Politician și jurist român cu o carieră marcată de roluri cheie în administrația publică și sistemul juridic, Toni Greblă a fost senator PSD, judecător al Curții Constituționale și președinte al Autorității Electorale Permanente (AEP). Cariera sa a fost, însă, umbrită de controverse.
În 2015, în timp ce era judecător la Curtea Constituțională (CCR), a fost acuzat de fapte de corupție, inclusiv trafic de influență și constituirea unui grup infracțional organizat. Acuzațiile se refereau la primirea unor foloase necuvenite pentru a facilita obținerea unor contracte în domeniul energiei și al fierului vechi. În 2019, Înalta Curte de Casație și Justiție l-a achitat definitiv.
Cariera profesională și politică
• A absolvit Facultatea de Drept a Universității din București în 1978.
• Prefect al județului Gorj - între 1990-1993 și 2000-2003
• Senator de Gorj din partea Partidului Social Democrat (PSD) în legislaturile 2008-2012 și 2012-2016. În această perioadă, a fost președinte al Comisiei juridice și membru în diverse comisii parlamentare.
• Judecător la Curtea Constituțională a României (CCR) din 2013 până în februarie 2015, numit pentru a finaliza mandatul judecătoarei Iulia Motoc.
• Secretar general al Guvernului, între 2018 - 2019 (Guvernul Viorica Dăncilă).
• Președinte al Consiliului Legislativ, între 2019-2022.
• Prefect al Capitalei, între 2022 și 2023.
•Președinte al Autorității Electorale Permanente (AEP), numit în martie 2023.
Coaliția de guvernare a decis marți, pe 25 februarie, să ceară revocarea lui din funcția de președinte al Autorității Electorale Permanente, poziție în care a ajuns în urma propunerii PSD.
Decizia în ceea ce privește revocarea va fi luată de plenul Parlamentului.
Controverse după numirea sa la AEP
În 2023, Curtea de Conturi a constatat că Toni Greblă și-a majorat ilegal salariul cu 50% și a fost obligat să returneze aproximativ 24.000 de euro. Controlul a venit după o sesizare depusă la Agenția Națională de Integritate de către primarul Sectorului 1 al Capitalei de la acel moment, Clotilde Armand. Greblă și-a luat angajamentul că va da banii înapoi.
Pe 26 noiembrie 2024, soția lui Toni Greblă, Mihaela Greblă, a distribuit un videoclip în care Călin Georgescu, candidat la acel moment la alegerile prezidențiale, își prezenta planurile privind mineritul și agricultura din România. Postarea a fost interpretată ca un semn de susținere pentru candidatul respectiv și a creat o amplă dezbatere în societate.
Și n-a fost singura poziționare politică a soției șefului AEP.
În aceeași perioadă, Mihaela Greblă a distribuit videoclip critic la adresa Elenei Lasconi, o altă candidată la președinție, care avea comentariul „Doamne ferește, ce poate să scoată pe gură".
Întrebat despre activitatea online a soției sale, Toni Greblă a declarat că nu are acces la contul ei de Facebook și că nu este la curent cu toate postările acesteia. A subliniat că soția lui locuiește la Târgu-Jiu, iar el își desfășoară activitatea în București, și că fiecare are dreptul la propriile opinii politice, conform digi24.ro.
Nici nu se stinsese bine scandalul iscat de postările Mihaelei Greblă, că în spațiul public au apărut, în decembrie 2024, imagini în care Toni Greblă apărea alături de persoane din anturajul candidatului prezidențial Călin Georgescu. Fotografiile, care ar fi fost făcute la o vilă din Izvorani, îl înfățișează pe Toni Greblă alături de Constantin Lupu, George Simion (președintele AUR) și fostul sportiv Cătălin Moroșanu.
Evenimentul era o tăiere tradițională a porcului, organizată de Constantin Lupu, proprietarul vilei din care Călin Georgescu își făcea, conform Newsweek.ro, comunicările din perioada campaniei electorale din toamna trecută. Toni Greblă a declarat că aceste fotografii au fost făcute cu doi ani în urmă și că nu l-a cunoscut personal pe Călin Georgescu, conform digi24.ro.
