Schimbarea unor primari și a președinților de consilii județene a adus din nou în atenție numărul mare de absențe acoperite cu documente medicale. Cifrele au crescut mai ales acolo unde se preconizează restructurări, schimbarea organigramei și a șefilor.
Primarul Timișoarei, Dominic Fritz, a dat publicității câteva cifre: numărul de concedii medicale realizate de funcționari în lunile ianuarie-august 2021 a crescut cu 225 față de aceeași perioadă a anului trecut, ajungând la un total de 750. Zilele petrecute „în medical” se ridică la aproape 4.000 în acest interval.
Am fost avertizat că e o practică sistemică, ce nu poate fi oprită, o cutumă în administrația publică Dominic Fritz, primar Timișoara
Fenomenul s-a intensificat după prezentarea noii organigrame. Primii răpuși de boală au fost câțiva șefi cu mare influență în mandatul primarului precedent. După ce a fost mutată de la șefia Resurselor Umane la un serviciu mai modest, directoarea Rodica Aurelian a intrat într-un concediu medical prelungit din 9 iulie până în prezent.
Recent, fosta directoare de personal a fost suspendată din șef secție Serviciul relaționare directă cu cetățenii pentru „incapacitate temporară de muncă”.
Nu este singura funcționară care s-a îmbolnăvit subit în momentul când organigrama i-a amenințat fotoliul de șef. Culiță Chiș, directorul Direcției Edilitare din primăria Timișoara, a dispărut și el într-un concediu medical.
Majoritatea șefilor a recurs, cu sprijinul sindicatului, la o acțiune în contencios pentru suspendarea organigramei. În primă instanță, le-a reușit.
„Am fost avertizat că e o practică sistemică, ce nu poate fi oprită, o cutumă în administrația publică. Eu nu mă voi preface că e normal și acceptabil”, a declarat public Dominic Fritz.
Ilie Bolojan scutură sistemul
Consiliul Județean (CJ) Bihor e pus pe economii și eficientizări, așa că a comasat mai multe instituții de cultură și a făcut reduceri. Cazul revistelor Familia și Varad mutate administrativ la Biblioteca Județeană a produs multă supărare în lumea culturală.
Acum a venit rândul Ansamblului folcloric Crișana desființat zilele trecute cu 23 voturi pentru și 11 împotrivă. Președintele CJ Bihor, Ilie Bolojan, a propus să fie achiziționate servicii folclorice de la terți cu 70% din suma cheltuită pentru întreținerea unui ansamblu propriu al consiliului.
Din nou, au fost invocate presupuse tertipuri folosite de membrii ansamblului folcloric, printre care certificatul de boală:
„Știu cu siguranță - că o parte ne-a dat în judecată, știu cu siguranță că toată lumea s-a îmbolnăvit subit, deși nunțile și evenimentele private funcționează bine merci. Probabil că pe perioada concediilor medicale există și etape mai bune în care oamenii pot să-și desfășoare activități private”, le-a replicat Bolojan oponenților în tensionata ședință.
L-am întrebat pe președintele C.J.Bihor dacă s-a confruntat cu această situație la primăria Oradea, în cele trei mandate de primar între 2008 și 2020. „La fiecare concediere care s-a decis în primăria Oradea, 90% din cei vizați au recurs la concediu medical. Este un fenomen, dar dacă devine sport, trebuie luate măsuri”, a declarat Bolojan pentru Europa Liberă.
În primărie pentru schimbarea organigramei a colaborat cu sindicatul care s-a dovedit „un partener respectuos”. S-a bazat pe ajutorul sindical fiindcă ei știu cine lucrează și cine nu, pe ce filieră s-a angajat fiecare. „I-am consultat și unele excese le-am corectat”, relatează fostul primar de succes al municipiului Oradea.
La CJ Bihor există un sindicat mic care a fost informat despre schimbările ce urmează. Concediile medicale s-au înmulțit odată cu organigrama nouă.
Supărarea pe interpreții ansamblului folcloric are argumente:„Artiștii mei se îmbolnăvesc subit după schimbarea organigramei, sunt bolnavi în cursul săptămânii dar suficient de sănătoși la sfârșit de săptămână când prestează la nunți și botezuri”, justifică domnul Bolojan măsura desființării trupei, care încarcă prea mult bugetul județului.
