Congresul Partidului Popular European (PPE, din care face parte și PNL) din 6 - 7 martie a pus Bucureștiul în centrul politicii europene nu doar prin amploarea evenimentului.
Evenimentul gigant a strâns peste 2.000 de delegați din peste 40 de ţări. Printre aceștia, preşedinta Comisiei Europene – Ursula von der Leyen, preşedinta Parlamentului European – Roberta Metsola, 15 şefi de state şi de guverne, preşedinţii de partide din PPE, dar şi comisarii din familia politică a popularilor europeni.
Întâlnirea a însemnat însă și o nouă agendă de lucru, prin adoptarea a șase rezoluții (trei de urgență) și a unui manifest ce se referă inclusiv la aderarea completă la spațiul Schengen pentru România și Bulgaria.
Europa Liberă a discutat pe acest din urmă subiect cu europarlamentarul austriac Othmar Karas, prim-vicepreședinte al Parlamentului European și vicepreședintele al partidului condus de Karl Nehammer, cancelarul Austriei, principalul opozant al ridicării restricțiilor de liberă circulație în cazul celor două țări.
Poziția lui Karas este diametral opusă de a șefului său de partid și înaltul oficial austriac a avansat chiar un termen al rezolvării problemei: până la sfârșitul acestui an.
„Poziția mea a fost întotdeauna clară, am susținut opinia Parlamentului European, suntem în favoarea extinderii accesului la spațiul Schengen pentru România și Bulgaria, este o necesitate, a venit timpul să atingem acest obiectiv și majoritatea din partid (PPE, n.r.), din Comisia Europeană și Consiliul Europei sprijină această extindere”, a declarat Karas pentru Europa Liberă.
Noile linii politice europene
Două dintre noile direcții discutate la București de liderii PPE se referă la conflictul din Ucraina: „Adaptarea legislației pentru folosirea activelor înghețate ale Rusiei”, „Planul UE pentru victoria Ucrainei”.
O a treia se referă la apărarea statului de drept în Uniunea Europeană.
Au fost discutate și soluții privind mobilitatea rurală, promovarea competitivității agriculturii europene, îmbunătățirea demografiei și a vitalității din zonele rurale precum și expunerea copiilor la conținut online.
„Vremurile fericite, de calm, s-au încheiat. Nu există însă niciun motiv obiectiv pentru a capitula în faţa răului. Responsabilitatea pentru soarta civilizaţiei occidentale, bazată pe libertatea şi respectul pentru fiecare individ, revine fiecăruia dintre noi, în orice loc”, a transmis de la București premierul polonez Donald Tusk, fost preşedinte al Consiliului European.
„Contextul internaţional este complicat, complex şi instabil. Ne confruntăm cu cea mai gravă situaţie de după cel de-Al Doilea Război Mondial. Ucrainenii sunt în tranşee şi depind de ajutorul nostru, iar noi, europenii, nu avem voie să obosim în efortul nostru de a le fi alături cu tot sprijinul de care au nevoie”, a declarat Klaus Iohannis, președintele României.
Acesta a arătat că Republica Moldova, Ucraina şi Georgia sunt parte integrantă a Uniunii Europene, iar viitorul lor este în această structură.
Ursula von der Leyen, candidată pentru un nou mandat
Actuala preşedintă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a fost desemnată candidata popularilor europeni pentru un nou mandat, rol din care va conduce campania PPE.
Și discursul ei a fost unul care a semnalat momentele dificile cu care se confruntă Europa, din cauza războiului din Ucraina.
„În lume sunt pericole mai mari ca niciodată, agresiunea rusă a încercat să şteargă Ucraina de pe faţa pământului, războiul se află acum în cel de-al treilea an şi este mai intens ca niciodată”, a transmis von der Leyen de la tribuna Congresului PPE organizat în București.
Manifestul PPE referitor la aderarea completă la spațiul Schengen
Momentul care a produs însă cele mai mari valuri în peisajul politic și social românesc a fost adoptarea manifestului intitulat „Europa noastră, o casă sigură și bună pentru oameni”.
Pentru România, acesta are o semnificație aparte, deoarece conține o mențiune cu privire la asumarea de către popularii europeni a aderării României la Spațiul Schengen inclusiv cu frontierele terestre.
„Avem nevoie de admitere completă la spațiul Schengen pentru Bulgaria și România, ridicând controalele nu doar aerian și maritim, dar și la frontiera terestră, cât mai curând posibil”, se arată în manifestul PPE.
„Trebuie să reparăm actualul Spațiul Schengen disfuncțional, în special prin consolidarea în continuare a frontierei externe a UE protecție și prin prevenirea migrației ilegale în Europa, în scopul realizării unei siguranțe și a finalizat spațiul Schengen fără controale la frontierele interne”, se mai spune în continuare.
Deși inițial lideri politici români anunțaseră că delegația europarlamentarilor austrieci membri ai PPE se va opune adoptării manifestului, o parte dintre membri nu au fost prezenți în sală la momentul adoptării, iar alții s-au abținut de la vot.
Singurul reprezentant austriac care a făcut notă discordantă și s-a pronunțat în favoarea manifestului a fost Othmar Karas, prim-vicepreședinte al Parlamentului European și vicepreședintele al partidului condus de Karl Nehammer, cancelarul Austriei.
Europa Liberă a încercat să obțină un punct de vedere și de la Karl Nehammer, cancelarul Austriei, dar ni s-a transmis de către purtătoarea sa de cuvânt că nu face declarații.
„Poziția Austriei rămâne clară și neschimbată: sistemul Schengen nu funcționează în prezent, prin urmare nu poate fi extins”, a postat Nehammer pe platforma X la scurt timp după ce a părăsit lucrările Congresului PPE de la București.
Faptul că majoritatea europeană se pronunță din nou, de această dată printr-un manifest, în favoarea înlăturării restricțiilor pentru România și Bulgaria este văzut ca un semn bun de către europarlamentarii români.
„Vedem un nou angajament al liderilor europeni cu privire la extinderea spațiului Schengen și aproape o atenționare pe față a Austriei că se pune într-o situație imposibilă și nu mai e un atac la adresa României sau Bulgariei, este un atac la adresa solidității construcției europene și al funcționării Uniunii Europene”, a spus pentru Europa Liberă europarlamentarul Rareș Bogdan, prim vicepreședinte al PNL.
„Nu vreau să forțez, dar anul acesta este ceea ce putem obține”, s-a arătat acesta optimist cu privire la un eventual termen de aderare.
„Nu există un glonte magic în problema Schengen și nu trebuie să ne îmbătăm cu apă rece. Am reușit să obținem un prim succes de etapă, aderarea cu spațiul aerian și maritim. Am reușit să includem în programul PPE obiectivul aderării depline, devine parte a programului de guvernare al Comisiei Europene”, a spus și europarlamentarul liberal Siegfried Mureșan, vicepreședinte al PPE.
Acesta a confirmat că delegația austriacă informase inițial că se opune adoptării manifestului, dar că a acceptat în cele din urmă artificiul absenței sau al abținerii la vot, pentru adoptarea sa.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
