Linkuri accesibilitate

Consiliul European. Ucraina și Republica Moldova au devenit țări candidate la aderarea la UE. Georgia a primit perspectiva europeană


„Consiliul European a decis să acorde statutul de țară candidată Ucrainei și Republicii Moldova”, se arată în documentul aprobat joi de Consiliul European.

Ucraina și Republica Moldova au primit joi statutul de candidat la aderare la Uniunea Europeană. Anunțul a fost făcut de președintele României, Klaus Iohannis.

„Realizare istorică astăzi, deoarece Consiliul European acordă statutul de candidat pentru Ucraina și Republica Moldova. Am ajuns la această decizie extraordinară în urma unui sprijin puternic și al unor demersuri intense. De asemenea, acordarea unei perspective europene Georgiei, cu pași importanți înainte”, a scris președintele României, Klaus Iohannis, pe Twitter.

„Acord. Consiliul European tocmai a decis statutul de candidat UE pentru Ucraina și Moldova. Un moment istoric. Astăzi marchează un pas crucial pe drumul tău către UE. Felicitări Zelenski și Maia Sandu, precum și popoarelor ucrainean și moldovean. Viitorul nostru este împreună”, a scris și președintele Consiliului European, Charles Michel, pe Twitter.

Cu privire la perspectiva europeană acordată Georgiei, explicațiile au venit chiar de la președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

„Acesta este un pas mare, foarte substanțial, în perspectiva aderării pentru a deveni membru al UE”, a spus președinta Comisiei Europene într-un mesaj adresat poporului georgian în conferința de presă comună susținută la finalul Consiliului.

„Aveți o economie puternică, au fost multe progrese politice, acum ceea ce este necesar este să realizați câteva reforme importante și să dați dovadă de unitate politică pentru a implica societatea civilă și pentru a avansa în aceste reforme”, a adăugat Von der Leyen.

Cu câteva ore în urmă, Parlamentul European a adoptat o rezoluție în baza căreia Ucrainei și Republicii Moldova să li se acorde statutul de țări candidate la aderare, cu 529 de voturi pentru, 45 împotrivă și 14 abțineri.

„Felicitări oamenilor din Ucraina și Moldova . Astăzi le-am dat speranță pentru libertate, democrație și pentru viitorul nostru. Acesta este momentul Europei. Suntem de partea corectă a istoriei”, a spus Roberta Metsola, președintele Parlamentului European.

„Consiliul European a decis să acorde statutul de țară candidată Ucrainei și Republicii Moldova”, se arată în documentul aprobat joi de Consiliul European.

„Viitorul acestor țări și al cetățenilor lor se află în Uniunea Europeană”, se spune în document.

Președinții Volodimir Zelenski și Maia Sandu au salutat decizia Consiliului European.

„Zi istorică pentru Moldova: Consiliul European ne-a oferit statutul de țară candidată pentru aderarea la Uniunea Europeană. Pornim pe drumul spre UE, care va aduce moldovenilor mai multă bunăstare, mai multe oportunități și mai multă ordine în țara lor”, a scris pe Facebook Maia Sandu.

Președintele Republicii Moldova a avertizat că traseul european spre aderare nu va fi unul ușor.

„Avem în față un drum complicat, care va cere multă muncă și efort - și pe care suntem pregătiți să-l parcurgem, împreună, pentru a asigura cetățenilor un viitor mai bun. Moldova are viitor, în Uniunea Europeană!”, a adăugat Maia Sandu.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski spune, într-un mesaj transmis pe Twitter, că este „un moment unic şi istoric în relaţiile dintre Ucraina şi UE" și că „viitorul Ucrainei se află în UE".

Liderii europeni s-au întrunit joi, la Bruxelles, în Consiliu European, ca să ia o decizie cu privire la acordarea sau nu a statutului de candidat la integrarea în Uniunea Europeană pentru Ucraina și Republica Moldova.

În urmă cu patru luni, pe 28 februarie, președintele Ucrainei a lansat cererea de aderare, la patru zile de la invadarea ilegală, adică neprovocată și nedeclarată, a țării sale de Rusia lui Vladimir Putin.

De obicei de la depunerea cererii de aderare până la aprobarea statutului de candidat pot trece ani, dar UE a accelerat procesul pe fondul indignării internaționale față de brutalitatea atacului rusesc, centrat pe exterminarea civililor și distrugerea Ucrainei ca teritoriu și ca stat, așa cum o arată și declarațiile oficiale ale liderilor de la Kremlin.

„Ucraina trece prin iad dintr-un motiv simplu: dorința ei de a adera la UE. Comisia Europeană a răspuns acestei dorințe”, spune Ursula von der Leyen, care a invocat progresul pe care democrația ucraineană l-a făcut de la protestele Maidan, din 2014, care au premers primei invazii rusești în Ucraina, soldată cu confiscarea ilegală a Peninsulei Crimeea.

„Revine acum Consiliului European să ia o decizie şi să se arate la înălţimea responsabilităţii istorice care ţine de noi", a declarat Ursula von der Leyen în faţa Parlamentului European, reunit miercuri, la Bruxelles, într-o sesiune pregătitoare a Consiliului din 23-24 iunie.

