„Cea mai avansată formă de manipulare până în prezent. Permite influențarea unui individ sau unui grup de indivizi, a comportamentului lor, cu scopul de a obține un avantaj tactic sau strategic”.
Aceasta este definiția războiului cognitiv dată de colonelul Ciprian Pripoae-Șerbănescu, șeful Departamentului Comunicare Strategică, de la Facultatea de Securitate și Apărare a Universității Naționale de Apărare „Carol I”.
Psiholog de meserie, el explică la one2one cum funcționează războiul cognitiv și ce soluții pot funcționa pentru combaterea lui.
Conferențiarul universitar Ciprian Pripoae-Șerbănescu mai spune că războiul cognitiv se poate desfășura pe durata mai multor ani sau chiar zeci de ani și se caracterizează prin dificultatea majoră de a stabili „trasabilitatea” acțiunilor.
El explică în interviul acordat Europei Libere că războiul cognitiv se poate desfășura pe mai multe planuri: „În plan militar, de operații informaționale sau război psihologic”.
„În zona de științe sociale, vorbim, de exemplu, de război politic sau de război cultural”, subliniază psihologul.
Colonelul Ciprian Pripoae-Șerbănescu subliniază că în războiul cognitiv se folosesc mai multe vulnerabilități ale indivizilor și societăților.
Printre acestea se află lipsa unei gândiri critice, când „oamenii sunt dispuși să creadă aproape orice informație”, absența asumării unui timp de reflecție, când oamenii sunt asaltați de informații, și sentimentul de excludere al indivizilor.
În acest context, spune colonelul Ciprian Pripoae-Șerbănescu, comunicarea strategică are rolul major de a ajuta la o mai bună înțelegere a lucrurilor, la o informare corectă și la o comunicare mai bună în societate.
Cele mai importante declarații
- Despre scopul războiului cognitiv
„Informațiile care vin pe parcursul acestui tip de influență urmăresc crearea anumitor percepții, modificarea anumitor atitudini, schimbarea convingerilor, dacă e cazul, convingeri care au fost create în perioade foarte lungi de timp.”
- Despre când se desfășoară un război cognitiv
„Domeniul acesta al războiului cognitiv este acoperit aproape complet, de operațiile psihologice care se desfășoară pe timp de război. Nu vorbim pe timp de pace. Din punct de vedere strategic, vorbim de aceste narațiuni strategice. Când spunem narațiuni strategice, trebuie să ne gândim la ideea de world view (viziune asupra lumii, n.red.).”
- Despre tipurile de acțiuni folosite într-un război cognitiv
„Acoperă toate acțiunile militare sau non militare, care sunt sincronizate pentru a crea efecte în spațiul informațional.”
- Despre identificarea autorilor acțiunilor ce pot fi încadrate în categoria „război cognitiv”
„În domeniul securității cibernetice, acolo se vede o urmă.(…) Le poți vedea (acțiunile de influențare, n.red.) prezente în social media, dar nu poți să-ți dai seama de unde au venit. Și de aici, probabil că și reținerea serviciilor de a spune, de a atribui unui actor statal, cu claritate, aceste influențe.”
- Despre nevoia unei comunicări strategice în România
„Suedia are - nu i-a fost teamă să construiască - ceva care se numește Psychological Defence Agency - Agenția de Apărare Psihologică. Are rolul de a consilia de la organizații și firme până la regiuni, municipalități sau guvern. Cu siguranță e nevoie (și în România, n.red.)”.
Ce vulnerabilități sunt folosite într-un război cognitiv
Termenul de război cognitiv este utilizat din 2022, când ofițerul francez David Pappalardo a scris că acest tip de atac este „o abordare multidisciplinară care oferă un mijloc de modificare a gândirii umane”.
Ulterior, doctorul în psihologie Yvonne R. Masakowski, fost profesor universitar la Colegiul de Război Naval din Statele Unite, și doctorul în biotehnologie Janet M. Blatny, în prezent directoarea diviziei Apărare Totală din Centrul Norvegian de Cercetare pentru Apărare, au scris studiul „Atenuarea și răspunsul la războiul cognitiv”.
