Linkuri accesibilitate

Cine sunt jucătorii care forează după gaze și petrol în Marea Neagră


Platforma de foraj Gloria, din Marea Neagră.

Americani, români, australieni și italieni, dar și ruși sancționați de SUA pentru afacerile din Crimeea, sapă după gaz și petrol în Marea Neagră. Au fost numiți metaforic „câinii care nu pleacă de la măcelărie”, după schimbarea bruscă a regimului fiscal.

În ciuda reclamei de care se bucură Marea Neagră atunci când vine vorba despre resursele sale de gaz și petrol, marile companii nu se înghesuiesc în România să îi exploateze bogățiile ascunse submarin. Recentele modificări fiscale din domeniu au stârnit controverse tocmai din această perspectivă: mai merită sau nu pentru marii investitori în extragerea gazelor și petrolului să sape în România?

„Noi de fapt suntem în concurență cu alte țări, pentru atragerea unor investitori, și asta nu se înțelege. Aberația cu câinele care nu pleacă de la măcelărie este numai în capul nostru. Investitorii nu își iau deciziile așa, gândind că dacă au băgat niște bani să tatoneze terenul, rămân blocați în investiția aceasta. Se gândesc dacă merită sau nu”, explică pentru Europa Liberă Ana Otilia Nuțu, expert în domeniul energiei, la organizația Expert Forum.

„Câinii” care nu vor pleca nici bătuți cu bățul de la „măcelăria” Mării Negre, odată ce au luat urma gazelor și petrolului românesc, este un concept adus în discuție de susținătorii legislației PSD în domeniul exploatărilor offshore. „Unii titulari de acorduri amenință Guvernul României că vor abandona investițiile. E o vorbă la români: nu pleacă câinele de la măcelărie. Pentru că în ceea ce privește nivelul de redevență și al impozitării veniturilor suplimentare, România este competitivă”, scria avocatul specializat în insolvență Remus Borza, deputat plecat de la ALDE.

„Câinii”, mai vechi sau mai noi, care lucrează în Marea Neagră, nu sunt mulți, iar subsolul marin al României are estimate gaze de 200 de miliarde de metri cubi, conform unei estimări BP citate de Reuters. Cei mai mulți jucători sunt în stadiul „adulmecării” urmei – explorarea zăcămintelor de gaz și petrol, și mai puțin în stadiul exploatării lor propriu-zise.

Concesiunile de petrol și gaze din Marea Neagră
Concesiunile de petrol și gaze din Marea Neagră

1. OMV Petrom și Exxon Mobil

Compania austriaco-românească, controlată de grupul austriac OMV, la care statul român mai deține o participație de 20%, forează în perimetrele cele mai mari din Marea Neagră: Histria, Neptun 1 și Neptun 2. În perimetrul de mare adâncime Neptun 2, OMV Petrom are parteneriat 50-50% cu gigantul american Exxon Mobil, iar în perimetrul de mică adâncime Netpun 1 forează singur, la fel ca și în perimetrul Histria. Cele două companii sunt cele mai avansate din Marea Neagră, în ce privește exploatarea zăcămintelor de gaze și petrol. În 2017, OMV Petrom și Exxon Mobil au abandonat operațiunile de mare adâncime din perimetrul Midia.

Compania OMV de la Viena are doi mari acționari – compania de stat austriacă OBAG și grupul Mubadala Petroleum, din Emiratele Arabe Unite, dar lucrează îndeaproape și cu gigantul rusesc Gazprom, cu care are încheiate parteneriate pe termen lung.

În urma modificărilor legislative introduse de legea offshore și de ordonanța de urgență 114, OMV Petrom și-a anunțat decizia de a suspenda investițiile în perimetrul Neptun 2, acolo unde lucrează cu americanii de la Exxon.

„Petrom a zis clar că ei amână decizia de investiție. Cei de la Exxon au mutat în mod clar mai jos România pe lista lor de priorități. Exxon are foarte multe descoperiri recente în alte părți și se gândește foarte serios de ce să își bată capul aici, când pot extrage din țări unde regulile sunt măcar cunoscute”, spune Ana Otiliu Nuțu, pentru Europa Liberă, amintind de descoperirile mai atractive ale Exxon Mobil din largul Guyanei Franceze sau Ciprului.

