Cosmin Bârzan conduce Centrul pentru Resurse Civice din județul Constanța și a fost printre primii voluntari care au venit în vama Isaccea, sud-estul României. Pe 26 februarie, sâmbătă, la două zile după invazia Rusiei în Ucraina, a ajutat personal la instalarea taberei mobile a ISU, muncind „cot la cot”, deoarece „era nevoie”.
Atunci a descoperit că instalațiile de climatizare ale taberelor mobile nu funcționează dacă temperatura exterioară este sub 5 grade Celsius. Din cauza faptului că din 26 februarie temperatura în România nu a depășit această valoare, voluntarii au adus și aeroterme în corturile ISU pentru a exista condiții decente pentru ucrainenii care urmau să fie adăpostiți.
Sistemele de climatizare funcționează, spun reprezentanții ISU, care admit însă că este nevoie și de aeroterme pentru încălzirea corturilor din cauza frigului din această perioadă.
„Nu existau dușuri, nici toalete în prima zi. Toaletele ecologice le-am adus sâmbătă. Împreună cu primarul din Isaccea am căutat prin localitățile învecinate niște toalete ecologice. Din câte știu, nu au fost instalate dușuri în prima etapă. Singurele facilități de toaletă și de duș sunt cele utilizate de Poliția de Frontieră, au containere”, a descris Bîrzan situația din primele zile de la Vama Isaccea.
Timpii de așteptare pe partea română au fost mari la început, până la 14 ore pentru cei care nu aveau pașapoarte biometrice.
„Autoritățile erau depășite de situație”, a observat reprezentantul Centrului pentru Resurse Civice. Cu timpul, situația s-a schimbat, iar personalul a fost suplimentat. La fel și numărul de calculatoare.
„Am vorbit cu cineva care mi-a spus că a stat peste treizeci de ore la coadă în Ucraina. Omul era deshidratat, terminat, avea nevoie la toaletă, avea nevoie de odihnă, de un plus de energie. Situația, din păcate, era departe de a fi singulară. Cam acesta a fost mersul, erau cozi care se întindeau pe 20 de km. De duminică (n.r- 27 februarie), cam așa a fost în mod constant”, a povestit Cosmin pentru Europa Liberă.
El spune însă că vama Isaccea este un exemplu de bună colaborare între autorități și societatea civilă, iar lucrurile s-au remediat vizibil. Transportul ucrainenilor veniți prin vama Isaccea a căzut tot în sarcina ONG-urilor, după cum a prezentat Europa Liberă.
Un ajutor important a fost dat de studenții basarabeni din Constanța, din Comunitatea Tinerilor Basarabeni, care au intervenit ca translatori.
Scenariu pentru o situație nouă
Societatea civilă se pregătește pentru ceea ce și unii oficiali se așteaptă să se întâmple: ucraineni care rămân în România și nu mai pleacă spre țările vestice. Sentimentul este împărtășit și de prefectul din Vaslui, dar și de primarul municipiului Galați.
Ambii au remarcat că în primul val au venit ucrainenii cu posibilități financiare și/sau cu rude și cunoștințe în Occident, dar - cum războiul nu dă semne că s-ar putea tempera - cel mai probabilva urma valul de refugiați care rămân în România.
Cosmin Bârzan spune că se fac pregătiri și pentru acest scenariu. Este pregătit un call-center mobil, care să fie operat prin telefon mobil, dar cu număr unic, pentru a ajuta ucrainenii.
Persoanele care trec Dunărea ar avea acces la suport și consiliere psihologică, se vor crea cluburi și grupuri mixte pentru copiii ucraineni și români, se vor organiza clase dacă profesorii ucraineni vor dori să predea, se va asigura accesul la servicii medicale. Totodată, persoanele care fug din cauza războiului ar urma să aibă acces la servicii juridice și de traducere autorizată pentru documente.
Cele mai recente date ale Poliției de Frontieră arată că, până pe 9 martie, în România au intrat peste 340 mii de persoane din Ucraina, dar aproape 260.000 au plecat spre vest.
Între timp însă, punctele de frontieră de la granița cu Ungaria, timpul de așteptare a ajuns și la patru ore pe partea română în vama Borș și vama Petea. Dacă până în prezent, cele mai multe persoane venite din Ucraina au plecat spre țările vestice, situația s-ar putea schimba, iar ucrainenii sosiți să rămână mai mult de 3-4 zile.
„Avem centralizate oferte pentru închirieri pe perioadă mai lungă. Cazarea temporară e nevoie să se transforme într-una pe termen mai îndelungat. Avem colaborare și cu agenți imobiliari prietenoși, există și agenți imobiliari care doresc să profite de pe urma situației. Au explodat prețurile pe piața imobiliară în orașele de graniță. În Constanța, colaborăm și cu asociațiile hotelierilor, care și-au deschis hotelurile pentru a caza gratuit”, a declarat Bârzan pentru Europa Liberă.
Cum arată situația la frontieră pe 10 martie
Inspectoratul general al Poliției de Frontieră susține că situația coloanelor de mașini aflate în așteptare pe teritoriul Ucrainei și care urmează să intre în România este una relativ normală, la ora 14.00, pe 10 martie.
- La punctul de frontieră de la Halmeu, pe partea română se afla un singur automobil la control, iar pe partea ucraineană erau două autoturisme și 5 pietoni. Potrivit informațiilor, datele au fost verificate și cu partea ucraineană. Timpul de așteptare pe partea română era de 10 minute.