Cele două autoare au explicat că, în războiul cognitiv, adversarii „se infiltrează în rețelele digitale globale la toate nivelurile pentru a-și atinge obiectivele strategice”.
„Atacurile CogWar urmăresc să creeze haos, confuzie, să perturbe societățile și guvernele și modelează mediile geopolitice și sociale în conformitate cu strategia unui adversar”, adaugă cele două autoare în studiu.
Colonelul Ciprian Pripoae-Șerbănescu spune că în situații precum cea de acum, din România, există mai multe vulnerabilități. Una dintre ele este lipsa obiceiului de a verifica o informație din mai multe surse.
„Trebuie să vedem de ce oamenii sunt dispuși să creadă aproape orice informație. Pentru că, la urma urmei, dacă vrem să obținem această suveranitate, supremație, siguranță cognitivă, trebuie să pornim din perspectiva celor care influențează asta”, explică profesorul de la Universitatea Națională de Apărare.
El adaugă că este rolul „esențial” al învățământului universitar „în a identifica vulnerabilitățile pe care oamenii le au atunci când sunt influențați. De ce tind să creadă anumite informații și să nu încerce, de exemplu, să găsească surse alternative?”
O altă vulnerabilitate este lipsa unui dialog real între oameni cu viziuni diferite și repezeala în a reacționa.
O a treia vulnerabilitate prezentă în societatea românească, crede colonelul Ciprian Pripoae-Șerbănescu, este „un sentiment de excludere, imposibilitatea de a mai găsi parteneri relevanți în a înțelege, a discuta anumite problematici. Sentimentul ăsta de belonging (apartenență)”.
„Aparent, oamenii nu mai simt că aparțin unei comunități și atunci folosesc orice comunitate, inclusiv una sistemică, să-i spunem, care împărtășește aceleași convingeri, aceleași idei, aceleași păreri, pentru a-și recâștiga acest sentiment de apartenență”, explică el.
Autorul unui război cognitiv, greu de numit
Colonelul Ciprian Pripoae-Șerbănescu mai explică la one2one că trebuie îndeplinite niște cerințe juridice pentru ca cineva să poată indica autorul într-un război cognitiv: „Adică trebuie să spui clar cine face și ce, acestea sunt instrumentele”.
Dar, completează psihologul, tocmai aceasta este specificitatea „acestui tip de confruntare - imposibilitatea, aș zice dificultatea maximă de a atribui intențiile unei anumite entități”.
De ce? Pentru că felul în care sunt propagate aceste efecte sunt foarte greu de stabilit, completează militarul.
El spune că numai specialiștii din zona cyber pot vedea urmele unor astfel de acțiuni.
În România, Serviciul Român de Informații a explicat într-unul dintre documentele declasificate pe 4 decembrie 2024, cu două zile înainte de anularea alegerilor prezidențiale, de către Curtea Constituțională, că în zilele premergătoare turului I al alegerilor prezidențiale a obținut „date care au relevat o campanie de promovare agresivă, derulată cu eludarea legislației naționale în domeniul electoral”, precum și „exploatarea algoritmilor unor platforme de social media pentru creșterea în ritm accelerat a popularității lui Călin Georgescu”.
SRI a mai scris în document că rețeaua de socializare chineză TikTok a fost principala folosită: rețeaua de conturi asociată direct campaniei lui Călin Georgescu a fost formată inițial din 25.000 de conturi.
Aceste conturi „au devenit foarte active cu două săptămâni înaintea datei scrutinului electoral”, a susținut SRI.
Mai mult, 797 dintre conturi au fost create „încă din anul 2016”.
Serviciul secret a explicat că la activarea conturilor „nu au fost utilizate resurse tehnice comune și nu au fost observate adrese IP partajate (IP sharing)”, ceea ce înseamnă că „conturile de TikTok în cauză au avut alocate adrese IP unice, ceea ce denotă un mod de operare menit să îngreuneze activităţile de identificare a amplorii reţelei pe baza utilizării unei infrastructuri comune (aspect caracteristic reţelelor de boţi)”.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
