Bună dimineața,
Știrile politice se învârt în jurul congresului PNL de la finele săptămânii, iar cele „administrative” în jurul evoluției Covid. Curba ascendentă, ieri, 7.045, riscă să depășească în 72 de ore recordul de zece mii din noiembrie 2020.
Vaccinul este acum gratuit și la îndemâna tuturor, atunci nu, dar mai puțin de o treime dintre români s-a vaccinat. Iar autoritățile nu par mai pregătite decât anul trecut: starea spitalelor modulare ilustrează eșecul și anunță tragedii, după cum arată cea mai recentă anchetă a Europei Libere.
Între timp:
- Președintele Joe Biden ar vrea ca Pfizer să doneze și mai multe doze de vaccin țărilor sărace.
- Începe vaccinarea cu a treia doză. În România de pe 28 septembrie.
- 80 de milioane de germani, dar nu numai ei, se pregătesc pentru retragerea cancelarului Angela Merkel. Dna Merkel nu candidează în alegerile de duminică.
- Regimul Putin ia ostatici angajații marilor corporații high-tech care activează pe teritoriul ei. Vedeți mai jos cum.
Joe Biden: 70% din omenire să fie vaccinată la finele lui 2022
Aflat la un summit online legat de Covid-19, liderul de la Casa Albă a făcut un apel către statele bogate, marile companii farmaceutice și mari donatori internaționali, să lucreze împreună pentru depășirea pandemiei, scrie New York Times.
El a anunțat că achiziția suplimentară a jumătate de miliard de doze Pfizer la preț de fabricație și donarea lor către țările în nevoie, alături de 370 mil. dolari pentru administrarea lor. Statele Unite vor dona de asemenea 250 mil. într-un nou fond global de 10 miliarde de dolari menit să finanțeze cercetările pentru oprirea pandemiilor în viitor, a anunțat vicepreședinele Kamala Harris.
Washington Post deschide cu decizia Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor de a autoriza cea de-a treia doză de vaccin Pfizer pentru persoanele vulnerabile și cele de peste 65 de ani. În România, administrarea celei de-a treia doze începe săptămâna viitoare, indiferent de tipul de vaccin. Singura condiție este să fi trecut cel puțin șase luni de la rapel.
16 ani cu Angela Merkel. Cine va câștiga pe 26 septembrie
Cancelarul Angela Merkel a anunțat de mult timp și oficial din vară că nu se înscrie în cursa electorală. Alegătorii din cea mai populată țară a Europei se vor prezenta duminică la urne ca să aleagă între Armin Laschet (CDU/CSU), și ministrul finanțelor, Olaf Scholz (SPD) și Annalena Baerbock (Partidul Verzilor), după cum a explicat Europa Liberă.
BBC publică astăzi o excelentă analiză legată de moștenirea Angelei Merkel, nu lipsită de critici și umbre. O serie de experți și universitari specializați în politici europene și zona de limbă germană explică cum acest fizician cu doctorat în fizică cuantică a mutat accentul dinspre politică spre politici publice.
Analiza BBC punctează cum dna Merkel a ignorat criticile legate de lipsa de viziune - în deciziile privind imigranții, de exemplu, ca și pe cele privind rezerva ei personală privind drepturile LGBT. Textul punctează și rolul proeminent pe care Germania îl joacă în UE în ultimii 16 ani, inclusiv maniera fermă în care Angela Merkel l-a înfruntat pe Donald Trump.
Care by the way, a dat în judecată ziarul New York Times și pe propria nepoată care și-a permis să vorbească public despre comportamentul său discutabil.
Wasghinton Post scrie că „dacă e să ne ghidăm vreodată după istorie, Donald Trump va pierde probabil procesul”. Titlul e o ironie. Sistemul judiciar anglo-saxon are la temelie precedentul, aka istoria.
Manual de șantaj. Capitolul: Luarea de ostatici high-tech
Când Fundația Anti-Corupție a lui Alexei Navalnîi, opozantul rus otrăvit anul trecut, salvat de medici nemți și aflat acum într-una din cele mai teribile închisori de lângă Moscova, a cerut Google și Apple să permită includerea aplicației sale electorale, cele două mari companii occidentale au refuzat.
S-au temut de repercusiunile legale, în fapt represaliile devenite legale, asupra angajaților lor. Regimul autoritarist le-a transmis celor două corporații să nu promoveze acțiunile „unei organizații extremiste”. Altfel, corporatiștii Google și Apple aflați la Moscova sau Sankt Petersburg „vor fi pedepsiți”, explică Europa Liberă.
Colegii lui Navalnîi au fost dezamăgiți. Aplicația de Smart Voting îi ajuta pe alegători să afle care sunt contracandidații celor din partidul lui Putin, element esențial într-o țară în care jumătate din Duma este aleasă prin vot uninominal, nu pe listă.
Aveau Google și Apple de ales? Se pare că nu devreme ce legislația rusă modificată recent spune că orice organizație care are în Federația Rusă mai mult de 500 de mii de utilizatori, trebuie să aibă și angajați pe teritoriul ei. Or, sancțiunile contra celor care se asociază cu opozanții în Rusia nu se rezumă la ... amenzi.
Human Right Watch numește situația drept „o luare de ostatici”; soarta angajaților companiilor high-tech devin obiect de șantaj astfel încât regimurile autoritariste își asigură obediența managementului, nu contează că el se află în Silicon Valley/California.
Rețeta expusă limpede acum în Rusia pare să fie un model și pentru China, Turcia sau Indonezia.
Dacă în Rusia, 87 de milioane de oameni navighează pe internet, astfel că Google, Apple sau Facebook nu se pot hotărî să părăsească piața rusească, imaginați-vă, China.
Totuși, dacă mai aveți câteva minute, eventual în week-end, treceți în revistă și ideile forte ale președintelui Xi Jinping, rezumate de BBC sub titlul: „Președintele Xi conduce pe drumul înapoi spre socialism”. Un articol ... de sezon.
Despre antrenamentul intensiv și dotarea accelerată a Armatei de Eliberare a Poporului cu Statul Major tot la Beijing, scrie The Guardian.
Alte subiecte:
- The Times scrie că 1,5 milioane de britanici au primit facturi uriașe; companii energetice intră deja în faliment. UE ia în calcul soluții de plafonare a facturilor.
- Joe Biden a vorbit la telefon 30 de minute cu Emanuel Macron. Un preambul la întâlnirea europeană din octombrie. Mărul discordiei, afacerea Aukus, pare doar ... un măr în avalanșa de mai sus.
