Patru proiecte de autostrăzi și trei de drumuri expres vor ajunge în maximum trei luni în sarcina Companiei Naționale de Investiții Rutiere (CNIR).
CNIR există pe hârtie de opt ani (din 2016) și în realitate de trei - și a fost înființată ca să preia marile proiecte de autostrăzi din România de la actuala Companie de Drumuri (CNAIR).
Funcționarea CNIR - care trebuia să reformeze modul de realizare a autostrăzilor - a fost inclusă de România, în 2021, ca jalon în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), dar nu a preluat de atunci niciun proiect de drum rapid.
Noua companie, înființată prin Ordonanță de Urgență de Guvernul Cioloș, urma să crească ritmul de construcție a autostrăzilor - care era la acel moment 50 de kilometri/an, jumătate din media europeană.
La pachet, urma să fie reorganizată și CNAIR - aceasta trebuia să se ocupe doar de administrarea rețetelei rutiere.
Până în 2021, CNIR a existat doar în scripte.
În martie 2021, Parlamentul a adoptat legea prin care era de acord cu ordonanța Cioloș, dată în urmă cu cinci ani - moment în care a fost numit un director al Companiei, care a fost mai apoi demis.
Au urmat doi ani în care nu s-a întâmplat nimic, pentru ca, în 2023, Sorin Grindeanu (PSD, ministrul Transporturilor) să învie structura și să numească un nou Consiliul de Administrație. S-a întâmplat în februarie 2023. În aprilie, a fost ales și un director interimar, cu mandate succesive, până în martie 2024.
Directori au fost, Consiliul de Administrație a fost, sediu există, însă niciun proiect.
Situația ar urma să se schimbe, după ce CNIR și-a ales pe 25 martie și un director general permanent - un fost director din Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR).
Mai mult, miercuri, pe 27 martie, ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a semnat un Ordin de ministru prin care CNIR va prelua de la CNAIR primele șapte proiecte.
Predomină proiectele din zona Moldovei, în frunte cu secțiunea montană de aproximativ 160 de kilometri dintre județele Mureș și Neamț, de pe autostrada Unirii A8.
Lipsește însă autostrada Moldovei A7 Ploiești - Pașcani, parte a PNRR și contractată deja de CNAIR.
Ce proiecte va prelua Compania de Investiții Rutiere
Potrivit Ordinului de ministru anunțat de Sorin Grindeanu, Compania Națională de Investiții Rutiere va prelua următoarele proiecte de drumuri rapide:
- Autostrada Târgu Mureș-Târgu Neamț, secțiunea montană Miercurea Nirajului - Leghin (159 km), pe autostrada Unirii A8 Târgu-Mureș - Iași - Ungheni (granița cu Republica Moldova)
- Autostrada Târgu Neamț - Iași - Ungheni (100 km) pe autostrada Unirii A8
- Autostrada Bacău – Brașov (162 km), pe autostrada A13 Sibiu - Făgăraș
- Autostrada Ploiești - Brașov (112 km), pe autostrada A3 București - Borș
- Drumul Expres Bacău – Piatra Neamț (51 km)
- Drumul Expres Focșani – Brăila (73,5 km)
- Drumul Expres Filiași – Târgu Jiu (59 km) pe Drumul Expres Craiova - Târgu-Jiu
Sursa: Ministerul Transporturilor
Transferul investițiilor ar urma să se facă în termen de 90 de zile.
„Este vorba în special de proiecte incipiente, aflate în faza studiilor de fezabilitate, pentru care nu au fost lansate licitațiile de proiectare și execuție. Unde studiile de fezabilitate sunt în curs de licitare, transferul se va face după încheierea procedurilor”, spune pentru Europa Liberă, directorul CNAIR, Cristian Pistol.
Totuși, la o zi distanță de la Ordinul de ministru, în 28 martie, oficialii din Transporturi au anunțat că CNAIR a inițiat licitația pentru un lot de 23,4 km (Miercurea Nirajului - Sărățeani, județul Mureș) din secțiunea montană din A8.
