Actualizare 18:00. În solicitarea de revocare din funcție a lui Toni Greblă, publicată de g4media.ro, președintele Camerei Deputaților, Ciprian Constantin Șerban (PSD) citează Curtea de Conturi și spune că „în luna martie 2023, la două zile după ce a fost numit în funcție, și-a stabilit indemnizația lunară cu nerespectarea legii”. De asemenea, Șerban îi reprosează lui Greblă că a mutat sediul AEP, deși acesta avea un contract în vigoare.
În plus, spune președintele Camerei, Toni Greblă „a dat dovadă, prin declarațiile și acțiunile din ultima perioadă, de o conduită incompatibilă cu funcția pe care o exercită”. În document, această acuzație nu este detaliată.
Actualizare 17:35: Solicitarea de revocare din funcție a lui Toni Greblă a fost transmisă Comisiilor juridice reunite pentru întocmirea unui raport și a proiectului de hotărâre, urmând ca cei doi președinți de comisii să stabilească data și ora ședinței. Raportul trebuie depus până vineri, când este ședință comună, a declarat pentru Europa Liberă deputatul PSD Silvia Claudia Mihalcea, secretar al Biroului Permanent.
Știrea inițială
Surse din Partidul Social Democrat (PSD), din Partidul Național Liberal (PNL) și din Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (UDMR) au confirmat pentru Europa Liberă decizia Coaliției.
Iar Ciprian Ciucu, unul dintre prim-vicepreședinții liberali, a scris pe pagina lui pe Facebook, „O veste bună... Vom face curățenie la AEP. România are nevoie de instituții care să își îndeplinească misiunea cu bună credință, transparență, profesionalism și echidistanță”.
În urma deciziei politice, va începe în Parlament procedura pentru schimbarea lui Greblă din funcţie – solicitarea este pe agenda ședinței Birourile permanente reunite din 25 februarie, care începe la ora 16:00.
Toni Greblă a spus pentru Europa Liberă că nu a fost anunțat în legătură cu decizia Coaliției.
Cum se numește și cum se revocă din funcție președintele Autorității Electorale Permanente
Președintele Autorității Electorale Permanente (AEP) este numit în funcție de către Parlamentul României, în ședință comună a celor două Camere, pentru un mandat de opt ani.
Etapele procesului de numire:
- Birourile permanente reunite formulează propunerea pentru funcția de președinte al AEP.
- Parlamentul (Camera Deputaților și Senatul) se reunește în ședință comună pentru a vota propunerea.
- Candidatul este validat dacă obține majoritatea voturilor parlamentarilor prezenți.
Revocarea din funcție a președintelui AEP se face tot prin hotărâre a Parlamentului, în ședință comună, la propunerea Birourilor permanente reunite ale celor două Camere.
Aceste prevederi sunt stipulate în Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente.
Conform articolului 101, alineatul (2) din această lege:
„Președintele este numit prin hotărâre adoptată în ședință comună a Senatului și Camerei Deputaților, la propunerea grupurilor parlamentare, dintre personalitățile cu pregătire și experiență în domeniul juridic sau administrativ. Este numit președinte candidatul care întrunește majoritatea voturilor deputaților și senatorilor.”
Iar în ceea ce privește revocarea, articolul 101, alineatul (7) prevede:
„ Președintele și vicepreședinții (AEP, n. red) pot fi revocați din funcție, pentru motive temeinice, de către autoritățile care i-au numit”.
sursa: https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/170037
Decizia Coaliției vine după ce președintele AEP, Toni Greblă, a fost criticat pentru prestația din timpul alegerilor prezidențiale din 2024.
AEP, sub conducerea lui Greblă, nu a oferit răspunsuri clare la solicitările privind problemele din raportările financiare ale candidaților, ceea ce ar fi afectat transparența procesului electoral.
Toni Greblă a fost criticat și pentru felul în care a organizat renumărarea voturilor din primul tur al alegerilor prezidențiale din 2024, solicitată de Curtea Constituțională, anterior deciziei de anulare a scrutinului.
El a fost acuzat și de implicarea în activități politice și lipsă de imparțialitate, după ce a fost fotografiat alături de persoane apropiate de AUR și de Călin Georgescu, candidat la alegerile prezidențiale.
De asemenea, una dintre primele decizii ale lui Toni Greblă după numirea în funcția de președinte al AEP a fost să-și mărească ilegal salariul, fapt constatat de Curtea de Conturi.
Președintele AEP a fost criticat recent de premierul Marcel Ciolacu, care a afirmat că Toni Greblă nu ar mai trebui să rămână în fruntea Autorităţii Electorale Permanente, dar că decizia de revocare aparține Parlamentului.
Toni Greblă a fost impus de PSD la șefia Autorității Electorale Permanente în martie 2023.
Toni Greblă a fost senator PSD, judecător la Curtea Constituțională între 2013 și 2015, secretar general în Guvernul Dăncilă, iar la momentul numirii la șefia AEP era prefect al Capitalei.
El a fost implicat în 2015 într-un proces de trafic de influență. Procurorii DNA au susținut atunci că Greblă, din postura lui de senator și ulterior judecător la Curtea Constituţională, ar fi pretins şi primit de la un om de afaceri un autoturism de producție germană în valoare de aproape 57.000 de euro.
În 2018, fostul judecător al Curţii Constituţionale a fost achitat, în primă instanță, de Înalta Curte, iar în 2019 a fost achitat definitv.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
