În China a început duminică Congresul Partidului Comunist, unul istoric, spun analiștii de politică internațională. Va consfinți că Xi Jinping rămâne, cel mai probabil, lider pe viață și cel mai important om politic al Chinei după Mao Zedong. China de azi este China lui Xi Jinping.

La cel de-al 20-lea Congres al Partidului Comunist Chinez, care va dura o săptămână, Xi Jinping va primi un nou mandat de cinci ani la conducerea partidului și a țării, după ce în 2018 a avut grijă să schimbe regula care permitea ca liderul partidului să aibă doar două mandate.

Xi Jinping este din 2012 (și va rămâne) secretar general al Partidului Comunist, președinte al Chinei, șef al Comisiei Militare Centrale. Pentru propagandă este un lider genial, salvatorul Chinei, cel care o va duce pe culmi de progres și glorie. Pentru puțini chinezi curajoși și gata să își riște viața este un dictator.

Președintele Xi a început congresul printr-un discurs de aproape două ore în fața delegaților, în timpul căruia a sugerat că, sub conducerea sa, China va continua politica caracterizată prin controlul maselor, agresiunea asupra unor regiuni și rivalitatea cu Occidentul, scrie The Guardian.

Xi a spus că țara și-a sporit influența globală în ultimii cinci ani și a avertizat împotriva amestecului străin în disputa privind Taiwanul. El a lăudat decizia de a reprima mișcarea pro-democrație din Hong Kong prin introducerea unor legi de securitate națională care au criminalizat efectiv disidența. Acțiunile au restabilit ordinea și au marcat „o întorsătură în bine în regiune”, a spus Xi.

„Roțile istoriei se îndreaptă spre reunificare și întinerirea marii națiuni chineze. Reunificarea completă trebuie realizată și poate fi realizată fără îndoială”, a spus Xi duminică, în aplauzele delegaților.

„Vom continua să luptăm pentru reunificarea pașnică cu cea mai mare sinceritate și cu cele mai mari eforturi, dar nu vom promite niciodată să renunțăm la folosirea forței și să ne rezervăm opțiunea de a lua toate măsurile necesare.”

Cultul personalității, care nu e străin românilor cu amintiri dinainte de 1989, este în floare în China. Iar Xi Jinping nu pare deloc aproape de a fi coborât de pe piedestalul pe care l-a confiscat acum 10 ani.

Congresul va marca „Încoronarea lui Xi”, potrivit Reuters. „Iată împăratul Xi!”, titrează și The Atlantic, în timp ce Financial Times anunță începerea ceremoniei de încoronare a lui Xi Jinping.

Reprimarea opoziției

Opoziție în sensul democratic nu există în China. Există însă dizidență, iar ultimii doi ani de restricții dure ale politicii anti-Covid par să fi dat curaj mai multor chinezi să îndrăznească să spună că „ceva” nu merge bine. Cazul de zilele trecute, când bannere cu mesaje critice au fost instalate pe un pod din Beijing sunt extrem de rare, ceea ce le face totuși, cu atât mai spectaculoase.

Forțele de ordine au împânzit de câteva zile străzile Beijingului pentru a se asigura că niciun incident nu va deranja Congresul, iar presa oficială nu transmite decât despre cât de bine face și cât de puternică e China sub conducerea lui Xi Jinping.

După cum arată o analiză CNN, anihilarea adversarilor a fost încă de la preluarea puterii, în 2012, o caracteristică a regimului impus de Xi Jinping. Cu un mandat auto-impus de a elimina corupția din partid, noul lider și-a eliminat, cu un drum, și adversarii. „În doar patru ani, Xi s-a afirmat drept ’nucleul’ conducerii partidului, cerând celor 96 de milioane de membri ’să-și unească gândirea, voința și acțiunea’ în jurul lui”.

„Guvernul, armata, societatea, școlile, estul, vestul, sudul, nordul și centrul – Partidul le conduce pe toate”, spunea liderul suprem la Congresul partidului din 2017.