Deocamdată Tribunalul Bihor a suspendat executarea Hotărârii Consiliului Județean Bihor nr.158/2021 privind desființarea ansamblului profesionist. Bătălia se mută în instanță, ceea ce nu exclude noi concedii medicale.
La Iași și Cluj situația e staționară
„Nu am observat o creștere semnificativă a concediilor medicale în primărie, în afara celor justificate de pandemie”, ne-a declarat primarul Iașiului, Mihai Chirica.
Dacă în 2018 din cei 652 de salariați un număr de 258 au efectuat 3.915 zile de concediu medical, în 2019 282 de angajați au stat aproape 4.500 de zile în concediu medical. 2020, anul de vârf al pandemiei, a înregistrat 6.576 de zile acordate unui număr de 357 de salariați ai primăriei, din cei 626 de angajați. Jumătatea anului în curs indică cifre similar anului precedent.
Primăria din Cluj-Napoca ne-a pus la dispoziție următoarea statistică:
- anul 2019 - nr. concedii medicale 1.502 la 1.003 angajați
- anul 2020 - nr. concedii medicale 1.834 la 981 angajați
- anul 2021 - nr. concedii medicale 948 (ianuarie-august) la 951 angajați
Deși este o practică în administrația publică, acolo unde primarii nu s-au schimbat nici concediile medicale nu au suferit o creștere bruscă.
Ce e de făcut?
De la 1 august 2021 s-a modificat modul de acordare a certificatului medical prevăzut de OUG 158/2005, conform unui ordin comun al Ministrului Sănătății și al președintelui CNAS.
Ordinul limitează la 4 numărul de zile pe care îl poate acorda în primă tranșă medicul de familie unui pacient și introduce un sistem de monitorizare a evoluției bolii. Astfel, medicul de familie nu va putea da mai mult de 28 de zile de concediu medical pe an, iar medicul specialist 90 de zile pe an, în tranșe de 15 și 30 de zile. Și aici există un plan de urmărire a bolnavului.
„Problema concediilor medicale în România există, nu poate fi negată și nu există doar la primăria Timișoara, ci și în mediul economic, așa cum a fost sesizată de reprezentanții mediului de afaceri. Problema nu ține doar de Ministerul Muncii ci e o chestiune care trebuie reglementată de cel puțin trei instituții: Ministerul Sănătății, Ministerul Muncii și Ministerul de Interne”, a punctat pentru Europa Liberă ministrul Muncii, Raluca Turcan, la conferința de presă recentă ținută la Timișoara.
Primarul municipiului Timișoara s-a adresat Casei Județene de Asigurări de Sănătate Timiș pentru un control de fond, cu cooptarea reprezentanților Ministerului Sănătății și a Casei Naționale.
El speră să fie dezlegat misterul concediilor medicale neașteptate, care par generate de organigramă și nu de pandemie. CJAS are dreptul să facă verificări în baza în baza Ordinului nr.672/2010 pentru aprobarea Metodologiei de control privind modul de eliberare a certificatelor de concediu medical și a recentei OUG nr.74/2021. Totodată, începând cu 1 august poate fi urmărit și planul de monitorizare a bolii în fiecare caz suspect.
„Este adevărat că aceste concedii se înscriu în limitele legale și că suntem în pandemie. Există în Primărie oameni care muncesc, împing lucrurile înainte, și unii dintre ei au avut probleme de sănătate reale. Dar și angajați care, atunci când primesc o sarcină, își iau un medical… Aceasta este o modalitate de a bloca activitatea în unele compartimente și nu este acceptabil să abuzezi de un drept individual legal prejudiciind interesul public”, arată Dominic Fritz într-un comunicat.
Președintele C.J.Bihor crede că înăsprirea condițiilor de acordare a certificatului medical este un lucru bun și că va avea efect. „Fenomenul s-a extins după ce legislația s-a modificat astfel încât nu s-a mai putut verifica la domiciliu dacă omul e bolnav sau nu. Acum poate că sportul concediilor medicale va înceta”, a subliniat Ilie Bolojan pentru Europa Liberă.
Mecanismul prevăzut are ca scop diminuarea cheltuielilor cu concedii medicale: „Noua reglementare conform căreia pacientul va fi monitorizat de medicul curant pe parcursul unui episod de boală reprezintă un efort suplimentar al medicilor, dar aduce beneficii celor aflați în incapacitate temporară de muncă și ajută la gestionarea corectă și eficientă a costurilor suportate din FNUASS”, a declarat Adrian Gheorghe, președintele CNAS.
