Întotdeauna îmbrăcat în haine religioase și purtând un turban negru, președintele ultraconservator al Iranului, Ebrahim Raisi, a ajuns în actuala funcție într-o perioadă tumultoasă: confruntări în străinătate și proteste în masă în țară.
Duminică, elicopterul cu care se întorcea dintr-o vizită de la granița cu Azerbaidjan a dispărut în munți, în condiții de ceață, în nordul Iranului.
În timp ce echipele de căutare și salvare se îndreptau spre locul accidentului, într-o ceață densă, televiziunea de stat din republica islamică a difuzat imagini cu credincioși rugându-se în orașul natal al lui Raisi.
Președintele iranian -- a cărui carieră a început în anii de după revoluția islamică din 1979 și care este un apropiat al liderului suprem ayatollah Ali Khamenei -- a preluat puterea în cadrul alegerilor din 2021, urmate de ani tulburi de proteste și tensiuni.
Raisi a ajuns președinte după un scrutin în care mai mult de jumătate din electorat nu s-a prezentat la urne și cu opozanți ale căror candidaturi au fost interzise.
El i-a succedat moderatului Hassan Rouhani, care și-a pus semnătura pe acordul nuclear din 2015, făcut cu puterile mondiale, în urma căruia Iranul a fost scutit de sancțiunile internaționale.
Precum alți ultraconservatori, Raisi a criticat dur tabăra predecesorului său, mai ales după ce, în 2018, președintele american în funcție, Donald Trump, a retras unilateral Statele Unite din pactul nuclear și a reimpus sancțiuni la adresa Iranului.
Când a fost învestit președinte, Raisi a luat frâiele unei țări în criză socială și economică.
Deși se prezentase ca apărător al săracilor și luptător împotriva corupției, Raisi a anunțat măsuri de austeritate care au provocat o creștere bruscă a prețului unor produse de bază, declanșând furia populației față de prețul ridicat al vieții.
Apoi, la sfârșitul anului 2022, un val de proteste la nivel național a izbucnit în urma morții în închisoare a Mahsei Amini. Tânăra fusese arestată pentru că ar fi încălcat strictul cod islamic al Iranului pentru femei.
În martie 2023, un eveniment important: Iranul și Arabia Saudită, dușmani regionali de multă vreme, au anunțat un acord bilateral surpriză care a restabilit relațiile diplomatice între cele două țări.
Însă războiul din Gaza, care a pornit pe 7 octombrie 2023 și în care sunt implicați Israel și Hamas, a dus, din nou, la escaladarea tensiunilor din regiune. Chiar în aprilie, Teheranul a lansat sute de rachete direct asupra Israelului.
Duminică dimineață, pe 19 mai, Raisi a subliniat sprijinul Iranului pentru palestinieni -- o piesă centrală a politicii externe a țării de la revoluția islamică -- declarând că „Palestina este prima problemă a lumii musulmane”.
A fost șef al sistemului judiciar
Născut în 1960 în orașul sfânt Mashhad, din nord-est, Raisi, tânăr, cu barbă și ochelari subțiri, a studiat Teologia și Jurisprudența Islamică cu Khamenei.
S-a căsătorit cu Jamileh Alamolhoda, lector de științe educaționale la Universitatea Shahid-Beheshti din Teheran. Au două fiice.
La doar 20 de ani, în urma revoluției islamice care a răsturnat monarhia susținută de SUA, Raisi a fost numit procuror general al Karajului, oraș de lângă Teheran.
A fost procuror general al Teheranului din 1989 până în 1994, adjunct al șefului Autorității Judiciare timp de un deceniu, iar apoi, din 2014, procuror general național.
În 2016, Khamenei l-a numit pe Raisi la conducerea unei fundații caritabile care administrează altarul Imam Reza din Mashhad și controlează un portofoliu uriaș de active industriale și imobiliare.
Trei ani mai târziu, liderul suprem l-a numit șef al Autorității Judiciare, iar Raisi a fost și membru al adunării experților - organismul care selectează liderul suprem.
Turbanul său negru semnifică descendența directă din profetul Islamului, Mahomed - iar la câteva luni după ce a devenit președinte, presa iraniană a început să se refere la el cu titlul de ayatollah.
Raisi a fost pe lista neagră de sancțiuni a Washingtonului pentru complicitate la „încălcări grave ale drepturilor omului” -- acuzații respinse ca nule de către autoritățile de la Teheran.
Pentru opoziția iraniană și grupările pentru drepturile omului în exil, numele său este legat de execuțiilor în masă ale marxiștilor și altor persoane de stânga din 1988, când Raisi era procuror adjunct al Curții Revoluționare din Teheran.
Întrebat în 2018 și din nou în 2020 despre execuții, Raisi a negat că a jucat vreun rol.
Când, în 2009, „Mișcarea Verde” s-a opus câștigării unui al doilea mandat disputat de către președintele populist Mahmoud Ahmadinejad, Raisi a fost intransigent.
„Celor care vorbesc despre „compasiune și iertare islamică”, le răspundem: Vom continua să ne confruntăm cu revoltații până la final și vom dezrădăcina această revoltă”, a promis el.
sursa: AFP
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