2. Tripleta BSOG-Petro Ventures-Gas Plus

Colaborarea celor trei companii are loc în perimetrele Midia și Pelican, iar în perimetrul Luceafărul compania Black Sea Oil&Gas (BSOG) lucrează doar cu Petro Ventures. Proiectul BSOG de exploatare a gazului din perimetrul Midia se ridică la 400 de milioane de dolari, conform Reuters, iar în februarie 2019 a primit undă verde, în ciuda modificărilor legislative din România. În aprilie 2019, trio-ul americano-australiano-italian a anunțat că deschide sonde în zăcămintele de gaz Doina și Ana, din Marea Neagră și că estimează că va produce de aici în jur de 10% din necesarul de consum anual de gaze al României. Gazul va fi adus pe o conductă submarină până la stația din localitatea Corbu.

Compania BSOG, care controlează 65% din exploatarea din perimetrele Pelican și Midia, și 50% din perimetrul Luceafărul, a decis să meargă înainte cu proiectul din Marea Neagră, dar și să combată modificările legislative în domeniul gazelor.

UPDATE:Aceste schimbări neprevăzute au avut un impact negativ major asupra viabilității investiției noastre. Ţinând cont de cheltuielile efectuate până în prezent pentru această concesiune, BSOG și partenerii săi, prin luarea deciziei finale de investiţie din 6 februarie 2019, au decis cu bună-credință să demareze proiectul (fiind anticipat că producţia va începe în trimestrul 1 al anului 2021), şi nu să opteze pentru încetarea lui. Cu toate acestea, deși ne-am angajat să dezvoltăm proiectul MGD, vom realiza, în paralel, demersuri pentru restabilirea tuturor drepturile noastre în ceea ce priveşte dispoziţiile fiscale, comercializarea gazelor și alte aspecte de reglementare care, împreună, subminează viabilitatea dezvoltării proiectelor de gaze naturale din Marea Neagră. Așteptăm cu nerăbdare să purtăm un dialog constructiv cu autoritățile competente în vederea soluţionării acestor probleme, dar nu excludem posibilitatea de a urma o acțiune juridică în cazul în care calea dialogului nu va avea un rezultat pozitiv”, a declarat pentru Europa Liberă Mark Beacom, CEO al BSOG.

Black Sea Oil&Gas Romania (BSOG) este controlată de fondul de investiții american Carlyle International Energy Partners, care în 2013 pleca la drum cu un capital de 2,5 miliarde de dolari pentru proiecte energetice din afara SUA. Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) are 10% din acțiunile BSOG. Din anul 2015, BSOG este moștenitoarea perimetrelor din Marea Neagră ale companiei canadiene Sterling Resources, care s-a retras din România. Firma se numea inițial Midia Resources și a fost înființată de canadienii de la Sterling Resources, care moștenea la rândul ei un acord cu Rompetrol, prin care putea exploata gazele din platoul continental al Mării Negre și din jurul Insulei Șerpilor, după ce România a câștigat la Tribunalul Internațional de la Haga în fața Ucrainei.

În jurul companiei canadiene s-a iscat, în 2008, un scandal politic, premierul de atunci Călin Popescu Tăriceanu fiind acuzat de Emil Boc că a pus pe tavă gazele din jurul Insulei Șerpilor (nedescoperite nici în ziua de astăzi) acestei companii, prin prelungirea în secret a memorandumului cu statul român. Tăriceanu s-a apărat, spunând că doar a pus în acord memorandumul cu unele modificări legislative.

Black Sea Oil&Gas a moștenit de la Sterling Resources nu doar firma și unele perimetre din Marea Neagră, ci și pe reprezentantul canadienilor în România. Este vorba despre avocatul Emilian Ijdelea, vechi specialist în petrol și gaze, care în anii ’90, când Sterling Resources a venit în România să colaboreze cu Rompetrol, era șeful Agenției pentru Dezvoltare (a cărei menire era să atragă investitorii străini), și a lucrat la întocmirea legii românești a petrolului.

Emilian Ijdelea și fiica sa, avocata Oana Alexandra Ijdelea, lucrează atât pentru BSOG, cât și pentru partenerul acestora în proiectele din Marea Neagră, Petro Ventures Resources, unde Oana Ijdelea a primit și 0,01% din acțiuni. Petro Ventures Resources este deținută de firma cu același nume din Olanda, care la rândul său este o subsidiară a grupului Petro Ventures International, din Australia. Australienii participă cu 20% în perimetrele Midia și Pelican, și cu 50% în perimetrul Luceafărul, alături de BSOG.

