s-au desumflat promisiunile din luna de miere a guvernului PNL


Cătălin Predoiu temporizează elanul electoral privind măsurile controversate din Justiție.

Ministrul Justiției Cătălin Predoiu a anunțat ceea ce era de așteptat: promisiunile cu tentă electorală, privind abrogarea recursului compensatoriu și desființarea Secției Speciale, făcute de PNL înainte de a-și asuma guvernarea și scrise negru pe alb într-un pact politic cu USR, nu pot fi onorate pocnind din degete. Urgențele din Justiție, până la finalul anului, sunt altele.

Așteptările create de PNL în campania electorală, dar și prin promisiunile făcute pentru obținerea sprijinului politic în Parlament, pentru învestirea guvernului Orban, cu privire la două dintre cele mai aprins dezbătute subiecte din sistemul judiciar – recursul compensatoriu pentru deținuți și Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) - au revenit joi cu picioarele pe pământ, după declarațiile făcute de ministrul Justiției, Cătălin Predoiu. Aceste două subiecte atât de contestate nu pot fi rezolvate peste noapte și în niciun caz prin ordonanțe de urgență, pentru că guvernul PNL a promis din start, deopotrivă cu președintele Klaus Iohannis în campanie electorală, că nu va mai opera în Justiție cu OUG, așa cum a procedat PSD. Aceste două modificări ar intra și sub incidența referendumului care a validat că legile cu prevederi legate de dreptul penal nu se mai schimbă prin OUG.

Cu toate acestea, premierul Ludovic Orban a anunțat la ședința de Guvern de joi că dorește găsirea unei soluții urgente pentru abrogarea recursului compensatoriu. "Am văzut în presă diverse declarații legate de declarațiile colegului nostru (Cătălin Predoiu, ministrul Justitiei - n.red.) și aș vrea să spulber orice interpretare.

„În programul de guvernare, la măsuri urgente se află proiectul de lege pentru abrogarea recursului compensatoriu. Am văzut că sunt anumite interpretări. Acesta este programul nostru de guvernare, asta vom face, găsim cea mai bună soluție pentru abrogarea măsurilor din recursul compensatoriu, care au pus în pericol viața și siguranța cetățenilor", a spus premierul Orban.

Recursul compensatoriu nu moare, dar se transformă, ca să nu atragă pedepsele CEDO

Dincolo de retorica privind „valul” de infractori eliberat din închisori grație recursului compensatoriu, în urma căruia nu există statistici oficiale că gradul criminalității ar fi crescut, ci doar cazuri punctuale aduse în față de presă, chestiunea recursului compensatoriu nu poate fi rezolvată prin simpla sa desființare, pentru că România și-a asumat în fața CEDO un plan de acțiune privind condițiile de detenție din închisori, în schimbul suspendării zecilor de mii de dosare (circa 30.000) pe care România le are deschise pe acest subiect la CEDO. Cu toate acestea, PNL a bătut monedă în perioada electorală și chiar a semnat un pact politic cu USR, în care scrie negru pe alb „abrogarea legii recursului compensatoriu”.

O abrogare peste noapte a recursului compensatoriu, fără a pregăti toate aceste planuri, inclusiv discuțiile cu CEDO și măsuri de extindere a capacității penitenciare, ar conduce la efecte colaterale poate mai severe decât cele din prezent.
Cătălin Predoiu, ministrul Justiției


Cătălin Predoiu a admis joi că așa ceva nu este posibil la acest moment, nu înainte însă de a ține un discurs despre cum „se instalează un sentiment de nesiguranță printre cetățenii cinstiți și de siguranță penală pentru infractori”, opinând că miza este clară – „ori câștigă infractorii, ori câștigă partea cinstită a societății”.

Planul ministrului liberal este întocmirea unui proiect de lege în Parlament care „să conducă la abrogarea acestui tip de recurs compensatoriu și înlocuirea cu un sistem care să permită beneficiul unei astfel măsuri în condițiile de control asupra aplicării legii și în condițiile în care nu punem în pericol siguranța publică”. Apoi, să discute cu CEDO pentru a evita un „lanț de condamnări împotriva României” și, la nivel tehnic, să găsească „formule tehnice care să nu nască neconstituționalități sau discriminări între subiecții legii”.

