Finlanda și Suedia, două țări care au încercat timp îndelungat să rămână neutre, au aplicat oficial pentru intrarea în NATO în mai 2022, ca reacție la invazia rusească a Ucrainei.
Din 30 de țări membre, doar Turcia și Ungaria au mai rămas să își dea acordul. Cu un nou guvern în Suedia, și alegeri în Finlanda și Turcia, corespondentul Europei Libere la Bruxelles, Rikard Jozwiak, susține că intrarea în NATO a celor două țări candidate ar putea să se întâmple până la începutul lui 2023.
Numeroasa minoritate Kurdă din Suedia este unul din motivele pentru care Turcia a blocat aderarea celor două țări. Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a numit țările nordice „casa teroriștilor” și a cerut Suediei repatrierea unor membri ai Partidului Muncitoresc din Kurdistan (PKK), o grupare considerată teroristă de ambele țări.
Suedia și-a arătat susținerea în trecut față de alte grupări kurde care acționează pe teritoriul Siriei, cum ar fi Unitățile de protecție a poporului sirian (YPG) și Uniunea Partidului Democrat (PYD). Turcia se opune vehement comunității kurde.
Kurdistan este o regiune istorică din vestul Asiei, nerecunoscută oficial, care se întinde din Nordul Iranului și Nordul Siriei până în Sudul Turciei. În anii '80, '90, au avut loc ciocniri armate între militarii turci și PKK, iar activiștii kurzi au folosit atentate cu bombe care au cauzat și victime civile.
Pe lângă repatrierea membrilor PKK, Erdogan a mai cerut ridicarea embargoului Suediei asupra exportului de arme către Turcia.
Turcia a acceptat la summit-ul de la Madrid invitația făcută de NATO către cele două țări nordice numai după un memorandum tripartit. Unul dintre angajamentele memorandului este „prevenirea activităților PKK și a tuturor celorlalte organizații teroriste și extinderile acestora, precum și activitățile persoanelor din grupuri sau rețele afiliate și inspirate legate de aceste organizații teroriste”.
Fostul guvern al Suediei a ridicat embargoul armelor și a acceptat extrădarea teroriștilor numiți de Turcia, însă încă nu se știe numărul exact de persoane. Potrivit lui corespondentului Europei Libere la Bruxelles, în media s-au circulat cifre de la 18 la 73, însă ce e cel mai important pentru Turcia este disponibilitatea Suediei de a-i accepta cererile.
Noul guvern suedez ar părea să fie mai deschis la negocieri cu Turcia. Prim-ministrul Ulf Kristersson și partidul său naționalist de dreapta, Partidul Democraților, au o agendă mai strictă în ceea ce privește imigrația și sunt susținători convinși ai NATO.
Cu ocazia vizitei sale a sediului NATO din Bruxelles, Kristersson a declarat că „este foarte angajat față de acordul dintre Suedia, Finlanda și Turcia. Facem tot ce putem și cât mai curând posibil ca să ne îndeplinim obligațiile”. El a mai adăugat că „lupta împotriva terorismului este de o importanță fundamentală în acest acord”.
Din moment ce comunitatea kurdă din Suedia susține în general partidele de stânga, extrădarea persoanelor numite de Turcia nu va afecta electoratul partidului democrat. Astfel, cerințele Turciei față de Suedia ar putea fi îndeplinite cât mai curând.
În ceea ce privește Ungaria, oficialii maghiari au declarat că o decizie față de aderarea Suediei și Finlandei la NATO va fi luată în noiembrie. Amânarea ar fi cauzată de suspendarea fondurilor europene pentru Ungaria din cauza acuzațiilor de corupție din partea Uniunii Europene.
Potrivit corespondentului Europei Libere, Rikard Jozwiak, mișcarea este o încercare de a pune presiune asupra Suediei și Finlandei în scopul de a debloca fondurile, dar și un mesaj de solidaritate față de Moscova și Ankara.
Însă, având în vedere alegerile care vor avea loc în iunie 2023 în Turcia și la începutul lui aprilie 2023 în Finlanda, situația ar putea să fie rezolvată până la reconfigurarea puterii la Ankara și Helsinki.