- La vama din Sighetul Marmației, partea ucraineană a comunicat că are aproximativ 30 de autoturisme și în jur de 50 de persoane. Timpul de așteptare era estimat la 10 minute.
- La vama Siret, pe teritoriul Ucrainei - vama Porubne, așteptau la ora 14.00, în jur de 40 de autoturisme, 4 tiruri și 150 de persoane. Datele au fost confirmate de grănicerii ucraineni. Estimarea pentru așteptarea pe partea română era de 20 de minute, fără a lua în calcul partea ucraineană.
- În vama Isaccea, bacul de la ora 14.30 transporta 177 de persoane și 33 de autoturisme. Timpul de așteptare în vama Isaccea era de 30 de minute pe partea română.
- La vama Rădăuți Prut, județul Botoșani, timpul de așteptare pe partea română este de 10 minute. O situația similară se regăsește și la vama Stînca.
- Spre deosebire de miercuri, joi a crescut timpul de așteptare în vama Sculeni, județul Iași, dar și în vama Albița, județul Vaslui. În ambele, estimarea era 30 de minute pe partea română.
- În județul Galați, la vama de la Oancea se așteaptă 20 de minute pe partea română și 10 minute la Giurgiulești, lângă Galați.
Probleme încep să apară pe frontiera din Ungaria, unde perioada de așteptare s-a dublat față de ziua precedentă.
- Vama Petea, județul Satu Mare, 240 de minute, intrare: 2 artere; ieșire 6 artere, trafic intens, număr foarte mare de mijloace de transport prezente la control pe sensul de ieșire.
- Vama Urziceni, județul Satu Mare, 120 de minute, Intrare: 2 artere ; Ieșire: 4 artere, trafic intens, număr foarte mare de autoturisme prezentate la control pe sensul de iesire.
- Vama Borș 2, județul Bihor, 150 de minute, Intrare: 2 artere; Iesire: 4 artere; Numar mare de cetățeni ucraineni prezentați pe sensul de ieșire din țară. Lipsa personal din partea autoritatilor de frontieră maghiare.
- Vama Borș, județul Bihor, 200 de minute Intrare: 3 artere; Ieșire: 5 artere; număr foarte mare de cetățeni ucraineni prezentați pe sensul de ieșire din țară; lipsă personal din partea autorităților maghiare.
- Vama Salonta, 100 de minute, intrare 2 artere, ieșire 2 artera.
- Vama Nădlac, județul Timiș, timp estimat 50 de minute
- Vama Cenat, județul Timiș timp de așteptare 60 de minute
Frigul din vama Siret. Câți ucraineni pot trece pe oră
„Sunt afară de câteva ore și am înghețat, tocmai s-a oprit ninsoarea. Sunt în vamă acum, este trecut de ora 13.00, și nu este nicio persoană la control de frontieră pe partea română. Acum e gol”, ne spune purtătorul de cuvânt al Poliției de Frontieră.
Prin vama Siret, valul de persoane din Ucraina s-a diminuat în ultimele zile, dar trec aproximativ șase-șapte mii de persoane zilnic.
În sprijinul autorităților române au venit și ofițerii Frontex, iar în ultimele zile s-a întărit controlul pe zona verde pentru a nu exista treceri ilegale. În vamă sunt șase linii de intrare, plus două de rezervă, două microbuze cu tehnică mobilă.
Dinspre granița ucraineană de la Porubne se trece în grupuri de 20 – 30 de persoane. Potrivit oficialilor români, capacitatea de procesare în vama Siret este de aproximativ 1.000 de persoane pe oră, dar depinde de fiecare caz în parte. Persoanele din Ucraina care au un pașaport biometric trec cel mai repede, uneori durează sub un minut.
Purtătorul de cuvânt susține că autoritățile sunt pregătite să facă față și unui val mai mare de persoane din Ucraina decât cele care ajung în prezent.
Crucea Roșie: Nu ne-am confruntat niciodată cu asemenea criză umanitară
Ioan Silviu Lefter, director general al Societății Naționale de Cruce Roșie România, spune că toți cei care ajung în vama din Siret, județul Suceava, nordul României, primesc „tot ce doresc, ceai, îmbrăcăminte, articole de igienă, pamperși, tot ce este nevoie”.
„De acolo sunt luați de ISU care îi duce într-o tabără tampon, unde îi selectează pe destinații. Cei care vin pe jos trebuie să spună ce opțiuni au, dacă pleacă în străinătate. Siret rămâne punctul nevralgic, dar lucrurile s-au mai relaxat. Principala problemă o reprezintă vama ucraineană. Acum se stă în jur de 2 – 3 ore, săptămâna trecută se stătea 30 de ore la mersul pe jos. Săptămâna trecută erau 5 kilometri pe zona de mașini, acum 50 de mașini trec în câteva ore”, susține Ioan Lefter pentru Europa Liberă.
În privința autorităților spune că s-au organizat bine, chiar dacă peste tot este loc de mai bine.
„E o criză umanitară cu care nu ne-am confruntat niciodată și toți avem câte o lecție de învățat”, afirmă reprezentantul Crucii Roșii.
Strategia pentru viitor este stabilită împreună cu Departamentul pentru Situații de Urgență și se mobilizează pentru a putea caza mai multe persoane. Crucea Roșie primește și un important ajutor extern, subliniază Ioan Lefter.
La Halmeu și Sighet nu au fost mari probleme, potrivit președintelui Crucii Roșii, dar atrage atenția că autoritățile ar putea să fie mai implicate cu mai mulți oameni și să nu lase greul pe voluntari.