Aceste evenimente au stârnit discuții în spațiul public, având în vedere poziția lui Toni Greblă în fruntea AEP, instituție responsabilă cu organizarea alegerilor și asigurarea imparțialității procesului electoral. Peste 20 de organizații non guvernamentale și Uniunea Salvați România (USR) au cerut demisia sa.
Scandalul alegerilor din noiembrie 2024
Pe 20 februarie 2025, premierul și președintele PSD, Marcel Ciolacu, a participat la un podcast și a abordat și subiectul legat de Toni Greblă, președintele Autorității Electorale Permanente (AEP). Ciolacu a spus că el nu ar trebui să mai rămână în funcție, deși decizia finală aparține Parlamentului.
„Nici nu ştiu cum s-a terminat renumărarea [voturilor de la primul tur de scrutin al prezidențialelor din 2024 -n.r.], poate n-ar strica să ne spună AEP, că între timp au venit toate documentele. Eu n-am cerut, dar mi-aş dori să ştiu, dar după alegeri, nu acum”, a punctat Ciolacu, la podcastul „The Stakeborg Talks”.
Renumărarea voturilor n-a fost singurul reproș al premierului Ciolacu la adresa lui Toni Greblă. „Din alte motive, care țin de funcționare și de raportare între AEP și Guvern. Toni Greblă a coordonat alegerile”, a explicat premierul.
Cine a decis renumărarea - Curtea Constituțională a României (CCR) a decis, pe 28 noiembrie 2024, renumărarea tuturor voturilor exprimate în primul tur de scrutin al alegerilor prezidențiale. Această hotărâre a venit ca urmare a unei contestații depuse de candidatul Cristian Terheș, care a ridicat suspiciuni privind corectitudinea procesului electoral.
În aceeași zi, Biroul Electoral Central (BEC) a implementat decizia CCR și a organizat procedurile necesare pentru renumărarea voturilor atât din țară, cât și din străinătate.
Pentru că nu a fost timp suficient pentru transportul și procesarea buletinelor de vot din străinătate, BEC a transmis către CCR rezultatele parțiale ale renumărării și a vorbit despre dificultăți întâmpinate în finalizarea procesului pentru voturile din diaspora.
Președintele AEP, Toni Greblă, a declarat la acel moment că nu s-au constatat diferențe semnificative între numărătoarea inițială și renumărare. Astfel, AEP a considerat că procesul de renumărare a confirmat rezultatele inițiale și a transmis aceste concluzii către CCR.
După primirea raportului de la AEP, CCR a analizat rezultatele renumărării și a decis să valideze rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale, confirmând că nu au existat nereguli care să influențeze ordinea candidaților calificați în turul al doilea. Această decizie a permis continuarea procesului electoral conform calendarului stabilit.
Cine a decis anularea alegerilor prezidențiale - Curtea Constituțională a României (CCR) a decis, pe 6 decembrie 2024, în unanimitate, anularea primului tur al alegerilor prezidențiale desfășurat pe 24 noiembrie 2024. Această hotărâre a fost luată în contextul în care, cu doar două zile înainte de turul al doilea al alegerilor, au apărut informații privind posibile ingerințe externe în procesul electoral. Conform documentelor declasificate de Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), s-a constatat o campanie de influențare desfășurată pe platforma TikTok, care ar fi favorizat un anumit candidat. În urma acestor dezvăluiri, CCR a considerat că integritatea procesului electoral a fost compromisă, motiv pentru care a dispus anularea alegerilor și reluarea întregului proces electoral.
USR a depus, luni, 24 februarie, o solicitare la Biroul Permanent al Camerei Deputaților și al Senatului, și a cerut ca AEP să depună și să prezinte de urgență raportul privind organizarea alegerilor prezidențiale. O solicitare similară a fost trimisă direct către Toni Greblă, președintele AEP.
USR subliniază că prezentarea raportului nu este opțională, ci obligatorie, conform Legii 208/2015. Aceasta prevede că, în termen de maximum trei luni de la alegeri, AEP trebuie să prezinte un raport detaliat privind organizarea și desfășurarea scrutinului, inclusiv abaterile și neregulile constatate.
