Linkuri accesibilitate

Ce efecte are decizia CCR. Se amână sau se deturnează anticipatele?


Valer Dorneanu (mijloc), Cristian Deliorga (dreapta) și Gheorghe Stan, membri CCR desemnați de PSD

Decizia Curții Constituționale (CCR), care a dat dreptate președinților PSD ai Parlamentului, ar putea avea ca principal efect reluarea procedurii de desemnare a unui nou prim-ministru. Or, dacă lucrurile așa vor sta și în motivarea deciziei, este posibil ca miza deciziei CCR să fie ieșirea din procedura alegerilor anticipate. Din 60 de zile, pe care le prevede Constituția, se consumaseră deja două săptămâni, din clipa în care Ludovic Orban înaintase lista noului Cabinet și programul de guvernare.

Președintele Iohannis a anunțat că nu va lua nicio decizie până când nu va apărea motivarea CCR și a precizat că, până atunci, nu schimbă nominalizarea sa de premier, pe Ludovic Orban.

La rândul său, Orban a considerat că decizia CCR, dominată de judecători numiți de PSD, este partizană, în favoarea PSD.

Raportor a fost Valer Dorneanu, președintele Curții Constituționale, iar votul a fost de șapte voturi în favoarea solicitării liderilor PSD ai Parlamentului și două abțineri. S-au abținut judecătoarele Livia Stanciu și Simina Tănăsescu. Pentru că nu au fost voturi împotrivă, înseamnă că nu vor fi nici opinii separate.

Din discuțiile cu mai mulți teoreticieni ai dreptului constituțional reiese că membrii CCR nu i-ar fi putut interzice președintelui Klaus Iohannis să-l nominalizeze pe Ludovic Orban ca prim-ministru, mai ales că de două ori până acum liderul PNL a adunat în jurul său majoritatea parlamentară - o dată la demiterea Cabinetului Dăncilă, a doua oară, la învestirea sa înainte de alegeri.

Ce i se reproșează lui Ludovic Orban, spun juriștii specializați, este faptul că a declarat, înainte de învestirea Guvernului, că PNL nu va vota noul Cabinet, întrucât scopul este de convocare a alegerilor anticipate. „Fraudarea scopului” este denumită în limbajul constituționaliștilor stratagema PNL.

În opinia judecătorilor CCR, premierul era obligat să caute o majoritate parlamentară, lucru pe care nu l-a făcut.

CCR, prin decizia pe care a luat-o, nu i-a interzis președintelui să-l numească pe Orban premier nici de aici înainte, însă se va pune problema dacă șeful statului dovedește că dorește formarea unei majorități parlamentare.

Opțiunile care rămân în discuție

  • convocarea de noi consultări la Palatul Cotroceni
  • desemnarea unui prim-ministru, mandatat să găsească o majoritate parlamentară
  • învestirea guvernului propus de Ludovic Orban după desemnare

Problema este dacă în Parlament chiar se poate forma o majoritate parlamentară funcțională, care să mențină un guvern.

În comunicatul CCR de luni, se face referire la o decizie mai veche a Curții, din 2014, invocând spiritul care guvernează învestirea unui executiv în Parlament , anume formarea unei majorități.

Decizia menționată de CCR era însă răspunsul la o propunere de modificare a Constituției, tot din anul 2014, care a fost respinsă de judecătorii Curții. Or, o astfel de decizie, pe marginea modificărilor Constituției, nu face parte din jurisprudența Curții, așadar, nu se poate face apel la ea ca argumentație.

XS
SM
MD
LG