Linkuri accesibilitate

3 minute | Numele premierului, multe miliarde de euro și un eșec sanitar dovedit


Președintele Klaus Iohannis l-a desemnat premier pe fostul comisar european pentru Agricultură, Dacian Cioloș. Potrivit Constituției, acesta are la dispoziție 10 zile ca să își negocieze o nouă majoritate în Parlament și să își alcătuiască echipa.

Ministerul Educației ezită încă să ia o decizie fermă privind trecerea la cursuri online. Nici măcar nu încurajează restricții severe. Ieri erau internați 490 de copii bolnavi de Covid, dintre care 34 la terapie intensivă.

Bună dimineața, dragi prieteni,

Subiectele de astăzi se concentrează asupra unor informații extrem de utile privind evoluția pandemiei și, bineînțeles, asupra politicii interne. Iată-le:

  • Dacian Cioloș este premierul desemnat să alcătuiască cu nou guvern. Liderul USR PLUS are la dispoziție 10 zile să negocieze o nouă majoritate parlamentară.
  • Startul pandemiei a fost cel mai mare eșec în materie de sănătate publică din toate timpurile, concluzionează un raport al Parlamentului de la Londra.
  • Valul IV al pandemiei de COVID-19 pare să depășească în gravitate orice criză sanitară traversată de România în istoria recentă.

Dacian Cioloș pregătește întrevederi cu PNL și UDMR

Premierul desemnat de președintele Iohannis a fost întâmpinat de liderul PNL, Florin Cîțu cu un mesaj demn de cel mai înrăit dușman. Premierul demis l-a trimis pe dl. Cioloș în brațele PSD și AUR, aliații de la votarea moțiunii de cenzură.

Atitudinile se pot însă schimba având în vedere că abia de acum urmează discuțiile față în față cu PNL și UDMR, în cursul zilei de miercuri, după cum a anunțat Dacian Cioloș, oricum, după discuțiile de marți seară din PNL. Vom urmări îndeaproape negocierile și declarațiile, citiți live-blog-ul Europa Liberă.

Mutarea președintelui României succintă evident vii comentarii având în vedere acuzațiile recente și directe ale lui Klaus Iohannis contra USR PLUS, dar și faptul limpede că PNL este invitat să piardă preeminența în guvern, dacă nu chiar guvernarea, după cum sugerează o trimitere oarecum imprudentă a fostului și poate viitor ministru al Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, citat de Digi24.

Noi reamintim că fostul comisar european pentru Agricultură, Dacian Cioloș, a demisionat din fruntea grupului Renew Europe din Parlamentul European imediat după foarte recenta sa alegere în fruntea USR PLUS.

Cât despre dl. Cîțu, președintele Iohannis sigur are nevoie de domnia sa în fruntea PNL, dar este mai puțin sigur cât va rezista acesta în fruntea liberalilor dacă și când va fi decuplat de la deciziile privind banii publici.

Biroul Executiv al Partidului Național Liberal și-a nuanțat de câteva ori deciziile în privința susținerii lui Florian Cîțu drept premier desemnat. De la condiția sine qua non, la a lăsa decizia președintelui Iohannis.
Biroul Executiv al Partidului Național Liberal și-a nuanțat de câteva ori deciziile în privința susținerii lui Florian Cîțu drept premier desemnat. De la condiția sine qua non, la a lăsa decizia președintelui Iohannis.

Pe de altă parte, liderii politici știu prea bine că situația este de așa natură încât premierul desemnat Dacian Cioloș va supune votului Parlamentului în 10 zile un program de guvernare care va presupune și bugetul statului, și cele 29,2 miliarde de euro din Fondul de Redresare și Reziliență european.

E puțin probabil că un premier de la București, oricare ar fi el, va reuși în 4 ani să dezmembreze adânc înrădăcinatele mecanisme ale politizării. Așa că până se hotărăște PNL să se împace cu USR PLUS, poate se răzgândește PSD.

Social democrații au avut întotdeauna fler când e vorba de fonduri publice...

Cel mai mare eșec sanitar din toate timpurile

Nu, nu e vorba despre o analiză aprofundată a problemelor care aduc acum în spitalele deja supra-aglomerate din România, zeci și sute de persoane zilnic. Este vorba despre un raport parlamentar întocmit în Marea Britanie de doi foști miniștri ai Sănătății.

Raportul „Coronavirus: lecții de învățat” privește felul în care guvernul și autoritățile sanitare de la Londra au acționat în primăvara lui 2020. Autorii documentului explică pe 150 de pagini că „abordarea fatalistă” a Executivului și a echipei de medici și cercetători pe care s-a bazat Boris Johnson a multiplicat numărul de morți.

