„Dragă Stolo” spune în picioare, la microfon, cu voce tremurată, Traian Băsescu. Și, în timp ce palma stângă îi înșiră lacrimile pe toată fața, dreapta reușește greu, după mai multe încercări, să agațe mâneca lui Theodor Stolojan, să-l ridice de pe scaun și să-l ia de braț.
Întâmplarea, intrată deja în folclorul politic românesc, avea loc pe 2 octombrie 2004, în sala de conferințe a Alianței DA – Dreptate și Adevăr, formată de PNL-PD.
Fostul premier Theodor Stolojan tocmai își anunțase retragerea din cursa prezidențială. Locul său era luat de Traian Băsescu, cel care avea să devină președinte al României pentru două mandate.
Dacă în România un politician înscris în cursă a reușit să ajungă în fruntea țării în două luni și zece zile, de ce toți analiștii politici internaționali susțin că timpul este un dușman redutabil pentru Kamala Harris, numită succesoare la candidatura de șef al statului de către actualul președinte al SUA, Joe Biden, care și-a anunțat retragerea?
Scrutinul prezidențial din SUA are loc marți pe 5 noiembrie 2024.
În România sunt în aceeași perioadă – pe 24 noiembrie, respectiv 8 decembrie 2024, iar principalele grupări politice, PSD și PNL, încă nu și-au nominalizat candidații.
De ce atâta presiune pe Kamala Harris?
Pentru că sistemul de vot american este radical diferit de cel autohton și european.
Cum e ales președintele american
Nu faptul că au loc marți le face deosebite, și în Europa au fost cazuri de alegeri stabilite în cursul săptămânii. Olanda a dat startul cursei europarlamentare joi, 6 iunie, iar Irlanda vineri, 7 iunie.
În primul rând, alegerea finală nu are loc direct – prin votul fiecărui cetățean – ci indirect, prin electori.
Fiecare stat are, în funcție de ultimul recensământ al populației, un număr de electori ce poate varia între 3 (Alaska, Delaware ș.a) și 42 – Texas.
Votanții fiecărui stat aleg cei 538 de electori care au, teoretic, libertatea de a vota pentru oricare dintre candidați.
În realitate, aceștia depun un jurământ și se obligă să-și acorde votul celor care au câștigat majoritatea voturilor în circumscripția respectivă.
Pentru a ajunge însă la confruntarea cu electoratul, candidații trebuie să treacă proba internă a nominalizării.
În cazul democraților din rândul cărora fac parte și Joe Biden/ Kamala Harris, trebuie să convingă majoritatea celor 3.949 delegați și 749 superdelegați ai partidului.
Aceștia din urmă sunt lideri marcanți: foști președinți și vicepreședinți, guvernatori democrați, membri ai Congresului sau oficiali de partid.
Conform The Washington Post, Biden era susținut de aproape 3.900 de delegați. Deși nu li s-a cerut public să o urmeze pe Harris, se mizează pe loialitatea lor față de decizia președintelui SUA.
O decizie privind candidatul oficial ar urma să se ia cel mai târziu la congresul din 19 august.
Adică, în patru săptămâni.
Kamala Harris este deja înscrisă în cursa electorală a partidului, în tandem cu Joe Biden, pentru că fiecare aspirant la postul de președinte își prezintă și candidatul la postul de vice-președinte.
Retragerea lui Biden nu înseamnă că delegații care îl susțineau deja trec însă automat de partea ei.
„Riscul de haos este mare, iar timpul e scurt. Liderii de partid vor încerca probabil să rezolve nominalizarea înainte de startul Convenției Naționale a Partidului Democrat, din 19 august”, susțin editorialiștii The Washington Post într-un articol de duminică, 21 iulie.
Kamala Harris: sprint electoral și record financiar
Conștientă că timpul nu îi este cel mai bun prieten, Kamala Harris a început să acționeze încă de duminică, ziua anunțului retragerii lui Biden.
„Harris și-a petrecut o mare parte a zilei de duminică înconjurată de familie și membrii de campanie, făcând peste 100 de apeluri către oficialii democrați pentru a-și susține candidatura”, a transmis luni Associated Press, citând surse din anturajul vicepreședintei americane.