Ministrul Grindeanu a spus însă că „în termen de 30 de zile de la finalizarea procedurii de achiziție publică, acest contract va fi preluat de la CNAIR de nou înființata Companie pentru Investiții Rutiere (CNIR), care se va ocupa de implementarea lui.”
CNAIR va continua în paralel proiectele contractate deja, adică 900 de kilometri de drumuri rapide - în frunte cu cele patru autostrăzi finanțate prin PNRR. Despre ce porțiuni de autostrăzi ar putea fi gata în 2024, Europa Liberă a scris în ianuarie.
Scopul înființării CNIR - negociată cu Comisia Europeană - acela de a prelua construcția de autostrăzi, în special cele din PNRR, a fost astfel compromis, după schimbări de guvernări, contre între directori și bâlbâieli administrative.
Dintr-o instituție gândită ca motor al autostrăzilor, depolitizată și înființată pe modelul guvernanței corporative din Ordonanța de Urgență a Guvernului 109 din 2011, a devenit una nefuncțională.
Vreme în care a ratat toate proiectele de drumuri rapide din PNRR, începute și contractate între timp de CNAIR.
Istoricul Companiei Naționale de Investiții Rutiere
- Înființată în septembrie 2016, printr-o Ordonanță de Urgență adoptată de Guvernul condus de Dacian Cioloș.
- Conform documentului, CNAIR era reformată și trebuia doar să administreze rețeaua rutieră - în condițiile în care 70% din fondul de timp al companiei era alocat oricum mentenanței și doar 30% investițiilor, potrivit documentului.
- Guvernul Cioloș (tehnocrat) a supraviețuit puțin peste un an (noiembrie 2015 - ianuarie 2017) - i-au urmat guvernările Grindeanu (PSD), Tudose (PSD), Dăncilă (PSD) și Cîțu (PNL).
- În august 2017, Guvernul Tudose a modificat Ordonanța Guvernului Cioloș, iar CNAIR și-a reluat atribuțiile de derulare a investițiilor în autostrăzi.
- În martie 2021, în guvernarea USR - PNL - UDMR, Parlamentul a adoptat Legea de aprobare a Ordonanței de înființare a CNIR din 2016. Ministrul Transporturilor de la acea vreme, Cătălin Drulă (USR), a numit un director la CNIR, pe tehnocratul Florin Griguță, în aceeași zi în care își dădea demisia, la fel ca ceilalți miniștri USR, din guvernul condus de Florin Cîțu, și anunța că CNIR a devenit operațională.
- Până la transferul de proiecte, atribuțiile vechii CNAIR erau păstrate și în noua Lege, care elimina totodată anexa care prevedea ce proiecte va prelua CNIR.
- Între timp, echipa de negociere a României cu Comisia Europeană pentru PNRR, condusă de fostul ministru USR Cristian Ghinea, a introdus operaționalizarea CNIR ca jalon în programul - cadru care avea să fie aprobat de Comisie la final de an. Măsura era propusă la Bruxelles drept una reformatoare, ca alternativă la „mastodontul CNAIR”, care să convingă organismele europene că „România poate construi într-un ritm mult mai alert (și cu specialiști mai puțini) autostrăzi” decât o făcuse până atunci, conform portalului Monitor PNRR, coordonat chiar de fostul ministru Ghinea.
- Proiectul fanion al CNIR, inclus de altfel în PNRR, era autostrada Moldovei A7 - Ploiești - Pașcani.
- În noiembrie 2021, când Guvernul Cîțu a fost demis prin moțiune de cenzură, „toată echipa de conducere CNIR a fost concediată – pentru că fusese numită de un ministru USR”, potrivit sursei citate (Monitor PNRR)
- Până în 2023 CNIR a fost din nou în stadiul de companie doar pe hârtie.
Consiliul de Administrație, fără „obiectul muncii”, timp de un an
În tot acest timp, Compania Națională de Autrostrăzi (CNAIR) și-a văzut de proiecte. Și, dacă în 2016, CNAIR „nu făcea mai nimic, acum are peste 900 de kilometri de autostradă contractați pentru proiectare și execuție și la peste 500 km se lucrează efectiv în teren”, spune directorul Cristian Pistol.