Sub conducerea lui Xi, China a anunțat că a pus capăt sărăciei extreme, s-a poziționat drept un lider comercial și tehnologic, își plasează strategic investițiile de infrastructură în Europa și pe cele militare în Africa și se poziționează drept un lider global.

În 2022, odată cu afișarea alături de Vladimir Putin, Xi s-a declarat de partea lumii care luptă împotriva „hegemoniei” Occidentului.

Rusia și China

Odată cu invadarea Ucrainei, Rusia a fost nevoită să se îndrepte spre China pentru a compensa pierderile comerciale și economice cauzate de sancțiunile impuse de Occident. China a preluat o parte din exporturile Rusiei, dar, așa cum spun specialiștii, nu va renunța la niciunul din interesele proprii pentru a ajuta Rusia.

China vizează întărirea propriei economii, afectată la rândul ei de anii pe pandemie, și are o poziție mult superioară Rusiei din acest punct de vedere.

În plan politic, invadarea Ucrainei nu este ceva ce China a condamnat sau salutat. Importanța integrității teritoriale este un subiect sensibil pentru Beijing, iar la ultimul vot de la Națiunile Unite, de condamnare a anexărilor ilegale invocate de Rusia pentru patru regiuni ucrainene, China s-a abținut.

Dar, pentru Beijing, Occidentul rămâne un adversar. În februarie (înainte ca Vladimir Putin să ordone invadarea Ucrainei) Vladimir Putin a mers la Beijing, iar Xi Jinping s-a alăturat discursului propagandistic al Kremlinului. Alături de Vladimir Putin, a cerut NATO să „își oprească expansiunea”.

Faptul că ulterior Putin a invadat Ucraina fără ca Beijingul să aplaude vreodată decizia sau consecințele ei, nu schimbă faptul că adversarii s-au poziționat clar.

SUA și China

Săptămâna aceasta, Administrația Biden a prezentat primul document oficial care descrie strategia SUA în domeniul securității naționale. Documentul, remarcă CNN, numește China drept cea mai importantă provocare geopolitică a SUA și notează importanța „reconstruirii alianțelor” pentru a-i putea face față în următorul deceniu.

Și Rusia este numită drept o amenințare, dar într-un plan imediat, al atacurilor curente la adresa ordinii internaționale și, concret, a Ucrainei. China însă, „este singurul adversar care are și dorința și posibilitatea economică, diplomatică, militară și tehnologică de a schimba ordinea mondială”.

Răspunsul Chinei, preluat, joi, de The Washington Post, a fost că SUA au o atitudine de „Război Rece”. Publicația notează că relațiile bilaterale sunt la cel mai coborât nivel din ultimele decenii pe fondul disputelor tehnologice, de securitate, pe tema Taiwanului și a nerespectării de China a drepturilor omului nu doar în provincia Xinjiang, unde Beijingul eradichează minoritatea uigurilor, ci și în Hong Kong sau pe străzile Beijingului.

Amenințarea percepută de SUA din partea Chinei s-a concretizat recent și în măsurile legislative americane menite să împiedice accesul Chinei la înalte tehnologii, mai ales în domeniul industriei de armament și supraveghere a populației, nota The New York Times.

Ce se va întâmpla la Congres

Congresul care începe duminică va determina direcția Chinei pentru următorul deceniu. Cu Xi Jinping la cârmă.

Simbolic, liderul suprem urmează să reia promisiunea de a face din China cea mai importantă țară a lumii.

Dincolo de micile exemple de propagandă, precum satul salvat de la sărăcie după ce „liderul suprem genial” le-a dat fermierilor ideea de a cultiva cartofi mici, despre care a transmis BBC, unii experți vorbesc deja de mai multă vreme despre „totalitarismul tehnologic” din China.

Regimul lui Xi se îndreptă spre totalitarism, spune pentru BBC profesorul Steve Tsang de la London University's School of Oriental and African Studies.

În mod concret, cei 2.300 de delegați ai Partidului Comunist îl vor realege pe Xi Jinping la conducerea partidului și, implicit a țării. 200 dintre ei vor deveni membri ai Comitetului Central, iar 25 ai Biroului Politic (Politburo), explică The Guardian.