„O abrogare peste noapte a recursului compensatoriu, fără a pregăti toate aceste planuri, inclusiv discuțiile cu CEDO și măsuri de extindere a capacității penitenciare, ar conduce la efecte colaterale poate mai severe decât cele din prezent. O abrogare abruptă prin OUG sau chiar prin proiect de lege acum, astăzi, fără să asigurăm CEDO că extindem capacitatea penitenciară, că extindem numărul de consilieri de probațiune, ne-ar conduce la condamnări. Am semnale scrise în acest sens, sunt îngrijorări exprimate de CEDO cu privire la anumite declarații politice și intenții. Mai este vorba și de legea penală mai favorabilă, discriminările care ar apărea dacă reglementăm greșit”, a explicat ministrul Justiției.

USR, prin deputatul Stelian Ion, și-a exprimat deja dezamăgirea față de abordarea lui Cătălin Predoiu, pentru că PNL a semnat pactul politic cu USR în care și-a asumat o retezare abruptă a recursului compensatoriu.

Nu se schimbă mai nimic, nu se repară aproape nimic din ce a distrus PSD-ul în materie de justiție. Ok, nu mai stăm cu teama că se dă mâine ordonanță de amnistie și grațiere, dar legea recursului compensatoriu scoate AZI criminalii și corupții din penitenciare, iar procurorii de rând înalt vor fi puși pe funcții tot de politicieni. Cum adică nu abrogăm legea asta odioasă pentru că se supără CEDO și ne sancționează? CEDO nu știe ce efecte oribile a produs acest act normativ?”, a scris Stelian Ion, pe contul său de Facebook.

Secția Specială nu poate fi închisă peste noapte. Poate la vară?

Cătălin Predoiu a evitat să dea verdicte privind activitatea SIIJ, pentru că „nu vreau să creez impresia unei presiuni”. El a explicat însă că „Guvernul nu-și poate asuma o desființare peste noapte a SIIJ. E nevoie de o dezbatere prealabilă mai largă în cadrul sistemului judiciar și apoi de obținere a unui consens politic în Parlament”.

Soarta SIIJ s-ar putea tranșa cel mai devreme în 2020, existând discuții cu privire la niște concluzii la care s-ar putea ajunge abia la vară.

Eu m-am pronunțat și la Parlament, și la audieri, nu sunt deloc mulțumit de activitatea SIIJ, de aceea o vom aborda cu prioritate în anul care vine. Subiectul SIIJ îl discut cu CSM în acest moment. Am citit și eu un raport de țară și am văzut ce au făcut de când s-au înființat până azi. Trebuie regândită competența. Nu ne grăbim să facem pe picior o inițiativă”, a declarat Cătălin Predoiu.

SIIJ trebuie ori desființată, ori radical modificată competența ei. Nu ne grăbim să facem pe picior o inițiativă.
Cătălin Predoiu, ministrul Justiției


Prima etapă în stabilirea sorții SIIJ este consultarea largă a sistemului judiciar. Până atunci, Cătălin Predoiu a spus că, în ce privește șefia acestei Secții Speciale, pentru care procurorul Adina Florea a câștigat un concurs, dar nu poate fi pusă oficial în funcție pentru că o parte a membrilor CSM se opun, el va vota împotriva lui Florea.

Cu toate acestea, adunările generale a peste 50 de parchete și instanțe, inclusiv ale Parchetului General și DIICOT, s-au pronunțat zilele trecute în favoarea desființării Secției Speciale. O serie de parchete și instanțe își vor exprima opinia vineri, conform Hotnews.

Predoiu a mai anunțat că a modificat poziția Ministerului Justiției în procesul pe care România îl are deschis la Curtea de Justiție a UE, privind existența Secției Speciale. Spre deosebire de punctul de vedere trimis sub mandatul lui Tudorel Toader, acum poziția ministerului Justiției s-a modificat: „SIIJ trebuie ori desființată, ori radical modificată competența ei”, a explicat Predoiu.

„Anunțul că Guvernul nu va proceda la desființarea ei și că așteaptă să îi convingem în Parlament pe Nicolicea și Iordache, ori pe Tariceanu și Ponta, este dezamăgitor. Această armă instituțională creată de Dragnea pentru intimidarea magistraților trebuie dezasamblată rapid”, consideră deputatul USR Stelian Ion.

Urgențele în Justiție. Numirea procurorilor-șefi se face pe repede-înainte

Până la sfârșitul anului 2019, PNL nu va opera modificări în Justiție, cu excepția a trei măsuri pe care vrea să le treacă urgent prin Parlament, pentru a evita blocarea sistemului judiciar, a explicat joi ministrul Cătălin Predoiu. Este vorba despre amânarea până la 1 ianuarie 2021 a intrării în vigoare a schemei de pensionare anticipată a magistraților, a trecerii de la completele de doi judecători la cele de trei, în instanțele inferioare, și a extinderii duratei studiilor la Institutul Național al Magistraturii de la doi la patru ani.