„România a depășit borna de 1.000 de kilometri abia în 2023 și acum avem deja alți aproape 1.000 de kilometri în lucru. Nu avem cum să mai transferăm aceste proiecte, ar însemna să le punem în pericol”, punctează el.
Prin urmare, CNIR, trezit la viață , va prelua ce a mai rămas nelicitat. Dar cel puțin va avea obiect de activitate, admit reprezentanții noii companii.
„Noi am fi vrut să preluăm unele tronsoane, inclusiv din Autostrada Moldovei, că nu se lucrează încă la toate în teren, nu s-a putut, așa că ne vom axa pe proiectele noi (nelicitate încă de CNAIR, n.r.)”, spune pentru Europa Liberă Sorin Bota, președinte al Consiliului de Administrație al companiei din februarie 2023. Bota a fost secretar de stat în Ministerul Transporturilor și șef al Departamentului Transporturi al PSD.
Din februarie 2023, CNIR are un Consiliu de Administrație (CA) plătit, cu șapte membri numiți pentru patru ani. A avut un director interimar, timp de un an, iar din martie 2024, are un director general permanent și director financiar.
Membrii Consiliului sunt fie foști directori ai CNAIR, foști parlamentari sau secretari de stat, plătiți, de când sunt membri ai CA, cu o sumă plafonată la 8.400 de lei brut, adică 5.000 de lei net.
Cine sunt membrii Consiliului de Administrație
Membrii Consiliului de Administrație al CNIR au fost aleși în februarie 2024, cu un mandat de 4 ani.
Sorin Bota (președinte) - inginer, economist, fost parlamentar și șef al Departamentului Transporturi din PSD, ex secretar de stat în Ministerul Transporturilor
Mariana Ioniță - inginer constructor, fost director general al CNAIR în perioada februarie 2020 - septembrie 2021, secretar general în Ministerul Transporturilor
Ștefan Ioniță - inginer de căi ferate, drumuri și poduri, fost director general al CNAIR între 2017-2018, actual director al Centrului de Studii Tehnice, Rutiere și Informatică din CNAIR
Cătălin Urtoi - inginer construcții hidrotehnice, fost lider al Mișcării pentru Dezvoltarea Moldovei și Împreună pentru A8, fost consilier al ministrului Sorin Grindeanu, director interimar al CNIR în perioada aprilie 2023 - martie 2024
Bogdan Pascu - fost director adjunct al CNAIR și ex președinte al Consiliului de Admistrație, fost ministru și vicepremier din partea Partidului Conservator în Guvernul Tăriceanu, în perioada iulie - septembrie 2006, deputat în perioada 2004-2008
Ion Cosmin Petrescu - economist, membru în Consiliul de Administrație al Electrica, fost membru în Secretariatul General al Guvernului, Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării - 2021, președinte PNL Curtea de Argeș
Adrian Foghiș - absolvent de Sociologie și Științe Politice, secretar de stat în Ministerul Transporturilor, desemnat de PNL, fost șef al Asociației Metropolitane Oradea
Au mai existat șefi plătiți și între 2021 și 2023, după cum semnala în trecut ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu.
Asta chiar dacă numitorul comun al întregii perioade a fost unul simplu: zero investiții preluate și derulate.
Potrivit Legii de înființare a CNIR, compania este finanțată cu un procent de 15% din încasările din rovinietă ale CNAIR.
Pe de altă parte, proiectele de buget de venituri și cheltuieli ale companiei pentru 2023 au fost respinse de Ministerul Finanțelor, tocmai pe motivul lipsei proiectelor de drumuri, după cum a explicat recent fostul director interimar al companiei din aprilie 2023 până în martie 2024, Cătălin Urtoi.
