Linkuri accesibilitate

Constituționaliști despre decizia CCR: Curtea nu poate judeca declarații politice, judecă doar conflicte juridice


Decizia Curții Constituționale este criticată de profesorii de drept constitușional

Decizia Curții Constituționale prin care a fost admisă contestația PSD față de a doua desemnare a lui Ludovic Orban ca premier este criticată de constituționaliști, care spun că CCR nu poate judeca în funcție de declarații politice, ci doar după fapte și cu argumente juridice. ”Curtea Constituțională nu judecă după declarații sau documente politice, ea trebuie să țină cont de argumente juridice”, spune profesorul de drept constituțional Ștefan Deaconu pentru Europa Liberă.

Fraza-cheie din comunicatul CCR spune că ”desemnarea candidatului la funcția de prim-ministru trebuie să aibă ca scop asigurarea coagulării unei majorități parlamentare în vederea formării unui nou Guvern”.

Valer Dorneanu, președintele Curții, a admis, într-o emisiune Tv, că decizia a fost luată în funcție de declarațiile premierului Orban și că nu i s-a interzis președintelui să îl desemneze pe acesta din nou, cu condiția să coaguleze o majoritate.

Valer Dorneanu, președintele Curții Constituționale
Valer Dorneanu, președintele Curții Constituționale

Candidatul care a fost propus, nu a fost propus pentru a coagula un guvern, ci a fost propus – cum declară candidatul – ca să pice, ca să fie rejectat. Deci sensul prevederilor constituționale este ca o propunere care se degajă să fie făcută cu scopul formării unui Guvern care să asigure continuitatea funcționării statului, a statului de drept. Practic Ludovic Orban a refuzat învestirea ca și candidat de prim-ministru desemnat. Tot ce a făcut a făcut în sensul să nu fie învestit, a declarat Dorneanu.

Constituționaliștii consultați de Europa Liberă spun însă că sunt mai multe probleme în decizia Curții, așa cum reies ele din comunicatul de presă, motivarea putând, evident, să lămurească lucrurile.

În primul rând, e vorba de faptul că o majoritate nu poate fi probată decât prin vot, în parlament, și nu înainte.

E greu de crezut că partidele se pot duce la președinte cu o majoritate deja făcută și să-l pună pe președinte în fața faptului împlinit. Totdeauna majoritățile se probează la vot în parlament, nu înainte de vot. Curtea trebuie să lămurească în motivare problema cu majoritatea, dacă îi cere președintelui ca atunci când desemnează un candidat, acela trebuie să probeze că are o majoritate, va fi aproape imposibil, nimeni nu are cum să garanteze asta, susține Ștefan Deaconu într-o declarație pentru Europa Liberă.

În al doilea rând, este chestiunea legată de declarațiile politice ale premierului Ludovic Orban și ale altor lideri PNL, referitoare la respingerea guvernului Orban 2, ca formula de declanșare a alegerilor anticipate, declarații în funcție de care a fost luată decizia CCR, după cum a recunoscut Valer Dorneanu.

De exemplu, dacă afirmațiile despre anticipate și neparticiparea la votul de învestitură erau făcute de un ministru PNL sau alt om politic, și nu de premier, mai erau luate în considerare?

”Mi se pare că Curtea trebuie să judece după fapte și nu după declarații politice, mai ales după declarații politice exprimate de primul ministru, care, oricum, nu era parte în conflict. Curtea Constituțională nu judecă după documente sau declarații politice, ea trebuie să țină cont de argumente juridice”, spune profesorul Ștefan Deaconu.


Ioan Stanomir, profesor de drept constitutional, este și mai tranșant: ”Declarațiilor politice li se răspunde politic. De data aceasta, declarațiilor politice li s-a răspuns constitutional cu o decizie care restrânge atribuțiile președintelui. Dl. Orban poate fi sancționat pentru declarațiile sale politice de colegii săi din parlament și de electorat, nu de Curtea Constituțională”, susține Ioan Stanomir.

De altfel, în privința declarațiilor politice, Curtea Constituțională s-a pronunțat deja, prin Decizia CCR 53 din 28 ianuarie 2005, potrivit căreia declarațiile politice ale președintelui fac parte din libertatea lui de exprimare și numai în măsura în care produc consecințe juridice ar putea fi luate în calcul de Curte. Altfel spus, declarațiile sau faptele politice pot conduce la un conflict de natură politică și nu juridică, iar Curtea precizează că rolul ei să judece doar conflicte juridice de natură constituțională.

”Dreptul la exprimarea opiniei politice este garantat și pentru Președintele României de art. 84 alin. (2), care prevede pentru seful statului aceeași imunitate ca și pentru deputați și senatori, art. 72 alin. (1) din Constituție aplicându-se în mod corespunzător (…) Curtea Constituțională are competența de a interveni numai în situațiile în care s-a creat efectiv un conflict juridic de natură constituțională între două sau mai multe autorități publice”, se spune în motivarea Deciziei din 2005.

De fapt, președintele Klaus Iohannis a făcut declarații doar despre alegerile anticipate, pe care a spus în repetate rânduri că le consideră necesare, dar nu s-a referit la votul de învestitură pentru guvernul Orban.

Un al treilea aspect legat de recenta decizie a CCR este cel referitor la conflictul juridic de natură constituțională dintre președinte și parlament, invocat de PSD. Desigur, trebuie așteptată motivarea Curții, spune Ștefan Deaconu, dar încă din 2005 s-a stabilit ce este un conflict juridic.

”Tot Curtea a decis anterior, încă din 2005, că un conflict e atunci când o persoană sau o instituție face ceva ce nu intră în competența ei sau se abține de la a face ceva ce intră în competența ei. Conflict pozitiv sau negativ. Nu e clar în ce constă conflictul în această situație, ce a făcut președintele și nu trebuia să facă sau ce n-a făcut și trebuia să facă. Motivarea ne va lămuri mai mult”, spune Deaconu pentru Europa Liberă.

Pe de altă parte, Ioan Stanomir susține că decizia CCR este una eminamente politică și că a preluat argumentul PSD, conform căruia desemnarea a doua oară a lui Ludovic Orban nu servește alcătuirii unei majorități, ci unui alt scop, cel al convocării de alegeri anticipate.

Este o decizie fundamental politică, decizie care are ca scop blocarea procesului prin care s-ar fi putut ajunge la alegeri anticipate. CCR a devenit prin această decizie un organism politic, care decide în locul președintelui ce trebuie să facă președintele. Prin această interpretare, Curtea te împiedică pe tine, ca președinte, să provoci căderea a două guverne succesive și, practic, face ca orice posibilitate de convocare a alegerilor anticipate să devină imposibilă. Curtea Constituțională elaborează propria sa versiune despre Constituție cu scopul de a îngrădi autoritatea președintelui, asta este de fapt miza acestei decizii. Este ilegitim ca tribunalul constituțional să rescrie mereu Constituția și să retragă atribuțiile președintelui”, susține profesorul Ioan Stanomir pentru Europa Liberă.

Curtea Constituţională a admis contestația făcută de PSD, stabilind că există conflict juridic între preşedinte şi Parlament privind desemnarea liderului PNL Ludovic Orban în funcţia de premier.

Judecătorii CCR au luat decizia cu o majoritate de 7 la 2. Cele două voturi aparțin Liviei Stanciu și Siminei Tănăsescu.

Președintele Iohannis a anunțat că nu va lua nicio decizie până când nu va apărea motivarea CCR și a precizat că, până atunci, nu schimbă nominalizarea sa de premier, pe Ludovic Orban.

Facebook Forum

XS
SM
MD
LG