„Cerem Parlamentului să adopte această prorogare până la încheierea acestei sesiuni. Săptămâna viitoare vom participa la ședința Comisiei Juridice din Senat și sper într-o discuție bună. Este esențial ca Parlamentul să coopereze loial în această acțiune care ține de buna funcționare a sistemului judiciar și să avem până la 31 decembrie în Monitorul Oficial aceste trei modificări, cerute și de CSM. Altfel se blochează sistemul juridic”, a spus joi Cătălin Predoiu.

Dacă liberalii nu reușesc să obțină suficient sprijin politic în Parlament pentru a trece rapid, în doar o lună, aceste modificări, mai există și posibilitatea ca premierul Ludovic Orban să își asume răspunderea pe aceste măsuri. Totuși, Predoiu spune că a avut „discuții bune cu toate partidele” și că este optimist că Parlamentul va coopera.

O mare parte din magistrați nu pare dispusă să renunțe însă la beneficiile pe care le-ar aduce pensionarea lor anticipată. Adunările generale ale procurorilor din Parchetul General, DNA și DIICOT au votat în favoarea intrării în vigoare a schemei de pensionare anticipată de la începutul anului 2020, așa cum stabilise guvernul PSD, conform G4 Media.

A doua mare urgență în Justiție, enunțată de ministrul liberal al Justiției, este numirea procurorilor-șefi la marile parchete – Parchetul General, DNA și DIICOT, unde conducerea este exercitată prin interimari. Cătălin Predoiu a spus că această stare de fapt provizorie ar fi una dintre cauzele pentru care procurorii „și-au pierdut din elan”, el cerându-le o „ripostă fermă” împotriva criminalității și corupției. Dacă s-au lăsat intimidați de perioada de modificări legislative care a bulversat justiția, procurorii trebuie „să continue indiferent de presiuni. Dacă și-au ales această meserie, și-au ales-o cu totul la pachet”, a spus Cătălin Predoiu.

Prin urmare, pe 2 decembrie ministerul Justiției va înainta Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) un nou proiect de regulament de organizare a concursului pentru funcțiile de rang înalt din parchete, urmând ca până la începutul lunii februarie 2020, concursurile pentru șefia marilor parchete să fie gata încheiate, pentru că în perioada 15 decembrie-15 februarie vine un val de expirări ale interimatelor la mai multe instituții, a explicat ministrul Justiției.

Nu este clar ce se va schimba la regulamentul acestor concursuri, în condițiile în care Comisia Europeană a cerut în repetate rânduri, în raportul MCV, „punerea în practică a unui sistem robust și independent de numire a procurorilor de rang înalt, pe baza unor criterii clare și transparente, cu sprijinul Comisiei de la Veneția”. Cătălin Predoiu nu intenționează o modificare de substanță a legii privind statutul magistraților, după cum a reieșit din anunțul făcut joi, ci doar modificarea regulamentului de concurs.

„Este vorba de o procedură clasică, bazată pe o propunere de proiect de management și de un interviu. Dincolo de asta, vom asigura transparența”, a declarat Cătălin Predoiu.

Două asociații de magistrați i-au solicitat recent ministrului Predoiu să nu înceapă procedura de numire a procurorilor șefi înainte de a stabili prin lege un sistem clar de numire în aceste funcții, așa cum au cerut Comisia Europeană, Comisia de la Veneția sau GRECO.

Deputatul USR Stelian Ion și-a exprimat dezamăgirea că ministrul Justiției nu a ținut cont de această cerere pe care și el a avut-o, din partea USR.

„Problema principală în ultimii ani, care a condus la situații de criză inacceptabile în sistemul judiciar, a fost aceea că am avut un cadru legal care a permis ca numirile procurorilor de rang înalt să se facă de către politicieni. Această problemă nu poate fi rezolvată prin schimbarea politicienilor care fac numirile, ci prin schimbarea procedurilor, astfel încât factorul politic să fie cât mai puțin implicat în aceste numiri. Miza este colosală pentru justiția și pentru democrația noastră. Trebuie să ieșim din paradigma `cei numiți de noi sunt ex-officio mai buni decât cei numiți de ei`, câtă vreme factorul politic atârnă încă cel mai greu la aceste numiri”, a scris Stelian Ion, pe Facebook.

Facebook Forum

Multimedia

5 lucruri despre Auschwitz
Așteptați
Embed

Nici o sursă media

0:00 0:01:58 0:00
Mai mult
19.12.89 - Actualitatea românească: Ediție specială (II)
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:39:57 0:00
1989
Latest episode
19.12.89 - Actualitatea românească: Ediție specială (II)
1989
XS
SM
MD
LG