Ea a spus că Ucraina a dovedit încă înainte de invadarea sa, „că este pe calea cea bună” și că a făcut în scurtă vreme mai multe reforme decât a făcut în ultimele decenii, dar că încă mai trebuie făcute eforturi „importante” împotriva „influenţei excesive a oligarhilor asupra economiei".

„Datorită acordului de asociere din 2016, deja a pus în aplicare circa 70% din regulile, normele şi standardele UE", spune şefa Executivului european.

„Istoria Uniunii noastre este istoria tinerelor democraţii care se întăresc asociindu-se (...) Este o poveste al cărui viitor capitol este scris astăzi de curajosul popor ucrainean şi de noi toţi, care trebuie să o însoţim pe calea Europei. O dată în plus, Europa se află într-un moment crucial. Să fim la înălţime", a fost îndemnul șefei Executivului european.

De asemenea, „Republica Moldova a făcut paşi fermi înspre Europa, se află pe o traiectorie reală pro-reformă pentru prima dată de la obţinerea independenţei, motiv pentru care merită să i se acorde statutul de ţară candidată", a mai spus Ursula von der Leyen.

Fosta țară sovietică de 3,5 milioane de locuitori a cunoscut o creștere a tensiunilor de la invazia rusească în Ucraina, sporite de presiunile puse asupra sa de prorușii din așa-zisa regiune transnistreană.

În ceea ce privește situația Georgiei, s-a vorbit de acordarea unei trepte sub cea de candidat la aderare și anume „perspectiva europeană”.

Alături de Moldova, Georgia a depus o cerere de aderare la UE la scurt timp după invazia rusă, dar Bruxelles-ul s-a arătat îngrijorat de deficiențele în privința funcționării statului de drept și a libertății presei.

Salutând decizia pozitivă așteptată, Zelenski le-a spus miercuri studenților canadieni, cărora li s-a adresat printr-o legătură video, că ar fi „ca și cum ai intra în lumină din întuneric”.

Ministrul de externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba, a declarat că statutul de candidat pentru țara sa va „trasa o linie sub decenii de ambiguitate și o va încrusta în piatră că Ucraina este în Europa, nu o parte din lumea rusă”.

Vorbind despre decizia privind statutul de candidat, ambasadorul Ucrainei la UE, Zevolod Șențov, a declarat la începutul acestei săptămâni că UE a acționat cu „viteza fulgerului”, confirmându-și standardele.

„Avem nevoie de această clarificare (cu privire la apartenența la UE) pentru a sprijini armata ucraineană, societatea ucraineană, din punct de vedere moral, psihologic și pentru a obține un sentiment clar și înțelegere a direcției de mișcare pentru Ucraina”, a spus el.

Ucraina aspiră la aderarea la UE încă de la „revoluția portocalie” din 2004 și, mai accentuat, de la protestele Maidan din 2013-2014 , când președintele pro-Kremlin, Viktor Ianukovici, a fost demis după ce a refuzat să semneze un acord de asociere cu blocul comunitar.

Dar înainte de război, UE nu era de acord cu aderarea țării de 41 de milioane de cetățeni, încă afectată de corupție, în ciuda unei conduceri pro-europene.

Când Zelenski a anunțat depunerea candidaturii pentru aderarea la UE, multe țări din vestul Europei au fost sceptice.

Zece state membre s-au opus inițial statutului de candidat pentru Ucraina, dar starea de spirit s-a schimbat, după ce liderii UE au înțeles că este important să nu fie de partea greșită a istoriei.

Altfel spus, candidatura Ucrainei este mai mult decât o candidatură propriu-zisă în contextul invadării sale și a încercării Rusiei lui Putin de a o anihila fizic, spiritual și istoric.

Capitalele UE sunt conștiente că discuțiile pentru aderare vor dura mulți ani.

Pe de altă parte, procesul de aderare poate merge și în sens invers dacă un viitor guvern de la Kiev nu reușește să implementeze reforme privind statul de drept și să-și alinieze economia la standardele UE.

Un proiect al concluziilor summit-ului văzut de The Guardian precizează că progresul unei țări candidate va depinde de „propriul merit”, dar și de „capacitatea UE de a absorbi noi membri”.

Cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, a spus că UE trebuie să-și „reformeze procedurile interne” pentru a se pregăti pentru noi membri, solicitând o utilizare mai mare a voturilor majorității calificate în domenii precum politica externă, pentru a pune blocajului pe care dreptul de veto îl poate face.

Franța este una dintre numeroasele țări care se opun renunțării la dreptul de veto asupra deciziilor de politică externă.

  • 16x9 Image

    Dora Vulcan

    A intrat în presă în 1992 ca reporter de politică internă la România liberă. A devenit apoi jurnalist de investigații specializat în Justiție, preocupat de ingerința politicului în anchetele penale. În paralel, Dora a fost și stringer BBC. A scris la Revista „22” despre plagiatele din mediul universitar, a acoperit domeniul politic la Reporter Global (partener The Economist în România) și a fost editor coordonator la departamentul social al agenției Mediafax. A fost consultant pentru filmul „De ce eu?”, despre moartea suspectă a procurorului Cristian Panait, o tragedie cu implicații politice care a marcat anii 2000.  

XS
SM
MD
LG