Al treilea partener al acestei ecuații dezvoltate pe gazul din Marea Neagră este grupul Gas Plus, din Italia, care are o participație de 15% în perimetrele Midia și Pelican.

3. Rușii de la Lukoil și Romgaz

Grupul rusesc Lukoil caută gaz în perimetrele Rapsodia și Trident, alături de compania românească de stat Romgaz, în platoul continental românesc al Mării Negre, la care statul român a câștigat acces după victoria de la Tribunalul Internațional de la Haga, în fața Ucrainei. Estimările rușilor față de rezerva de gaz din zonă se ridică la 30 de miliarde de metri cubi, ceea ce înseamnă necesarul de gaz al României pe circa 3 ani.

Lukoil Overseas Atash BV controlează operațiunea din Marea Neagră, cu 72%, iar Romgaz participă cu doar 10%. În proiect se mai află și compania rusească Panatlantic Petroleum, fosta Vanco International, subsidiară a IFD Kapital Group, care este una dintre cele mai mari companii rusești, înființată la Moscova tot de Lukoil.

IFD Kapital se află sub sancțiunile SUA, pentru participațiile sale în Crimeea, unde deține hotelul Riviera Sunrise Resort&Spa, pe care l-a preluat după ce foștii acționari au cedat afacerea, din cauza sancțiunilor SUA.

4. Românii lui Gabriel Comănescu

Petromar Resources, firmă controlată de milionarul Gabriel Comănescu prin compania Upetrom Group Management, sapă după gaz și petrol în perimetrele Muridava și Cobălcescu, vecine cu cele unde sapă rușii de la Lukoil.

Grup Servicii Petroliere, compania lui Comănescu, a lucrat cu rușii de la Gazprom, pentru care a fost subcontractor în construcția unei conducte de gaz submarine în zona Soci. Grupul lui Comănescu deține mai multe platforme marine de foraj, cumpărate de la OMV Petrom, via subsidiara Petromar, și pe care le-a mutat în patrimoniul mai multor firme offshore pe care le controlează în Malta, acolo unde și-a externalizat și o mare parte din profiturile pe care le face din afacerile cu petrol și gaze, după cum arată RISE Project.

O altă verigă de legătură cu spațiul rus a lui Comănescu este asociatul său, germanul Bruno Harm Siefken, care a lucrat în paralel atât pentru OMV Petrom, care i-a vândut platformele de foraj lui Comănescu, cât și asociat cu Comănescu într-un offshore din Insulele Virgine Britanice, mai arată RISE Project.

Înainte să vină la OMV Petrom, Siefken a fost membru în consiliul de administrație al companiei Wolgodeminoil din Volgograd - o asociere între Lukoil și compania germană Wintershall, un partener tradițional al Gazprom. Comănescu a spus, pentru RISE Project, despre asociatul său, Siefken, că îl cunoștea din Rusia, pe când neamțul era directorul Daminex, joint venture între Wintershall și Gazprom.

Marile provocări legislative pentru investițiile din Marea Neagră

Modificarea regulilor jocului în domeniul gazelor și petrolului, prin adoptarea legii offshore și a ordonanței de urgență 114, ridică semne de întrebare pentru investițiile energetice din Marea Neagră.

Cele mai mari controverse din aceste legi sunt, conform expertei Ana Otilia Nuțu:

  • plafonul de preț pentru vânzarea pe piața angro a gazelor din producția internă, de 68 de lei pe MW/h, până în 2022
  • obligația de a vinde jumătate din producția de gaz extras offshore din România pe bursele și piețele din România.
  • redevențele pe petrol și gaz au rămas aceleași, între 3,5% și 13%, conform avocatului Remus Borza, însă impozitarea veniturilor suplimentare obținute din vânzarea gazelor este făcută progresiv, în funcție de prețul cu care este vândut gazul, și variază între 15% și 50%.
  • impozitul de 2% pe cifra de afaceri a companiilor de energie.

Multimedia

VIDEO Moda și politica - Klaus Iohannis (4)
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:06:18 0:00
Mai mult
XS
SM
MD
LG