Se mândrește cu faptul că a reușit să plaseze capitalul social al companiei în depozite bancare rentabile, să angajeze împreună cu CA 11 persoane și să organizeze concursuri pentru alte 40 de posturi de specialiști - ingineri, juriști, economiști - blocate însă de lipsa bugetului.
Fost consilier al ministrului Sorin Grindeanu, Urtoi a fost în timpul mandatelor de interimar foarte vocal pe rețelele sociale, criticând constant lipsa de cooperare a CNAIR și sincopele de pe proiectul Autostrăzii Unirii A8 Ungheni-Iași-Târgu-Mureș.
El rămâne membru în CA al companiei și spune că finalizarea autostrăzii Unirii, începând cu secțiunea montană, trebuie să fie prioritară.
„Voi merge pe teren și voi monitoriza mersul acestor proiecte. Secțiunea montană are indicatorii de buget aprobați și finanțare pentru prima etapă. Mă voi bate în continuare pentru acest proiect”, spune el pentru Europa Liberă.
Oficial, piedica în transferul investițiilor în autostrăzi către noua companie a fost, potrivit autorităților din ministerul Transporturilor, faptul că CNIR nu avea un director general permanent, lucru amendat vineri, 22 martie, de ministrul Sorin Grindeanu.
El a declarat atunci că situația CNIR este inacceptabilă, că membrii CA sunt plătiți fără să aibă indicatori de performanță și că „nu sunt în stare nici măcar să îşi aleagă un director.”
Fost director în CNAIR, șef la CNIR
La trei zile distanță, în 25 martie, Consiliul de Administrație al Companiei l-a ales în funcția de director general, pentru un mandat de trei ani, pe Gabriel Budescu. Până atunci, Budescu a fost director adjunct în CNAIR, coordonatorul Direcției Generale de Pregătire a Proiectelor și Verificare a Calității.
„Da, este un atu, întrucât el răspundea în CNAIR de partea aceasta de investiții, de pregătirea proiectelor. Acum se mută «cu arme și bagaje» aici, pe proiectele noi”, spune pentru Europa Liberă președintele CA al companiei, Sorin Bota.
„Transferul” unui om-cheie din CNAIR la CNIR ar putea fi unul strategic, oferind un semnal că în cele din urmă compania va deveni operațională de facto, conform informațiilor Europei Libere.
Pe de altă parte, Comisia Europeană ar fi insistat inclusiv recent ca CNIR să funcționeze efectiv, în condițiile în care operaționalizarea ei este jalon în PNRR - iar îndeplinirea jaloanelor condiționează acceptarea cererilor de plată ale României.
Directorul CNAIR, Cristian Pistol, spune că nu au existat negocieri cu ministrul Transporturilor pentru „transferul” directorului tehnic din companie la CNIR și că regretă doar că pierde un om pregătit profesional.
În funcția de director în CNAIR, ocupată de mai mulți ani, Gabriel Budescu avea un venit lunar de 24.000 de lei (aproape 5.000 de euro), conform ultimei declarații de avere disponibile pe site-ul ANI, din iulie 2022.
El deține, alături de soție, un apartament în București și o casă de 145 de metri pătrați la Brănești, Ilfov, unde cei doi mai au și un teren intravilan de 600 de metri pătrați. Mai dețin și alte terenuri, agricole, în județele Ilfov și Galați.
În funcția de director al CNIR, va avea un salariu asemănător celui din CNAIR.
„Decizia mea de a participa la concurs a venit din dorința de a promova un alt tip de management într-o companie de stat”, spune Gabriel Budescu pentru Europa Liberă.
El a evitat să dea alte declarații, adăugând că o va face după ce își va prelua toate prerogativele.
A mai spus doar că cele șapte proiecte aprobate prin Ordin de ministru vor fi transferate printr-un protocol între CNAIR și CNIR, care va fi încheiat în următoarele 90 de zile, a explicat Gabriel Budescu.
Tot în 25 martie, CNIR și-a ales și un director financiar, în persoana lui Cosmin-Vasile Nicula, fost vicepreședinte al Curții de Conturi. Va avea un salariu apropiat de cel al directorului general.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
