Linkuri accesibilitate

Comisia Europeană, portret dur pentru România: modificarea legilor justiției slăbește independența sistemului judiciar


Raportul Comisiei critică măsurile economice luate de guvern.

Comisia Europeană a lansat „pachetul de primăvară”, cu recomandări specifice fiecărei țări. România și Ungaria au primit un avertisment legat de „abaterea semnificativă” a deficitului bugetar, din 2018. Justiția, sănătatea sau infrastructura sunt capitole care ridică îngrijorări la Bruxelles.

Comisia Europeană a dat avertismente României și Ungariei, în legătură cu deficitele excesive la buget, în raportul privind semestrul european - „pachetul de primăvară”. În cazul României, raportul arată că Guvernul preconizează un deficit global de 2,8% din PIB în 2019 și o reducere treptată a acestuia, până în 2022, la 2% din PIB.

„Pe baza soldului structural recalculat, se prevede că obiectivul bugetar pe termen mediu, și anume un deficit structural de 1% din PIB, nu va fi realizat până la sfârșitul programului. Conform Programului de convergență, se estimează că ponderea datoriei publice în PIB va rămâne sub 40 % până în 2022. Scenariul macroeconomic care stă la baza acestor previziuni bugetare este favorabil. În plus, nu s-au oferit suficiente detalii privind măsurile necesare pentru atingerea țintelor de deficit bugetar planificate”, arată raportul Comisiei Europene.

Comisia Europeană semnalează și efectele negative ale OUG 114 (așa numita „ordonanță a lăcomiei”) și ale noii legi a pensiilor, prin care „punctul de pensie va fi majorat cu 15% în septembrie 2019 și cu 40% în septembrie 2020”.

Intervențiile asupra evoluției Justiției din România sunt criticate de Comisie, ca având efect asupra stabilității economice a țării.

„Evoluțiile din ultimul an au generat preocupări cu privire la statul de drept și au amplificat îngrijorările serioase care planau deja asupra ireversibilității și durabilității progreselor înregistrate anterior de România în ceea ce privește reformarea sistemului judiciar și combaterea corupției la nivel înalt. (...) În prezent, modificările aduse celor trei legi ale justiției sunt în vigoare și conțin o serie de măsuri care slăbesc garanțiile juridice pentru independența sistemului judiciar”, arată raportul.

„Este probabil ca aceste modificări să submineze eficacitatea activității de zi cu zi a judecătorilor și a procurorilor și să slăbească încrederea publicului în sistemul judiciar. Se exercită presiuni asupra instituțiilor judiciare și asupra magistraților, inclusiv prin înființarea unei secțiuni speciale de urmărire penală pentru presupusele infracțiuni comise de magistrați. Măsurile în curs care vizează modificarea Codului penal și a Codului de procedură penală ar avea un impact negativ asupra eficacității anchetelor și proceselor penale și ar restrânge, totodată, definiția infracțiunii de corupție. Există îngrijorări și în ceea ce privește procesele de demitere și numire a magistraților de nivel înalt. Comunicările recente sugerează că s-ar putea reveni asupra măsurilor legate de reforma sistemului judiciar”, mai arată Comisia Europeană.

Sistemul de sănătate este de asemenea criticat: „Nivelul de finanțare redus, utilizarea ineficientă a resurselor publice și lipsa reformelor limitează eficacitatea sistemului de sănătate. Emigrarea continuă a forței de muncă a condus la un deficit considerabil de medici și de asistente medicale. Infrastructura sistemului de sănătate și prevalența plăților informale constituie în continuare motive de îngrijorare”.

De asemenea, calitatea infrastructurii, nu doar cea rutieră, ci și cea de transport, de energie, a deșeurilor, a apelor reziduale, „rămâne scăzută și limitează perspectivele de creștere ale României”.

„În ciuda investițiilor publice semnificative după aderarea României la UE, infrastructura fizică a țării rămâne subdezvoltată. Starea generală și fiabilitatea rețelelor rutiere și feroviare sunt foarte slabe. Infrastructura nu ține pasul cu nevoile în materie de trafic generate de o economie în expansiune. Rețeaua rutieră este una dintre cele mai puțin dezvoltate din UE, iar reforma sectorului feroviar a rămas în urmă”, arată Comisia Europeană.

Recomandările Comisiei Europene pentru România, în 2019-2020:

  • corectarea abaterii semnificative de la traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu. Să asigure aplicarea integrală a cadrului fiscal­ bugetar. Să consolideze respectarea obligațiilor fiscale și colectarea impozitelor.
  • Să protejeze stabilitatea financiară și soliditatea sectorului bancar. Să asigure sustenabilitatea sistemului public de pensii și viabilitatea pe termen lung a fondurilor de pensii din cadrul celui de al doilea pilon.
  • Să amelioreze calitatea și caracterul incluziv al educației, în special pentru romi și alte grupuri defavorizate. Să asigure îmbunătățirea competențelor, inclusiv a competențelor digitale, în special prin sporirea relevanței pe piața forței de muncă a educației și formării profesionale și a învățământului superior. Să sporească acoperirea și calitatea serviciilor sociale și să finalizeze reforma venitului minim de incluziune. Să îmbunătățească funcționarea dialogului social. Să asigure stabilirea salariului minim pe baza unor criterii obiective, compatibile cu crearea de locuri de muncă și cu competitivitatea. Să îmbunătățească accesul la asistență medicală și eficiența sectorului sănătății din punctul de vedere al costurilor, inclusiv prin favorizarea tratamentului ambulatoriu.
  • Să axeze politica economică în materie de investiții pe sectorul transporturilor, vizând în special sustenabilitatea acestuia, pe sectorul energetic cu emisii scăzute de dioxid de carbon și pe eficiența energetică, pe infrastructura de mediu și pe inovare, ținând seama de disparitățile regionale. Să îmbunătățească procesul de pregătire și stabilire a priorităților în ceea ce privește proiectele mari și să se accelereze punerea în aplicare a acestora. Să îmbunătățească eficiența achizițiilor publice și să asigure punerea în aplicare integrală și sustenabilă a strategiei naționale în domeniul achizițiilor publice.
  • Să se asigure că inițiativele legislative nu subminează securitatea juridică, prin îmbunătățirea calității și a previzibilității procesului decizional, inclusiv prin consultări adecvate cu părțile interesate, prin evaluări efective ale impactului și prin simplificarea procedurilor administrative. Să consolideze guvernanța corporativă a întreprinderilor de stat.

Facebook Forum

XS
SM
MD
LG