Migranții au încercat marți să ia cu asalt granița dintre cele două țări, aruncând cu pietre și moloz asupra gardienilor polonezi, care au răspuns cu tunuri cu apă și gaze lacrimogene, făcând situația de la granița de est a UE și NATO extrem de instabilă.
„Migranții i-au atacat pe soldații și ofițerii noștri cu pietre și încearcă să distrugă gardul și să ajungă în Polonia. Serviciile noastre au folosit gaze lacrimogene pentru a înăbuși agresiunea”, a postat pe Twitter Ministerul polonez al Apărării pe 16 noiembrie.
Ei erau dotați cu grenade și cu instrumente de tăiat sârma, cel mai probabil primite de la forțele de securitate belaruse.
Ministerul Apărării din Polonia susține că asaltul este coordonat de forțele speciale din Belarus și a publicat imagini în care se văd soldați belaruși infiltrați printre migranți.
De altfel, Polonia a anunțat că va începe de luna viitoare să contruiască un gard în valoare de peste 360 de milioane de euro de-a lungul graniței cu Belarusul pentru a opri fluxurile de migranți, a anunțat ministrul polonez de interne. Gardul va avea peste 5 metri și va fi dotat cu senzori de mișcare și camere de luat vederi.
În acest moment, între cele două țări există un gard provizoriu menit să-i oprească pe migranți, de doi metri și jumătate și care este sistematic supus asaltului migranților și tentativelor de distrugere a sa.
Mii de oameni, în principal din Orientul Mijlociu, sunt blocați în tabere improvizate în condiții inumane, pe partea belarusă a graniței cu Polonia, Letonia și Lituania, în încercarea de a intra ilegal în UE.
Ministerul a postat videoclipuri cu violențele de la punctul de trecere a frontierei Bruji-Kuznița.
Imaginile transmise în direct live pe CNN arată forțele poloneze folosind tunuri cu apă, grenade acustice și grenade fumigene împotriva a câteva zeci de migranți, care au putut fi văzuți retrăgându-se, în timp ce un elicopter polonez plutea deasupra zonei.
Uniunea Europeană îl acuză pe Lukașenko că facilitează fluxul de migranți aduși de Minsk din Orientul Mijlociu și că îi direcționează către granițele blocului comunitar pentru a da Bruxelles-ului o ripostă față de sancțiunile pe care i le-a impus pentru reprimarea violentă a protestelor Opoziției care-i contestă victoria în alegerile din august 2020 despre care și Occidentul spune că au fost fraudate masiv de Lukașenko.
Ca răspuns la protestele împotriva sa, Lukașenko a ordonat o reprimarea brutală și violență a opozanților săi, arestând mii de oameni, timp în care doboară toate redutele de rezistență ale presei independente. Majoritatea liderilor opoziției au fugit din țară pentru a evita arestarea iar cei care n-au făcută zac în închisoare condamnați la ani grei de pușcărie pentru culpe instrumentate politic.
Guvernul lui Lukașenko, susținut de Rusia, a negat acuzațiile UE, care spune că autocratul de la Minsk se folosește de migranți ca de pioni și spune că, de fapt, blocul comunitar e cel care încalcă drepturile omului pentru că le refuză migranților dreptul de a cere azil.
Ca răspuns la criză, Polonia, Letonia și Lituania, care formează flancul estic atât al UE, cât și al NATO, și-au întărit granițele cu Belarus.
La Bruxelles, Stoltenberg a declarat că NATO este foarte deranjată de „tactica hibridă” folosită de Minsk și a reafirmat solidaritatea blocului cu membrii săi, Polonia, Letonia și Lituania.
„Suntem profund îngrijorați de modul în care regimul Lukashenko folosește migranții vulnerabili ca o tactică hibridă împotriva altor țări și pune în pericol viețile migranților”, a spus el.
„Suntem solidari cu Polonia și cu alți aliații afectați”, a declarat Stoltenberg reporterilor la sosirea la o întâlnire cu miniștrii apărării din UE.
Parlamentarii polonezi sunt așteptați să accepte o propunere de reglementare a capacității cetățenilor de a se deplasa în zona graniței cu Belarus, după ce starea de urgență impusă la începutul lunii septembrie expiră la sfârșitul lunii.
Confruntările reînnoite de la graniță au loc la o zi după ce cei 27 de miniștri de externe ai UE și-au actualizat pachetul de sancțiuni pentru Belarus pentru a include companiile aeriene, agenții de turism și persoanele despre care se presupune că sunt implicate.
Se preconizează că măsurile vor implica înghețarea activelor și interdicții de călătorie.
Între timp, administrația Biden a declarat că pregătește noi sancțiuni care vizează regimul lui Lukașenko, în coordonare cu UE, pentru folosirea „inumană” a migranților.
UE și Statele Unite au impus deja mai multe runde de sancțiuni asupra Belarusului după ce Lukașenko a reprimat protestele cu brutalitate.
Kremlinul a anunțat că Putin și Lukașenko au discutat despre criza migranților într-o discuție telefonică pe care cei doi lideri au avut-o pe 16 noiembrie, după ce autocratul din Belarus a susținut din nou că vrea să evite ca criza să se transforme într-o „confruntare aprinsă”.
„Președinții au continuat să facă schimb de opinii cu privire la criza migrației de la granița Belarusului cu țările UE, ținând cont de discuția telefonică a lui Alexandr Lukașenko cu cancelarul interimar german Angela Merkel”, a spus Kremlinul.
Pe 16 noiembrie, Lukașenko a vorbit cu Merkel în primul său contact cu un lider occidental, de la reprimarea violentă a protestelor din țara sa.
„Am căzut de comun acord că nimeni nu are nevoie de escaladare – nici UE, nici Belarus”, a spus Lukashenko, potrivit biroului său.