Anchete în timpul și după campania electorală la sesizarea AEP
- Scandalul „fermelor de boți”: La sfârșitul lunii octombrie 2024, candidata USR la alegerile prezidențiale, Elena Lasconi, a publicat fotografii și l-a acuzat candidatul independent Mircea Geoană de colaborare cu Tal Hanan, un consultant israelian controversat, specializat în manipularea alegerilor prin metode cibernetice. Lasconi a susținut că Geoană ar fi beneficiat de servicii de manipulare online pentru a-și promova candidatura. În replică, Geoană a negat orice legătură cu Hanan și a calificat acuzațiile drept nefondate.Premierul de atunci, Marcel Ciolacu, a declarat că are informații despre existența unor „ferme de troli” care ar sprijini campania lui Mircea Geoană, menționând o clădire cu numeroase servere dedicate acestei activități. Ciolacu a solicitat intervenția Autorității Electorale Permanente (AEP) și a altor instituții competente pentru a verifica legalitatea acestor practici.
Toni Greblă a răspuns că instituția sa nu a primit nicio solicitare oficială privind investigarea activității vreunei „ferme de boți” și că, în absența unor sesizări concrete, AEP nu poate iniția anchete. Greblă a subliniat că verificarea unor astfel de activități intră în competența altor instituții, precum Ministerul de Interne.
Ca răspuns la aceste controverse, AEP a elaborat un proiect de hotărâre care stabilește proceduri clare pentru reclamarea acțiunilor de manipulare online și utilizarea „fermelor de boți” în campaniile electorale. Conform acestui proiect, persoanele care doresc să depună plângeri trebuie să furnizeze dovezi concrete ale manipulării, pentru ca materialele respective să fie considerate ilegale. - Finanțarea campaniei lui Călin Georgescu: Pe 28 noiembrie 2024, Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a sesizat Parchetul și Poliția pentru a investiga modul de finanțare a campaniei electorale a candidatului independent Călin Georgescu. Deși acesta a raportat zero lei la capitolele de venituri și cheltuieli electorale, AEP a primit sesizări privind afișe electorale anonime, fără codul de identificare al mandatarului financiar, apărute în diverse localități. Președintele AEP, Toni Greblă, a declarat că s-au solicitat verificări pentru a identifica sursa acestor materiale și legătura lor cu candidatul.
În plus, AEP a solicitat intervenția Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) pentru a verifica plățile către influenceri care ar fi promovat campania lui Călin Georgescu, în scopul de a stabili dacă sumele au fost declarate și impozitate corespunzător. - În ianuarie 2025, AEP a anunțat că verifică producția unui clip de campanie al lui Călin Georgescu pe care apar scrise numele unei firme din Argeș și codul de mandatar financiar al candidatului independent. Clipul a fost difuzat la B1TV în octombrie, într-un calup gratuit de publicitate electorală. Georgescu a declarat oficial că nu a cheltuit niciun leu în campanie.
La câteva zile după anunțul AEP, autoritățile au descins la firma care produsese clipul electoral.
Cum se numește și cum se revocă din funcție președintele Autorității Electorale Permanente
Președintele Autorității Electorale Permanente (AEP) este numit în funcție de către Parlamentul României, în ședință comună a celor două Camere, pentru un mandat de opt ani.
Etapele procesului de numire:
- Birourile permanente reunite formulează propunerea pentru funcția de președinte al AEP.
- Parlamentul (Camera Deputaților și Senatul) se reunește în ședință comună pentru a vota propunerea.
- Candidatul este validat dacă obține majoritatea voturilor parlamentarilor prezenți.
Revocarea din funcție a președintelui AEP se face tot prin hotărâre a Parlamentului, în ședință comună, la propunerea Birourilor permanente reunite ale celor două Camere.
Aceste prevederi sunt stipulate în Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente.
Conform articolului 101, alineatul (2) din această lege:
„Președintele este numit prin hotărâre adoptată în ședință comună a Senatului și Camerei Deputaților, la propunerea grupurilor parlamentare, dintre personalitățile cu pregătire și experiență în domeniul juridic sau administrativ. Este numit președinte candidatul care întrunește majoritatea voturilor deputaților și senatorilor.”
Iar în ceea ce privește revocarea, articolul 101, alineatul (7) prevede:
„ Președintele și vicepreședinții (AEP, n. red) pot fi revocați din funcție, pentru motive temeinice, de către autoritățile care i-au numit”.
sursa: https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/170037
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