Conform CNN, peste 500 de delegați își exprimaseră deja luni, la prânz, susținerea. Cei din Carolina de Nord și Tennessee anunțaseră sprijinul încă de duminică. La fel și democrații din Carolina de Sud.
În paralel, au venit mesajele din partea vedetelor. Actrița Jamie Lee Curtis, actriţa şi cântăreaţa Barbra Streisand sau cântărețele Katy Perry, Cher ori Ariana Grande sunt câteva dintre numele mari din show-biz cu mesaje pro-Harris.
Pentru că a candidat în tandem, ca vicepreședinte, alături de Joe Biden, Kamala Harris moștenește o echipă de campanie de peste 1.000 de oameni și un buget de aproape 96 de milioane de dolari la sfârșitul lunii iunie, susține Associated Press.
Conform agenției de presă, luni dimineață purtătorul de cuvânt al campaniei, Lauren Hitt, declara că Harris a strâns donații de 49,6 milioane de dolari doar în primele 15 ore după anunțul de retragere al lui Biden.
Cât ajută nominalizarea Kamalei Harris de către Joe Biden
Nominalizarea Kamalei Harris drept succesor, în mesajul de retragere al lui Joe Biden, ar avea menirea să evite haosul în Partidul Democrat, a declarat pentru RFE/RL Matthew Dallek, istoric și profesor de științe politice la Universitatea George Washington din SUA.
În opinia sa, erau doar două variante până la Congresul de desemnare a candidaților: una în care toată lumea se aliniază în spatele unui reprezentant și alta în care se fac sondaje, există dezbateri și totul se tranșează la congres.
„Cred că democrații au decis că acesta din urmă este rău, că ar genera mult haos și discuții care nu le vor oferi o soluție bună. În schimb, ceea ce probabil au făcut în ultima săptămână: au decis ce vor face și pe cine susțin”, consideră profesorul de științe politice Matthew Dallek.
Acceptarea primei variante nu înseamnă că vorbim de o mare armonie în sânul partidului. Pare a fi, mai degrabă, un calcul cinic.
În opinia profesorului Dallek, sunt și membri cu păreri diferite, dar totul este astfel orchestrat încât să se anunțe un sprijin substanțial pentru Harris, iar concluzia firească să fie o opțiune pentru ea, chiar dacă nu va fi ceva oficial până la Congres.
„Au existat o mulțime de întrebări cu privire dacă (Biden, n.r.) va lăsa lucrurile să curgă natural și dacă va exista un fel de luptă liberă la congresul democraților. Cred că îngrijorarea a fost întotdeauna că așa ceva ar arăta rău pentru democrați”, a declarat pentru RFE/RL Thomas Gift, profesor la University College Londra.
„Ultimul lucru de care aveau nevoie era un congres foarte dur. Cred că a avut sens ca Biden să se retragă și să o susțină pe Harris”, explică el strategia democraților americani.
Kamala Harris și posibilii contra-candidați
Vicepreședintele SUA, Kamala Harris (59 de ani), este, potrivit multor analiști politici americani, cel mai bine poziționat candidat democrat pentru a fi reprezentantul partidului în cursa prezidențială.
Fost procuror general al Californiei, a fost primul senator american de origine sud-asiatică și este și prima femeie vicepreședinte.
Galerie foto: Viața Kamalei Harris
Potrivit AFP, marea ei problemă este popularitatea – problemă care i-ar putea determina pe democrați să găsească o altă soluție. Contracandidații ar putea fi:
- Gavin Newsom (56 de ani), fost primar al orașului San Francisco, este la cârma Californiei – cel mai populat stat din SUA;
- Gretchen Whitmer (52 de ani), guvernatorul Michigan;
- Josh Shapiro, guvernatorul de Pennsylvania. Era considerat printre favoriții la a-l înlocui pe Joe Biden drept candidat, fapt puțin probabil acum, după ce acesta a anunțat ieri că o susține pe Kamala Harris.
Alte nume de potențiali candidați sunt guvernatorul de Illinois JB Pritzker, guvernatorul de Maryland Wes Moore și guvernatorul de Kentucky Andy Beshear, dar șansele lor până acum par extrem de limitate.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