Criza a expus „deficiențe majore ale funcționării mecanismelor guvernamentale”, cu instituții netransparente și incapabile să se informeze reciproc în privința unor aspecte vitale și să preia soluții de la experți internaționali, sintetizează The Guardian.

Pledoaria lui Boris Johnson pentru imunitatea de turmă a costat vieți. A cedat însă în fața presiunii influentelor universităților și a lumii medicale. Ulterior, s-a îmbolnăvit el însuși de Covid și a avut nevoie de masca de oxigen. Experiența l-a convins să slăbească și să încurajeze programele contra-obezității, poartă a multor feluri de boli. Reuters, 7 iulie 2021, alături de partenera sa, Carrie Johnson.
Pledoaria lui Boris Johnson pentru imunitatea de turmă a costat vieți. A cedat însă în fața presiunii influentelor universităților și a lumii medicale. Ulterior, s-a îmbolnăvit el însuși de Covid și a avut nevoie de masca de oxigen. Experiența l-a convins să slăbească și să încurajeze programele contra-obezității, poartă a multor feluri de boli. Reuters, 7 iulie 2021, alături de partenera sa, Carrie Johnson.

Vă reamintim că la începutul pandemiei, Boris Johnson susținea așa-numita imunitate de turmă, adică a ignorat restricțiile luate de alte state, guvernul său a făcut „mari greșeli” după cum titrează și Times, și s-a răzgândit în urma presiunilor marilor universități britanice care au arătat că imunitatea de turmă presupune de fapt moartea celor vulnerabili.

„A murit mama unui elev aflat în clasă”

Raportul parlamentar britanic este imposibil de citit fără o paralelă cu ceea ce a provocat relaxarea și tratarea cu neglijență a campaniei de vaccinare la cel mai înalt nivel al Guvernului României pe parcursul verii.

În martie 2020, în Marea Britanie curba deceselor tindea spre 335, moment în care țara a intrat în carantină. România are de 10 zile peste 300 de morți zilnic și copii la Terapie Intensivă și nu sunt închise off-line nici măcar școlile.

Libertatea publică mărturia teribilă a unei învățătoare care a fost sunată de psihologul unui spital care a anunțat că mama unui elev aflat în clasă murise. A procedat absolut profesionist, cu multă omenie, iar simpla lectură este tulburătoare.

La fel de tulburător este și reportajul Recorder înregistrat în camera de gardă a Spitalului Universitar din București. Se numește „Așa arată un dezastru sanitar”.

Din păcate, multe paturi de la Terapie Intensivă se eliberează prin moartea pacienților. Imensa majoritate sunt nevaccinați. Extrem de dificilă moral este situația părinților care refuză să se vaccineze și transmit tulpina Delta copiilor. Pentru copii, nu există încă vaccinuri omologate.
Din păcate, multe paturi de la Terapie Intensivă se eliberează prin moartea pacienților. Imensa majoritate sunt nevaccinați. Extrem de dificilă moral este situația părinților care refuză să se vaccineze și transmit tulpina Delta copiilor. Pentru copii, nu există încă vaccinuri omologate.

Dar pentru mine personal, cea mai tulburătoare informație a dimineții este o scurtă informație publicată de Digi24 și preluată de Adevărul: „nici măcar rudele celor morți de Covid nu cred în virus”, spune primarul comune Jina/jud.Sibiu.

Resorturile mentale ale unui asemenea zid în fața rațiunii și medicinei, rimează, e adevărat, cu dilemele și disperarea medicilor din Statele Unite care au mari dificultăți să îi convingă pe sceptici să se vaccineze.

New York Times relatează că cea de treia doză pare să facă aici un contra-serviciu, pentru că alimentează argumentul, tradus în jargonul conspiraționist românesc, că „sunt interese mari la mijloc”. De citit pentru că citează psihologi și experți în comportamente.

Alte subiecte:

  • Washington Post deschide cu un articol dedicat ieșirii din 100 de zile de carantină a metropolei australiene, Sydney. Australia nu riscă riscă vieți, preferă exigența.
  • The Times publică un articol legat de dezbaterea legată de folosirea „cuvântului cu n”, adică termenul depreciativ pentru persoanele de culoare, la cursurile de literatură, în școli și universități. Protecție sau cenzură?
  • Comitetul Nobel nu intenționează să acorde premiile pe criterii de gen, chiar dacă anul acesta prestigioasa distincție a fost obținută de o singură femeie.
  • Șeful unei bănci de import-export din Ucraina a fost plasat sub arest la domiciliu pentru violență contra unei echipe de jurnaliști de investigație Europa Liberă.

Dacă aveți comentarii și sugestii de subiecte, nu ezitați să ne scrieți la treiminute@rferl.org

Toate cele bune, ne revedem mâine,

Elena Tănase

Iran | Fără bani pentru un sac de orez. Impactul devastator al inflației
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:10 0:00
XS
SM
MD
LG